Ce este infectia cu Helicobacter Pylori

Rezumat: Infecția cu Helicobacter Pylori este una dintre cele mai răspândite infecții bacteriene din lume și reprezintă o cauză importantă de gastrită cronică, ulcer gastric și ulcer duodenal.
În multe cazuri nu produce simptome ani la rând, însă atunci când persistă poate crește riscul de complicații, inclusiv cancer gastric la anumite persoane.

Diagnosticul se poate face prin teste neinvazive sau endoscopie, iar tratamentul presupune combinații de antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică. În ultimii ani, ghidurile internaționale au fost actualizate din cauza creșterii rezistenței bacteriei la antibiotice și recomandă alegerea atentă a terapiei în funcție de contextul clinic.

1. Ce este Helicobacter Pylori?
2. Cum se transmite infecția cu Helicobacter Pylori
a. Contact uman (salivă, scaun etc.)
b. Transmiterea prin alimentație și apă contaminată
c. Riscul de infecție în rândul copiilor
3. Simptomele infecției cu Helicobacter Pylori
a. Simptomele principale
b. Durere abdominală și greață
c. Alte simptome comune (balonare, eructații)
4. Complicațiile posibile
5. Diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori
a. Non-invazive (teste de sânge, scaun, respirație)
b. Invazive (biopsie, endoscopie)
6. Tratamentul infecției cu Helicobacter Pylori
a. Opțiuni de tratament standard
b. Rezistența la antibiotice
c. Importanța respectării tratamentului
7. Măsuri de prevenire și îngrijire
a. Recomandări alimentare și stil de viață
b. Dietă și igienă personală
c. Suplimente naturale (usturoi, ceai verde)
8. Concluzie

1. Ce este Helicobacter Pylori?

Helicobacter Pylori este o bacterie în formă de spirală care trăiește în mucoasa stomacului. Datorită unor enzime speciale, aceasta reușește să supraviețuiască într-un mediu foarte acid, unde majoritatea bacteriilor nu rezistă.

Se estimează că aproximativ jumătate din populația lumii a intrat în contact cu această bacterie de-a lungul vieții, însă nu toate persoanele dezvoltă simptome sau boli digestive. În multe situații, infecția este descoperită întâmplător, după investigații efectuate pentru dureri abdominale sau arsuri gastrice.

Atunci când rezultatele analizelor arată helicobacter pylori pozitiv, medicul stabilește dacă este necesar tratamentul în funcție de simptome, istoricul pacientului și rezultatele investigațiilor.

Recomandările Experților DOC

2. Cum se transmite infecția cu Helicobacter Pylori

a. Contact uman (salivă, scaun etc.)

Transmiterea are loc în principal de la om la om. Cercetările arată că bacteria poate fi transmisă prin contact apropiat cu saliva, vărsăturile sau materiile fecale ale unei persoane infectate.
Riscul este mai mare în familiile în care mai multe persoane locuiesc împreună, mai ales dacă regulile de igienă sunt insuficiente. De aceea, spălarea corectă a mâinilor după folosirea toaletei și înainte de masă rămâne una dintre cele mai importante măsuri preventive.

b. Transmiterea prin alimentație și apă contaminată

În anumite regiuni ale lumii, apa contaminată și alimentele manipulate în condiții necorespunzătoare pot contribui la răspândirea infecției. Consumul de apă potabilă sigură, spălarea fructelor și legumelor și respectarea regulilor de igienă alimentară reduc riscul de infectare.

c. Riscul de infecție în rândul copiilor

Helicobacter pylori la copii este întâlnită mai frecvent în zonele cu condiții sanitare precare sau în familiile numeroase. Infecția apare adesea în copilărie și poate persista zeci de ani dacă nu este tratată.
Noile ghiduri pediatrice recomandă ca scopul principal al investigațiilor la copii să fie identificarea cauzei simptomelor digestive și nu testarea de rutină pentru această bacterie. Testarea este indicată în special în cazul ulcerului gastric sau duodenal și în alte situații bine stabilite de medic.

3. Simptomele infecției cu Helicobacter Pylori

a. Simptomele principale

Multe persoane infectate nu prezintă niciun simptom. Atunci când apar manifestări, acestea sunt de obicei legate de inflamația mucoasei gastrice.

