Tomografia computerizata si tomografia cu emisie de pozitroni

În cancerul pulmonar, tomografia computerizată (CT) toracică oferă informații importante pentru stadializarea tumorii pulmonare, descrierea detaliată a leziunii primare și a leziunilor satelite (metastazele și leziunile ganglionare). Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este recomandată unei categorii de pacienți selecționați.

Cancerul pulmonar este o afecțiune în care celulele anormale încep să se dezvolte în țesuturile pulmonare, formând o tumoră malignă. Cancerul pulmonar este una dintre cele mai comune forme de cancer la nivel mondial și este una dintre principalele cauze de deces prin cancer în întreaga lume. Detectarea timpurie și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru îmbunătățirea șanselor de supraviețuire și calitatea vieții pentru pacienții cu cancer pulmonar.

Recomandările Experților DOC

Ce investigații se fac în cancerul pulmonar?

Pentru diagnosticul și evaluarea cancerului pulmonar, medicul poate recomanda o serie de investigații și teste. Acestea includ:

Imagistică medicală

O radiografie a pieptului poate evidenția prezența unei tumori pulmonare și poate oferi informații despre dimensiunea și localizarea acesteia.
CT-ul toracic oferă imagini detaliate ale plămânilor și ale altor structuri din zona toracică, ajutând la determinarea dimensiunii, localizării și extinderii tumorii.
Tomografia computerizată cu emisie de pozitroni (PET-CT) utilizează o substanță radioactivă pentru a evidenția zonele cu activitate metabolică crescută, cum ar fi tumorile canceroase. Acest lucru poate ajuta la evaluarea răspândirii cancerului în alte părți ale corpului.

Biopsie

Pentru a confirma diagnosticul de cancer pulmonar și pentru a determina tipul exact de cancer, este necesară o biopsie. Aceasta implică prelevarea de mostre de țesut din plămân sau ganglionii limfatici afectați, care sunt apoi examinate la microscop pentru a detecta prezența celulelor canceroase.

Analize de sânge

Unele teste de sânge pot oferi informații utile în diagnosticarea cancerului pulmonar și în evaluarea stadiului bolii. De exemplu, nivelurile crescute ale unor markeri tumorali specifici, cum ar fi antigenul carcinoembrionic (CEA), pot sugera prezența cancerului.

Bronhoscopie

Aceasta este o procedură în care un tub subțire și flexibil (bronhoscop) este introdus în plămâni prin gât sau nas pentru a examina căile respiratorii și pentru a preleva mostre de țesut (biopsie) din tumoarea suspectată sau din țesuturile înconjurătoare.

Puncție aspirativă cu ac fin (FNA)

Această procedură implică utilizarea unui ac subțire pentru a preleva mostre de celule canceroase dintr-o tumoare pulmonară sau din ganglionii limfatici afectați, sub control imagistic (de obicei, prin intermediul CT sau ecografie).

Mediastinoscopie

Aceasta este o procedură chirurgicală minoră în care se face o incizie mică în gât și se introduce un instrument (mediastinoscop) pentru a examina și preleva mostre de țesut din ganglionii limfatici mediastinali pentru biopsie.

Tomografia computerizată în cancerul pulmonar

În ceea ce privește leziunea primară pulmonară, tomografia computerizată oferă informații privind dimensiunile acesteia, localizarea la nivelul unui segment sau unui lob pulmonar. În cazul în care tumora pulmonară invadează mediastinul, invadează peretele toracic sau diafragmul, toate acestea sunt diagnosticate prin intermendiul tomografiei computerizate pulmonare.

Dacă un pacient are prindere ganglionară, în funcție de dimensiunile acesteia se poate stabili și este importantă și implicarea sa: pentru ganglioni cu dimensiuni sub 1 cm se consideră că ei sunt reactivi. Pentru ganglioni cu dimensiuni mai mari de 2 cm se consideră că ei sunt cu infiltrat patologic. Tomografia computerizată poate identifica eventualele metastaze pulmonare contralaterale, iar tomografia computerizată extinsă poate identifica eventualele metastaze în alte organe: ficat, glande suprarenale, oase.

