18 elemente esentiale ale regimului pentru gastrita si ulcerul gastroduodenal

Acest regim, precum și câteva principii clare de alimentație, reprezintă o parte în sine a tratamentului, întrucât permite și susține refacerea mucoasei, lezate de o aciditate prea mare.  

Anumite alimente și modul lor de preparare pot aduce ph-ul din interiorul sistemului digestiv de la nivelul stomacului și duodenului la valorile normale, prevenind agravarea simptomelor neplăcute, precum disconfortul, durerea, senzația de greață și vărsăturile.  

Regimul specific persoanelor cu gastrită și ulcer, generate în special de prezența Helicobacter Pylori, se bazează pe salatele din frunze, unele legume și fructe, descojite și eventual ușor preparate termic (prin opărire, fierbere sau la cuptor), și pe carnea albă ori de vită, slabă și peștele fiert, preferabil slab, foarte ușor condimentate și fără sosuri. 

Trebuie să se evite alimentele prăjite și alimente procesate, bogate în grăsimi, cum ar fi produsele alimentare gata preparate sau semipreparate, hamburgerii și hot-dogs, biscuiții sau prăjiturile cu cremă, frișcă, ciocolată, sosurile gata preparate de la magazin, pateurile și produsele de patiserie, plăcintele cu brânză.  

1. Băuturile permise

Laptele integral sau parțial degresat reprezintă unul dintre cele mai eficiente alimente care reușește să calmeze aciditatea stomacului, fiind pe vremurile în care nu existau atât de multe medicamente antiacide eficiente, un tratament de elecție al ulcerului. În crizele hiperalgice gastrice era chiar recomandat un regim lactat integral pentru 1-3 zile, constând în consumul a 2 litri de lapte pe zi, repartizat în 5-6 porții. Laptele dulce neutralizează secreția clorhidrică, iar prin intermediul lipidelor conținute, se realizează inhibarea secreției gastrice. 

În ziua de astăzi, însă, există foarte mulți adulți care nu suportă laptele, fie din sentimente de repulsie, fie din cauza deficitului sistemului lactazic. Sunt permise în cazul gastritei iaurtul de băut, degresat parțial, ceaiurile, cu excepția ceaiul maté, ceaiului negru; o cafea slabă dimineață, însă niciodată pe stomacul gol. 

2. Băuturi de evitat

 Aici intră alcoolul, de orice fel, de la vin, bere până la tării, precum și sucurile de citrice, cum ar fi portocale, lime, mandarine sau de ananas; băuturi răcoritoare industriale. 

3. Care este pâinea recomandată 

Recomandată este pâinea cea integrală și neagră, pâinea de secară, de asemenea, ca garnitură la mâncare, și mămăliga, budinca de tapiocă, grișul și budinca de chia se pot consumă fără probleme. 

4. Pâinea care trebuie evitată 

Este cea preparată din făină albă, cum ar fi baghetă franțuzească sau franzela proaspătă, mai ales dacă produsele sunt calde și foarte proaspete, pâinea la tavă, blaturile cu mult praf de copt, pateurile, batoanele și alte făinoase, fie gătite în margarină, fie conținând prafuri de copt și făină albă, pentru că pot irită mucoasa gastrică.

Trebuie evitati carbohidrații rafinați, cum ar fi pâinea albă, pastele, biscuitii, napolitanele și fainoasele cu zahăr .

5. Brânzeturi și lactate recomandate 

Se recomandă brânza albă, slabă, pentru că este o sursă bună de proteine și ajută la neutralizarea acidității gastrice. Cele mai recomandate sunt urda, ricotta, telemea proaspătă, slabă, caș, cottage, brânză de vaci, brânză Făgăraș, smântâna, brânză Gruyere, unt. Iaurtul, kefirul si sana contin probiotice benefice care pot contracara intr-o oarecare masura dezvoltarea H.pylori si alte colonii de bacterii daunatoare de la nivelul sistemului digestiv, ce intretin dezechilibrul flore intestinale. Ideeal ar fi ca iaurturile sa fie consumate cu legume fierte la abur sau la cuptor, pentru a beneficia atat de surse pre- cat și probiotice, astfel încât să aveți o mulțime de bacterii bune. Gândiți-vă la probiotice ca la bacterii intestinale sănătoase, în timp ce prebioticele (fibre indigeste) sunt hrana pentru probiotice.