Cele mai frecvente simptome includ:

disconfort în partea superioară a abdomenului;
senzație de arsură gastrică;
digestie dificilă;
senzație de sațietate precoce.

b. Durere abdominală și greață

Durerea apare frecvent pe stomacul gol sau între mese și poate fi însoțită de greață. Unele persoane observă ameliorarea temporară după masă sau după administrarea medicamentelor antiacide.
Dacă simptomele persistă mai multe săptămâni sau se agravează, este recomandat consultul gastroenterologic.

c. Alte simptome comune (balonare, eructații)

Infecția poate determina:

balonare;
eructații frecvente;
senzație de plenitudine după mese mici;
respirație urât mirositoare la unele persoane;
scăderea poftei de mâncare.

Aceste simptome nu sunt specifice exclusiv infecției cu Helicobacter Pylori, motiv pentru care este necesară confirmarea prin teste.

4. Complicațiile posibile

Cea mai frecventă consecință este gastrita cronică. În timp, inflamația persistentă poate favoriza apariția ulcerului gastric sau duodenal. Ulcerul poate provoca dureri intense, sângerări digestive și, în cazuri rare, perforație, reprezentând o urgență medicală.

Organizația Mondială a Sănătății clasifică Helicobacter Pylori drept carcinogen de grupa I.

Majoritatea persoanelor infectate nu vor dezvolta cancer gastric. Totuși, infecția persistentă reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru adenocarcinomul gastric și limfomul MALT, mai ales atunci când coexistă alți factori de risc precum fumatul, istoricul familial sau gastrita atrofică.

5. Diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori

Diagnosticul se stabilește prin teste neinvazive sau invazive, în funcție de simptome, vârstă și recomandarea medicului gastroenterolog. Scopul este confirmarea infecției active și alegerea celui mai potrivit tratament.

a. Non-invazive (teste de sânge, scaun, respirație)

Cele mai utilizate investigații sunt:

testul respirator cu uree;
testul antigenului helicobacter pylori din scaun;
testele serologice din sânge.

Dintre acestea, testul respirator și testul pentru helicobacter pylori din scaun sunt preferate pentru identificarea infecției active și pentru verificarea succesului tratamentului. Testele serologice detectează anticorpi și nu pot face întotdeauna diferența între o infecție veche și una activă.

Pentru obținerea unor rezultate corecte, medicamentele precum inhibitorii pompei de protoni și antibioticele trebuie întrerupte cu suficient timp înaintea testării, conform recomandării medicului.

b. Invazive (biopsie, endoscopie)

La pacienții cu simptome de alarmă sau cu risc crescut, medicul poate recomanda endoscopie digestivă superioară. În timpul procedurii pot fi recoltate biopsii pentru:

examen histopatologic;
test rapid la urează;
cultură bacteriană;
teste moleculare pentru identificarea rezistenței la antibiotice.

Aceste metode oferă informații importante atunci când tratamentele anterioare au eșuat.

6. Tratamentul infecției cu Helicobacter Pylori

a. Opțiuni de tratament standard

Tratamentul urmărește eradicarea completă a bacteriei. În prezent, ghidurile internaționale recomandă alegerea schemei terapeutice în funcție de rezistența locală la antibiotice și de istoricul tratamentelor anterioare.

După un rezultat helicobacter pylori pozitiv, medicul stabilește schema terapeutică potrivită fiecărui pacient.

Antibiotice și inhibitori ai pompei de protoni

Tratamentul include de regulă:

unul sau două antibiotice;
inhibitor al pompei de protoni;
uneori săruri de bismut.

Durata tratamentului este, în majoritatea cazurilor, de 14 zile. După terminarea terapiei, succesul eradicării trebuie confirmat prin test respirator sau prin testul pentru helicobacter pylori din scaun, efectuat la intervalul recomandat de medic.

Rolul oxidului de bismut

Compușii de bismut au un rol important deoarece protejează mucoasa gastrică și cresc eficiența tratamentului antibiotic. Cele mai recente recomandări internaționale susțin terapia cvadruplă cu bismut ca opțiune preferată în multe situații, mai ales în zonele unde rezistența la claritromicină este crescută.

b. Rezistența la antibiotice

Una dintre cele mai mari probleme actuale este rezistența bacteriei la antibiotice. Din acest motiv, schemele clasice bazate exclusiv pe claritromicină nu mai sunt recomandate empiric în numeroase regiuni. Alegerea tratamentului trebuie adaptată recomandărilor actuale și, atunci când este posibil, rezultatelor testării sensibilității bacteriei.

c. Importanța respectării tratamentului

Succesul terapiei depinde în mare măsură de respectarea indicațiilor medicale. Întreruperea prematură a tratamentului sau omiterea dozelor poate reduce șansele de eradicare și poate favoriza apariția rezistenței bacteriene.

