Cum te predispune la obezitate modul în care gândești

Obezitatea este caracterizată de greutatea excesivă, care vine la pachet cu o serie de riscuri pentru sănătate. Principala cauză a obezității constă în aportul caloric mare oferit zilnic organismului, în comparație cu nevoile acestuia. Astfel, caloriile neconsumate sunt depozitate sub formă de grăsime.

Diferiți factori pot duce la un surplus de greutate sau chiar la obezitate, dar studiile arată că obezitatea este cauzată de interacțiunea dintre mediul înconjurător și gene. Există sute de gene care pot predispune la obezitate într-un mediu în care mâncarea este ieftină, nesănătoasă și porțiile sunt abundente. Mulți factori pot influența greutatea corporală: 

NEWSLETTER DEDICAT DOC
  • genele, deși efectul este mic, iar ereditatea nu este un destin, iar stilul de viață sănătos poate contracara aceste efecte genetice;
  • influențele prenatale și din primii ani de viață. Mamele însărcinate care fumează sau care sunt supraponderale pot avea copii care au mai multe șanse să devină adulți obezi. În plus, creșterea excesivă în greutate în timpul copilăriei crește, de asemenea, riscul de obezitate la vârsta adultă. În timp ce alăptatul la sân a copilului poate reduce riscul de obezitate la maturitate; 
  • dietele nepotrivite - mese mari și frecvente, bogate în cereale rafinate, carne roșie, grăsimi nesănătoase și băuturi zaharoase, joacă unul dintre cele mai mari roluri în obezitate. 
  • privitul prea mult la televizor este un factor de risc pentru că expunerea la publicitatea pentru alimente și băuturi poate influența modul în care mănâncă oamenii; 
  • prea puțină activitate fizică și somn - activitatea fizică poate proteja împotriva creșterii în greutate, dar, la nivel global, oamenii nu fac suficient sport. Lipsa somnului, un alt semn distinctiv al stilului de viață occidental, apare, de asemenea, ca un factor de risc pentru obezitate; 
  • mediul alimentar și de activitate fizică – printre care: marketingul neîncetat și inevitabil al alimentelor nesănătoase și al băuturilor zaharoase, lipsa unor zone sigure pentru a face exerciții fizice, mâncarea nesănătoasă vândută la școală, la serviciu și la magazinul din colț, un mediu social cu exemple negative.

Specialiștii au observat însă că unii oameni au tendința de îngrășare mai mare decât alții. Aceștia suspectau faptul că tiparele mentale ar putea să te predispună obezității și au făcut un studiu în acest sens, astfel încât să lămurească situația.

Ce spun studiile

Cercetătorii din cadrul Universității McGill din Montreal, Canada, au încercat să afle cum ne poate influența greutatea modul în care gândim, mărind tendința de îngrășare. Aceștia au folosit rezonanța magnetică (RMN), dar și testele cognitive, la peste 1200 de persoane obeze, astfel încât să observe mecanismele din creier asociate cu obezitatea.

Oamenii de știință au descoperit, astfel, că persoanele cu un indice de masă corporală mai mare dispun de o flexibilitate cognitivă mult mai redusă, dar și de o memorie verbală mai slabă ori de abilități vizuospațiale mai reduse. Totodată, au constatat și că persoanele cu un indice de masă corporală mai mare au tendința de a avea cortexul prefrontal mai gros în partea stângă și mai subțire în partea dreaptă. Studiile făcute în domeniu au confirmat deja faptul că daunele aduse în partea dreaptă a cortexului prefrontal pot spori considerabil apetitul.

Amigdala este și ea mai voluminoasă pe partea stângă la persoanele cu un indice de masă corporală mai mare. Amigdala este zona din creier renumită pentru implicarea sa în declanșarea fricii și a anxietății, însă aceasta reglează totodată și comportamentul emoțional al individului, precum și atitudinea acestuia față de mâncare. Mâncarea nu este folosită de organism numai pentru a căpăta energie, ci a căpătat și aspectul unei recompense. Uneori, atunci când există dereglări la nivelul amigdalei, creierul va cere mâncare pentru a se simți mai bine ori pentru a recompensa organismul pentru un efort făcut.