De reținut! Toți pacienții trebuie să aibă CT de torace și abdomen superior care evaluează glandele suprarenale. Vechimea CT-ului la momentul intervenției chirurgicale nu trebuie să depășească 4 săptămâni. Tomografia computerizată cerebrală detectează metastaze cerebrale la 3% dintre pacienții asimptomatici.

Tomografia cu emisie de pozitroni în cancerul pulmonar

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este recomandată doar pentru anumiți pacienți. Celulele canceroase pulmonare au, de obicei, o mare aviditate pentru fluorodeoxiglucoză (FDG), utilizată în scanarea PET. Aceasta oferă informații pentru diagnosticul precoce al cancerului pulmonar.

Deși fluorodeoxiglucoza a fost utilizată pe scară largă în detectarea, stadializarea sau restadializarea, planificarea tratamentului și evaluarea prognosticului la pacienții cu cancer pulmonar, cercetări recente arată că în ultima vreme au fost dezvoltate o varietate de alte tipuri de trasori PET pentru a investiga diferite aspecte ale micromediului și biologiei cancerului și pentru a îmbunătăți caracterizarea tumorii, evaluarea răspunsului la tratament și monitorizarea răspunsului terapeutic.

Tomografia cu emisie de pozitroni este un tip de analiză care folosește imagistica nucleară. Această procedură este noninvazivă și nu proavoacă dureri - asta dacă nu se folosește injectarea intravenoasă de substanță. O asemenea tomografie poate fi utilă în observarea funcțiilor organismului precum circulația sangvină, utilizarea oxigenului, metabolizarea zahărului, dar și funcționarea organelor. Scanarea PET-CT63 joacă un rol important în protocolul pre-operator la pacienții candidați pentru chirurgie curativă și în protocolul oncologic și de radioterapie radicală.

La ce ajută informațiile oferite de CT și PET?

De reținut! Informațiile furnizate de PET-CT au rol esențial în vederea tratamentului curativ (intervenție chirurgicală sau radioterapie radicală) în următoarele situații: posibili noduli intra-pulmonari secundari sau mase mediastinale, care nu sunt ușor accesibile prin mediastinoscopie/ mediastinotomie.

De asemenea, PET și CT pot ajuta la:

Detectarea cancerului
Detectarea metastazierii cancerului
Detectarea cancerului recurent
Determinarea efectelor unui infarct asupra inimii
Evaluarea anomaliilor cerebrale - formațiuni tumorale, tulburări de memorie, accident vascular cerebral

De ce se apelează la tomografia computerizată și tomografia cu emisie de pozitroni?

Beneficiile ambelor proceduri de diagnosticare imagistică sunt nenumărate. Printre acestea, amintim: furnizarea informațiilor detaliate cu privire la structurile anatomice, diagnosticarea corectă și permiterea alegerii tratamentului potrivit, costurile reduse - spre deosebire de metodele de diagnosticare chirurgicale.

E bine de știut și că riscurile la care e expus pacientul atunci când face o asemenea analiză sunt reduse. Mai mult decât atât, având în vedere că aceste metode de diagnosticare se folosesc deja de peste 50 de ani, s-a dovedit că nu există efecte negative pe termen lung.

Pregătirea pacientului pentru tomografia computerizată și pentru cea cu emisie de pozitroni

În primul rând, pacientul trebuie să discute cu medicul despre tratamentele medicamentoase pe care le urmează, astfel încât rezultatele testelor să nu fie influențate în niciun fel. De asemenea, când e vorba de o pacientă, medicul va fi informat dacă aceasta este însărcinată sau este în perioada de alăptare.

În continuare, pentru aceste metode de diagnosticare nu e necesară o pregătire specială a pacientului. În cazul tomografiei cu emisie de pozitroni, pe de o parte, medicul va recomanda pacientului să nu consume alimente cu câteva ore înainte de realizarea procedurii, întrucât mâncarea poate afecta distribuția politrozilor în organism. Pe de altă parte, însă, aportul de apă este recomandat, hidratarea fiind de ajutor în această situație. Băuturile îndulcite vor fi evitate.