După tratament, confirmarea dispariției infecției este esențială. Un nou rezultat helicobacter pylori pozitiv poate indica fie eșecul tratamentului, fie o reinfectare, situații care necesită reevaluare medicală.

7. Măsuri de prevenire și îngrijire

a. Recomandări alimentare și stil de viață

Nu există o dietă capabilă să elimine bacteria fără tratament medicamentos. Totuși, alimentația echilibrată poate reduce iritația gastrică și poate contribui la recuperarea mucoasei stomacului.

Se recomandă limitarea:

alcoolului;
fumatului;
alimentelor foarte condimentate;
preparatelor foarte grase.

b. Dietă și igienă personală

Măsurile utile includ:

spălarea riguroasă a mâinilor;
consumul de apă sigură;
prepararea corectă a alimentelor;
evitarea folosirii în comun a tacâmurilor în anumite situații.

Aceste măsuri reduc riscul transmiterii bacteriei în familie.

c. Suplimente naturale (usturoi, ceai verde)

Unele studii au analizat efectele usturoiului, ceaiului verde, probioticelor și altor produse naturale asupra infecției. Rezultatele sugerează că anumite suplimente pot contribui la reducerea inflamației sau la ameliorarea reacțiilor adverse ale tratamentului antibiotic, însă dovezile actuale nu susțin utilizarea lor ca alternativă la terapia recomandată de medic.

Orice supliment trebuie discutat cu medicul, deoarece poate interacționa cu tratamentul prescris.

8. Concluzie

Infecția cu Helicobacter Pylori reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la nivel mondial și poate evolua fără simptome ani de zile. Atunci când provoacă gastrită, ulcer sau alte complicații, diagnosticul și tratamentul corect sunt esențiale.

Progresele din ultimii ani au dus la actualizarea recomandărilor privind diagnosticul și tratamentul, în special din cauza rezistenței crescute la antibiotice. Respectarea tratamentului, confirmarea eradicării și adoptarea unor măsuri simple de igienă contribuie la reducerea riscului de complicații și la protejarea sănătății digestive.

Q&A: Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este infecția cu Helicobacter Pylori?
Răspuns: Este o infecție bacteriană a stomacului provocată de Helicobacter pylori, asociată cu gastrita, ulcerul și un risc crescut de cancer gastric la unele persoane.

Întrebare: Care este tratamentul pentru infecția cu Helicobacter pylori la copii?
Răspuns: Tratamentul este stabilit de medicul gastroenterolog pediatru și include combinații de antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică, adaptate recomandărilor actuale și situației fiecărui copil.

Întrebare: Există tratamente naturiste pentru infecția cu Helicobacter pylori?
Răspuns: Produsele precum usturoiul, ceaiul verde sau probioticele pot avea efecte complementare, însă nu înlocuiesc tratamentul antibiotic recomandat de medic.

Întrebare: Ce antibiotic este utilizat pentru tratarea infecției cu Helicobacter pylori?
Răspuns: Schema poate include amoxicilină, metronidazol, tetraciclină sau alte antibiotice, în combinații recomandate de ghidurile actuale și adaptate rezistenței bacteriene.

Întrebare: Ce simptome ai de la Helicobacter?
Răspuns: Cele mai frecvente sunt durerea în capul pieptului, greața, balonarea, eructațiile, senzația de arsură gastrică și digestia dificilă, însă multe persoane nu au simptome.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „ACG Clinical Guideline: Treatment of Helicobacter pylori Infection”; Am J Gastroenterol. 2024 Sep 1; autori: William D Chey, Colin W Howden, Steven F Moss et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39626064/
Studiul „Management of Helicobacter pylori infection: the Maastricht VI/Florence consensus report”, Gut. 2022 Aug 11; autori: Peter Malfertheiner et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35944925/
Studiul „Updated joint ESPGHAN/NASPGHAN guidelines for management of Helicobacter pylori infection in children and adolescents (2023)”, J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2024 Sep; autori: Matjaž Homan, Nicola L Jones et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39148213/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI