De ce iti creste riscul de diabet daca ai grasime abdominala?
De ce iti creste riscul de diabet daca ai grasime abdominala?
De ce iti creste riscul de diabet daca ai grasime abdominala?
Grăsimea care se depune în interiorul abdomenului, în jurul organelor - mai mult decât orice alt tip de grăsime corporală - crește riscul de rezistență la insulină și riscul de diabet de tip 2. Iată ce a descoperit o echipă de cercetare despre inflamația din această grăsime abdominală, enzima DPP4 și rezistența la insulină.
Grăsimea viscerală este un tip de grăsime care se acumulează în jurul organelor din cavitatea abdominală, cum ar fi pancreasul, ficatul și intestinele. Această grăsime este situată în interiorul corpului, în contrast cu grăsimea subcutanată, care este depozitată sub piele. Grăsimea viscerală este considerată mai periculoasă pentru sănătate decât grăsimea subcutanată, deoarece este asociată cu un risc crescut de afecțiuni metabolice și boli cronice.
Oamenii de știință au observat că grăsimea viscerală devine periculoasă atunci când se inflamează, dar le-a fost foarte greu să determine ce factor cauzează inflamația. Un studiu pe animale efectuat la Universitatea Columbia (Centrul Medical Irving) a scos la iveală faptul că unul dintre vinovații pentru această inflamație misterioasă provine de la ficat.
Grăsime abdominală, enzima DPP4 și riscul de diabet
Cercetătorii au descoperit că, în cazul șoarecilor obezi, ficatul a crescut producția unei enzime, numită DPP4. Această enzimă călătorește prin fluxul sangvin și ajunge până la grăsimea abdominală. Odată ce se află în interiorul țesutului gras, enzima DPP4 ajută la activarea celulelor inflamatorii.
Ce efecte are oprirea producției enzimei DPP4 în ficat?
Vestea bună este că această inflamație poate fi calmată ori scăzută prin oprirea producției enzimei DPP4 în ficat, așa cum cercetătorii au demonstrat că se poate la șoareci. Și chiar dacă animalele au rămas obeze, această calmare a grăsimii abdominale inflamate a îmbunătățit rezistența la insulină a rozătoarelor. În plus, există date și informații încă nepublicate care sugerează că această situație poate fi valabilă și în cazul oamenilor.
„Dacă putem dezvolta modalități pentru a ținti enzima DPP4 din ficat la subiecții umani, acest lucru ar putea fi o modalitate nouă și puternică de a trata diabetul de tip 2 indus de obezitate”, a spus autorul principal al studiului, dr. Ira Tabas, profesor de medicină la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons. „Inhibarea enzimei DPP4 în mod țintit în celulele ficatului atacă rezistența la insulină - miezul problemei când vine vorba de diabetul de tip 2 - cel puțin în modelele noastre de dinaintea studiilor clinice”, a mai spus dr. Tabas.
Inhibitorii actuali ai enzimei DPP4 nu scad inflamația
Inhibitorii actuali ai enzimei DPP4 nu reduc inflamația din grăsime și nici nu îmbunătățesc rezistența la insulină. Multor pacienți cu diabet de tip 2 li se administrează inhibitori (medicamente orale) ai enzimei DPP4, cunoscuți și sub numele de gliptine sau inhibitori ai dipeptidil peptidazei 4 pentru a-i ajuta să își țină boala sub control.
Aceste medicamente reduc glicemia prin împiedicarea enzimei DPP4 să intervină în acțiunea unui hormon care stimulează producția de insulină. Dar, în mod surprinzător, aceste medicamente nu au niciun efect în privința inflamației din grăsimea abdominală a șoarecilor obezi, după cum au descoperit cercetătorii.
„Gliptinele inhibă enzima DPP4 din sânge și aceste medicamente ar trebui, în teorie, să prevină inflamația din acea grăsime abdominală, dar noi nu am descoperit acest lucru în studiul nostru”, a explicat dr. Tabas.
Cum ar putea inhibitorii de DPP4 să acționeze mai eficient?
Motivul pentru care apare acest dezavantaj al gliptinelor are legătură, crede dr. Tapas, cu efectele lor în intestine, comparativ cu ficatul. „Inhibitorii DPP4 scad glicemia prin faptul că inhibă această enzimă în intestine, dar avem unele dovezi care arată că acești inhibitori de DPP4 în intestine, totodată, ajung să încurajeze inflamația din grăsime. Acest lucru anulează efectele antiinflamatoare pe care medicamentele le-ar putea avea atunci când ajung la celulele inflamatorii, numite macrofage, din grăsime”, explică specialistul.
Când cercetătorii au blocat selectiv producția de DPP4 în interiorul celulelor ficatului, acestea au putut să reducă inflamația din grăsime și să îmbunătățească rezistența la insulină, iar în același timp să scadă glicemia. Concluziile lor sugerează că inhibitorii de DPP4 ar putea fi mai puternici dacă ar fi redirecționați către celulele ficatului și îndepărtați de celulele din intestine.
Ai grăsime viscerală? Iată ce e bine să știi
Dacă ai grăsime viscerală, e bine de știut că prezența acesteia vine cu riscuri mari pentru sănătate. O metodă comună de a evalua grăsimea abdominală este măsurarea circumferinței taliei - o talie mărită poate fi un indicator al acumulării de grăsime viscerală. La femei, circumferința taliei ar trebui să fie sub 80 cm, iar în cazul bărbaților, sub 94 cm.
Impact asupra sănătății metabolice
Dacă te confrunți cu grăsime viscerală, e bine de știut că aceasta este asociată cu o rezistență mai mare la insulină, ceea ce poate duce la creșterea nivelurilor de glucoză în sânge și la dezvoltarea diabetului de tip 2. Depozitele mari de grăsime viscerală sunt strâns legate și de hipertensiunea arterială și dislipidemie (nivele anormale ale grăsimilor în sânge, cum ar fi colesterolul ridicat și trigliceridele crescute).
Corelată cu sindromul metabolic
Sindromul metabolic este o combinație de factori de risc care cresc riscul de boli cardiovasculare și diabet de tip 2, iar grăsimea viscerală este o componentă importantă a acestui sindrom. Sindromul metabolic este prezent dacă sunt îndeplinite trei sau mai multe dintre următoarele cinci criterii: circumferința taliei mai mare decât normal, tensiune arterială peste 130/85 mmHg, trigliceride a jeun peste 150 mg/dl, colesterol HDL a jeun mai mic de 40 mg/dl (bărbați) sau 50 mg/dl (femei) și glicemie a jeun peste 100 mg/dl.
Legătură cu bolile cardiovasculare
Grăsimea viscerală poate elibera substanțe chimice inflamatorii în organism, care contribuie la inflamația cronică și la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Cum scapi de această grăsime viscerală?
Multe persoane cu grăsime abdominală recunosc că nu este foarte ușor să scape de această problemă. Scăderea stratului de grăsime viscerală necesită o abordare combinată care implică modificări în stilul de viață, cum ar fi alimentația sănătoasă, exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului. Este important de înțeles că reducerea grăsimii poate fi un proces gradual și că este mai important să adopți schimbări durabile în stilul de viață decât să vizezi soluții rapide sau drastice.
Alege cu atenție ce mănânci
Este adevărat că dacă ai o viață plină, cu multă alergătură, îți poate fi greu să îți faci un program de mese pe care să-l respecți tinzi să mănânci ce apuci, pe fugă. Iar aceste mese luate pe fugă includ adesea alimente nu prea sănătoase și care favorizează îngrășarea, cum ar fi burgerii cu cartofi prăjiți, produsele de patiserie și altele asemenea. Dacă vrei să scapi de această grăsime viscerală, însă, e nevoie să te concentreazi pe o alimentație diferită, bogată în legume, fructe, carne slabă, ouă, pâine integrală și să eviți consumul excesiv de alimente cu zahăr, făină albă și grăsimi trans.
De asemenea, e posibil să mănânci mai mult decât ai nevoie fără să-ți dai seama, de aceea e important să stai la masă atunci când mănânci, să mesteci încet, nu să te uiți la televizor, să lucrezi la calculator sau să conduci. Consumul de porții mai mici și mai dese poate ajuta la controlul aportului caloric și la reducerea creșterii în greutate.
Alege carbohidrații cu indice glicemic scăzut
În loc de pâinea albă, optează pentru carbohidrați cu indice glicemic scăzut, cum ar fi cei proveniți din pâinea integrală, leguminoase (fasole, năut, mazăre, linte) și legume, pentru a menține nivelurile de glucoză în sânge stabile.
Obișnuiește-te să faci mișcare
În lupta cu această grăsime viscerală e nevoie și de mișcare, deci includerea exercițiilor fizice sau a altor forme de activitate fizică în rutina ta zilnică este esențială. O combinație de activități aerobice (cum ar fi mersul pe jos, alergatul, mersul pe bicicletă) și exerciții de forță (cum ar fi ridicarea de greutăți) poate ajuta la creșterea ratei metabolice și la arderea grăsimilor.
Exercițiile cardiovasculare, cum ar fi alergarea, mersul pe bicicletă sau înotul, pot ajuta la arderea caloriilor și la reducerea grăsimii abdominale, iar exercițiile de forță, precum ridicarea de greutăți sau folosirea propriului corp ca greutate (exemplu: flotări, genuflexiuni), pot ajuta la construirea masei musculare, ceea ce poate crește rata metabolică și te ajută să scazi stratul de grăsime abdominală.
Nu lăsa stresul să te copleșească
Stresul cronic poate contribui la acumularea de grăsime viscerală și la degradarea sănătății, în general. Un dușman al stresului este sportul, dar și alte forme de mișcare și relaxare te pot ajuta, cum ar fi yoga, excursiile la pădure sau dansul.
Caută să dormi bine și suficient
Somnul de calitate este important pentru controlul greutății și sănătatea generală, nu doar ca să scapi de cantitatea prea mare de grăsime abdominală. Încearcă să obții 7-8 ore de somn pe noapte sau măcar nu mai puțin de 6 ore.
Nu exagera cu alcoolul
Consumul excesiv de alcool poate contribui la creșterea în greutate și la acumularea de grăsime abdominală, deci nu depăși o băutură alcoolică pe zi dacă ești femeie, repsectiv două porții de alcool dacă ești bărbat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Visceral Fat
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24147-visceral-fat
NCBI - Effect of diet with or without exercise on abdominal fat in postmenopausal women - a randomised trial
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6371569/
Studiul „Effect of diet with or without exercise on abdominal fat in postmenopausal women - a randomised trial”, apărut în BMC Public Health. 2019; 19: 174. Published online 2019 Feb 11. doi: 10.1186/s12889-019-6510-1, autori: Willemijn A. van Gemert et al.
Nature - Hepatocyte-secreted DPP4 in obesity promotes adipose inflammation and insulin resistance
https://www.nature.com/articles/nature26138
Studiul „Hepatocyte-secreted DPP4 in obesity promotes adipose inflammation and insulin resistance”, apărut în Nature 555, 673–677 (2018). https://doi.org/10.1038/nature26138, autori: Ghorpade, D., Ozcan, L., Zheng, Z. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