Descoperă soluțiile experților DOC

6. Brânzeturi de evitat 

Se vor evita cașcavalul, gouda, brânzeturile grase franțuzești: camembert, brie, Roquefort-sunt foarte grase și, în plus, mucegaiurile irită mucoasa sistemului digestiv superior (esofag, stomac, sfincterele cardia și pilori). 

7. Carnea trebuie să fie întotdeauna slabă 

Carnea trebuie să fie cu cât mai puțină grăsime, gătită la cuptor, la grătar sau fiartă. Poate fi consumată carne de curcan, pui, vită slabă, cotlet de miel fără os, pulpă de miel, ficat, creier. 

8. Carnea de evitat

Se va evita carnea fibroasa și grasă, carnea de porc, caldă și grasă, carnea de oaie, gâscă, rață, carnea fezandată, vânat, căprioară, mistreț, iepure, organele (inimă, rinichi, limbă, burtă), untură, șorici, jumări, mezelurile și afumăturile. 

9. Peștele bun 

Peștele recomandat este cel slab: calcan, plătică, păstrăv, șalău, gătit preferabil la cuptor, în folie de copt. 

10. Peștii care trebuie evitați sunt cei grași

Se vor evita peștii cu carnea tare, precum tonul, sardinele, macroul, heringul, anghila, mreana. De asemenea, se vor evita supele și ciorbele de peste, moluștele și crustaceele și orice fel de pește prăjit. 

11. Ouăle

 Pot fi consumate după ce au fost fierte în apă, moi sau tari. Se vor evita ouăle prăjite, omleta sau ochiurile moi cu jumări. 

12. Condimente permise

Sunt permise: plante aromatice, preferabil proaspete, dar și uscate, mărar, rozmarin, mentă, foi de dafin, nucșoară, vanilie, sare, ghimbir. Ca ingredient atât antibacterian, cât și antiinflamator, ghimbirul este deosebit de bun în tratarea celei mai frecvente cauze de gastrită, care este bacteria H. Pylori. Încercați să utilizați ghimbir în timp ce gătiți, fierbeți ceaiul de ghimbir sau chiar mestecați o bucată mică de ghimbir.

13. Condimente de evitat

Se vor evita următoarele condimente: piper, boia, oțet, muștar, ardei iute, castraveți murați. 

14. Fructele proaspete

Fructele se vor consuma decojite sau fierte, în compot ori opărite. Cele permise sunt: mere, pere, caise, piersici, banane bine coapte. Merele conțin flavonoide, care au un efect antioxidant în organism și pot inhiba creșterea H. pylori, care provoacă în mod obișnuit gastrită și ulcer gastric. Merele sunt, de asemenea, bogate în fibre, iar o dietă bogată în fibre este benefică pentru persoanele cu gastrită. Deși sucul de lămâie este foarte acid, cantități mici amestecate cu apă pot avea un efect alcalinizant atunci când este digerat. Acest lucru poate ajuta la neutralizarea acidului din stomac. Dacă vă decideți să încercați acest remediu, ar trebui să amestecați o lingură de suc proaspăt de lămâie cu 250 ml de apă.

15. Fructele interzise crude si acide

 Sunt interzise fructe precum: căpșune, zmeură, coacăze, portocale, grepfrut, smochine, castane, banane verzi, ananas. 

16. Legume permise

Se recomandă legume proaspete sau preparate termic, ca de exemplu: sparanghel, sfeclă roșie (preferabil sub formă de suc), morcovi, dovlecei fără sâmburi, spanac, fasole verde păstăi, galbene și verzi, tulpină de praz, spanac. Desi produc gaze ce pot accentua disconfortul digestiv din cauza balonarii si producerii gazelor, la unele persoane, mai ales in cantitati mari, dintre legumele permise se numara si broccoli, legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza, varza, spanacul și rucola. Broccoli și germenii de broccoli conțin o substanță chimică numită sulforafan care ucide Helicobacter pylori, bacteria responsabilă de ulcerul peptic și majoritatea cancerelor gastrice, potrivit cercetătorilor de la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins. Insa, in afara gastritei propriu zise, simptomele unui disconfort la consumul de  broccoli poate înseamna că ești sensibil la salicilați, care este o substanță chimică naturală care poate fi găsită în plante precum broccoli. Unii oameni pot fi sensibili chiar și la cantități mici de salicilați. Este posibil să aveți simptome și atunci când mâncați alte alimente cu salicilați, cum ar fi merele.

17. Legumele ce trebuie evitate

Se vor evita legume precum: usturoi, andive, vinete, țelină, ciuperci, varză verde, castraveți (tolerați în cantități mici, dacă sunt  înlăturați total sâmburii), creson, napi, fasole boabe, mazăre, ridichi, hrean, ardei grași, legume uscate. 

18. Evitați să mâncați prea rece sau prea cald 

Se vor evita înghețatele sau băuturile fierbinți, de exemplu, care produc contracția pilorului (orificiul de legătură între stomac și duoden) cu retenția crescută a alimentelor în stomac sau contracția veziculei biliare. 

De altfel, pacienții cu gastrită și ulcer gastroduodenal trebuie să evite supele de carne și peste, care conțin peptone ce provoacă o secreție pepsica și clorhidrica exagerată, precum și contracția veziculei biliare, adăugând pe lângă suferința gastrică și durere în hipocondrul drept, diaree, stare de rău. 

Se considera ca migdalele, nucile și alunele  nu vor agrava gastrita.

Reguli generale în regimul alimentar pentru pacientul cu gastrită

 Există câteva alimente care pot ajuta pacientul să țină gastrita sub control și să amelioreze simptomele. Printre aceste alimente se află: 

  •  alimentele bogate în fibre dietetice: merele, terciul de ovăz, broccoli, morcovi. 
  •  alimente sărace în grăsimi: peștele, pieptul de pui, pieptul de curcan 
  •  alimentele cu o aciditate cât mai mică: anumite legume 
  •  băuturi care să nu fie carbogazoase 
  •  băuturile fără cofeină 
  •  probioticele sunt recomandate: iaurt, varză murată etc. 

Infectiile cu H.pylori, ajung, de asemenea, să dăuneze florei intestinale și să provoace diaree. Consumul unui iaurt simplu pe zi și alimente ușor digerabile, cum ar fi supe, piureuri, orez alb, pește și carne albă, este o modalitate bună de a opri diareea și de a restabili flora intestinală.

În regimul alimentar al pacientului cu gastrită nu sunt recomandate alimentele care sunt foarte grase, pentru că ele pot agrava inflamația din mucoasa stomacului. Iată ce alimente trebuie evitate, pe motiv că irită stomacul pacientului cu gastrită: 

  •  alcoolul 
  •  cafeaua 
  •  alimentele acide, precum roșiile și unele fructe 
  •  sucul de fructe 
  •  alimentele grase 
  •  alimentele prăjite 
  •  băuturile carbogazoase 
  •  alimentele picante 
  •  alimentele ce conțin alergeni și alimentele ce declanșează simptome. 

Stilul de viață al pacientului trebuie să fie unul echilibrat 

Pacientul cu gastrită poate să observe o ameliorare a semnelor și simptomelor afecțiunii de care suferă dacă respectă câteva elemente esențiale: 

  •  Ia mese mai dese, însă porțiile de mâncare sunt mai mici-în cazul în care pacientul se confruntă frecvent cu indigestia, trebui să mănânce porții mai mici de mâncare, mai des, pentru a ameliora efectele acidului gastric din stomac; 
  •  Evită alimentele care irită mucoasa stomacului-este extrem de important ca pacientul cu gastrită să evite acele alimente care irită stomacul, mai ales alimentele picante, acide, prăjelile sau alimentele grase. 
  •  Evită alcoolul-consumul de alcool poate irită mucoasa stomacului. 
  •  Ia în considerare alte opțiuni în ce privește medicamentele analgezice-Dacă pacientul folosește calmante care îi cresc riscul de gastrită, este bine să îl întrebe pe medic dacă acetaminofenul (paracetamolul) poate fi o opțiune în cazul său, pentru că această substanță are riscuri mai mici de a agrava problemele din sferă stomacului. 