Înainte de procedura în sine, pacientul este rugat să renunțe la toate obiectele metalice, fie ele bijuterii, ochelari, agrafe de păr sau ceasuri. Acestea afectează imaginile capturate în timpul procedurii, de aceea trebuie îndepărtate.

Cum se tratează în prezent cancerul pulmonar?

Tratamentul pentru cancerul pulmonar poate implica o combinație de opțiuni terapeutice, cum ar fi:

Intervenția chirurgicală

Dacă tumorile sunt localizate și nu s-au răspândit în alte părți ale corpului, operația poate fi o opțiune. În cadrul acestei proceduri, se îndepărtează tumora și, uneori, se poate îndepărta și o parte a plămânului (operația se numește lobectomie) sau chiar un întreg plămân (pneumonectomie).

Radioterapia

Această procedură implică utilizarea radiațiilor ionizante pentru a distruge celulele canceroase sau a încetini creșterea lor. Radioterapia poate fi utilizată ca tratament principal sau ca tratament adjuvant după operație pentru a distruge celulele canceroase rămase.

Chimioterapia

Chimioterapia implică utilizarea medicamentelor anticancerigene pentru a distruge celulele canceroase sau a încetini creșterea lor. Este adesea utilizată în cazurile de cancer pulmonar avansat sau când cancerul s-a răspândit la alte organe.

Chimioterapia sistemică implică administrarea de medicamente anticancerigene prin injecție intravenoasă sau oral. Medicamentele circulă în întregul corp prin sistemul circulator și atacă celulele canceroase care se pot afla în mai multe locuri în afară de plămâni.

Chimioterapia sistemică poate fi utilizată ca tratament principal pentru cancerul pulmonar avansat sau în combinație cu alte terapii, cum ar fi operația sau radioterapia, pentru a reduce dimensiunea tumorii înainte de intervenția chirurgicală sau pentru a distruge celulele canceroase rămase după aceasta.

Terapii țintite

Unele forme de cancer pulmonar pot fi tratate cu medicamente care vizează specific anumite mutații genetice sau proteine din celulele canceroase. De exemplu, inhibitorii de tirozin kinază (erlotinib, gefitinib, afatinib, crizotinib, ceritinib, alectinib) sunt utilizați în tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici care are mutații ale genei receptorului pentru factorul de creștere epidermal uman. Inhibitorii de tirozin kinază pot fi administrați oral, ca tratament de primă linie sau în continuarea tratamentului pentru pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici care prezintă mutații specifice și care răspund la aceste terapii.

Imunoterapia

Imunoterapia implică utilizarea medicamentelor care stimulează sistemul imunitar al pacientului pentru a lupta împotriva cancerului. Acest tip de tratament poate fi utilizat în unele cazuri de cancer pulmonar avansat sau metastatic. În mod special, inhibitorii punctelor de control imunologice care vizează proteinele PD-1 (programmed cell death protein 1) și PD-L1 (programmed death-ligand 1) sunt utilizați în tratamentul cancerului pulmonar. Este vorba despre medicamente precum pembrolizumab, nivolumab, atezolizumab sau durvalumab. De obicei, imunoterapia este bine tolerată și poate oferi beneficii semnificative în termeni de supraviețuire și calitate a vieții pentru anumite categorii de pacienți. Cu toate acestea, este important să se înțeleagă că nu toți pacienții răspund la imunoterapie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Lung PET scan
https://medlineplus.gov/ency/article/007342.htm
NCBI - Positron emission tomography imaging of lung cancer: An overview of alternative positron emission tomography tracers beyond F18 fluorodeoxyglucose
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9581209/
Studiul „Positron emission tomography imaging of lung cancer: An overview of alternative positron emission tomography tracers beyond F18 fluorodeoxyglucose”, Front Med (Lausanne). 2022; 9: 945602. Published online 2022 Oct 5. doi: 10.3389/fmed.2022.945602, autori: Jing Zhu et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...