Întrucât cercetătorii canadieni au folosit, în cadrul studiului, și rude care suferă de obezitate (în general frații), au reușit să observe că, din punct de vedere statistic, o serie dintre trăsăturile neurologice asociate cu obezitatea sunt, de asemenea, genetice. Astfel, obezitatea poate fi genetică și din punct de vedere al predispoziției emoționale și cognitive către îngrășare.

 

 

Studiul a reușit astfel să scoată la iveală faptul că obezitatea este cauzată de consumul prea mare de calorii, însă totodată și că există o serie de procese cognitive moștenite care ne predispun la îngrășare.

În aceste situații, psihoterapia cognitiv comportamentală poate fi de mare ajutor pacientului obez în lupta cu kilogramele. Îmbunătățind abilitatea oamenilor de a rezista tentațiilor culinare, se va reuși scăderea în greutate, dar și menținerea numărului de kilograme de-a lungul anilor. Predispoziția genetică pentru tiparele mentale care cresc riscul de îngrășare poate fi combătută prin înlocuirea tiparelor de gândire – acest lucru se poate face sub îndrumarea unui psiholog, însă e nevoie de determinarea pacientului obez și de dorința reală a acestuia de a depăși situația în care se află, indiferent de sacrificiile care sunt necesare.

Un articol scris de oamenii de știință germani a arătat că psihoterapia practicată pe termen lung favorizează modificările permanente în stilul de viață și dieta pacientului obez, ajutându-l pe acesta să își mențină indicele de masă corporală în limitele normale.

Creierul poate să fie afectat și el de obezitate

Oricine a pus câteva kilograme în plus știe că acestea te pot încetini în multe activități de zi cu zi. În plus, dacă ajungi la obezitate, kilogramele în plus pot prevesti multe boli grave. Pe lângă acestea, prea multă greutate corporală îți poate afecta și dăuna creierului.

Cercetările arată că obezitatea are un impact asupra sănătății creierului din copilărie și până la vârsta adultă. Aceasta afectează totul, de la capacitatea complexă de a iniția, planifica și îndeplini sarcini, și până la creșterea substanțială a riscului de demență. Până la vârsta mijlocie, consecințele excesului de greutate sunt substanțiale. Mai multe studii au arătat că adulții de vârstă mijlocie care au un indice de masă corporală (IMC) egal sau mai mare de 30, ceea ce se califică drept obezitate, sunt mai predispuși la demență decât cei cu o greutate sănătoasă.

Cu toate acestea, cercetătorii încă încearcă să afle cum și de ce kilogramele în plus dăunează creierului. Iar dacă riscul mai mare de demență este cumulativ de-a lungul vieții sau dacă obezitatea afectează organismul în mod diferit în diferite etape ale vieții.

Este, de asemenea, posibil ca provocările cognitive să vină mai întâi, contribuind la comportamente alimentare deficitare începând din copilărie, a declarat Alexis Wood, profesor asistent de nutriție pediatrică la Centrul de Cercetare a Nutriției Copiilor de la Colegiul de Medicină Baylor din Houston.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul “Neurobehavioral correlates of obesity are largely heritable”, autori: Uku Vainik, Travis E. Baker, Masha Dadar, Yashar Zeighami, Adreanne Michaud, Yu Zang, Jose C. Garcia Alanis, Bratislav Misic, D. Louis Collins, Alain Dagher - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30154161/ 
“Obesity harms brain health throughout life – yet scientists don't know why” - https://www.heart.org/en/news/2022/01/12/obesity-harms-brain-health-throughout-life-yet-scientists-dont-know-why 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0