Chiar dacă nu există un regim alimentar clar pentru gastrită, dezvoltarea H. pylori poate fi stopată de o dietă bogată în fibre, în alimente care conțin flavonoide, ca de exemplu anumite tipuri de ceaiuri, ceapă, usturoi, fructe de pădure, țelină, kale, broccoli, pătrunjel, cimbru, alimente cu soia și leguminoase (cum ar fi lintea, fasolea roșie Kidney, fasolea neagră, soia, fasolea pinto și fasolea albă Navy). Alimentele care pot ajuta la inhibarea creșterii H. pylori și la reducerea gastritei și formării ulcerului includ: conopidă, kale, varză, ridichi și  fructe de padure, cum ar fi afine, mure, zmeura si capsuni.

Nutrienti și suplimente

Unele suplimente alimentare pot avea un rol în vindecarea gastritei, spun experții. Acizii grași Omega 3 și probioticele sunt un bun punct de plecare. Acizii grași Omega-3, cum ar fi uleiul de pește, pot ajuta la scăderea inflamației. Uleiul de pește poate crește riscul de sângerare, insa, asa ca trebuie utilizat cu precautie daca ai un ulcer sever, cu risc de perforare. Dacă iei în considerare ideea de a administra orice fel de suplimente și vitamine, discută înainte de toate cu medicul tău curant ori gastroenterolog, pentru că există posibilitatea ca unele suplimente să interacționeze cu tratamentele pe care le urmezi pentru alte afecțiuni de care suferi. 

În ceea ce privește pacienții cu ulcer gastroduodenal, studiile* arată că dietoterapia, cât și distribuția caloriilor ar trebui să fie ajustate pentru a satisface nevoile pacienților, în încercarea de a normaliza statusul lor nutrițional și de a încuraja vindecarea. 

Nutrienții recomandați la acești pacienți pot fi diferiți în fază acută și în faza de recuperare, iar persoanele au o nevoie mare de proteine și de anumiți micronutrienti, cum ar fi vitamina A, zincul, seleniul și vitamina C în perioadă de recuperare. O multivitamină zilnică, care conține vitaminele antioxidante A, C, E, vitaminele B și oligominerale, cum ar fi magneziu, calciu, zinc și seleniu. 

În plus, unele studii au arătat că vitamina C are un efect benefic în eradicarea H. pylori. Fibrele și probioticele (iaurtul, brânzeturile maturate sau îmbătrânite, varza murată), totodată, joacă un rol important în tratamentul ulcerului peptic, deoarece ele reduc efectele adverse ale antibioticelor și ajută la reducerea perioadei de tratament. 

Extractul de orez a fost eficient în suprimarea inflamației și proliferării celulelor epiteliale în mucoasa gastrică în gerbilele mongole infectate cu H. pylori. Extractul de orez are potențialul de a prezenta un efect protector asupra bolilor mucoasei gastrice legate de H. pylori.

Probioticul Lactobacillus rhamnosus GG (LGG) poate juca un rol în stabilirea unei relații inofensive cu Helicobacter pylori și reduce patologia gastrică.

Astfel, spun oamenii de știință, o dietă echilibrată este vitală în tratamentul pentru ulcerul peptic, mai ales că unele alimente pot preveni, trata sau chiar calma simptomele acestei afecțiuni. 
 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastritis/diagnosis-treatment/drc-20355813
  • *Studiul "Nutritional care in peptic ulcer", 2014, in Arquivos brasileiros de cirurgia digestiva : ABCD = Brazilian archives of digestive surgery; Nathália Dalcin VOMERO si Elisângela COLPO.
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peptic-ulcer/diagnosis-treatment/drc-20354229

 


Te-ar mai putea interesa si...

 
 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 3