Pneumotoraxul: cauze, simptome & tratament

Pneumotoraxul apare atunci când în cavitatea pleurală, adică spațiul dintre plămâni și peretele toracic, pătrunde aer. Această afecțiune este cunoscută și sub denumirea de plămâni colabați, din cauză că aerul pătruns duce la turtirea plămânului afectat. Află de ce apare, cum se diagnostichează și în cât timp se vindecă pneumotoraxul.

Pneumotoraxul apare în urma unei leziuni în zona pieptului, ca o consecință a unei proceduri medicale ori ca urmare a unei boli și se manifestă prin durere acută în zona pieptului și probleme de respirație. Uneori, pneumotoraxul poate pune viața pacientului în pericol. Persoanele afectate se întreabă în cât timp se vindecă pneumotoraxul, așa că îți propunem să afli mai multe despre această problemă de sănătate și ce opțiuni de tratament există pentru pneumotorax.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este pneumotoraxul?

Un pneumotorax este o cantitate de aer adunată în afara plămânului, dar în cavitatea pleurală. Apare atunci când aerul se acumulează între pleura parietală și viscerală în interiorul toracelui. Pneumotoraxul poate varia de la asimptomatic la caracterizat de durere toracică și dificultăți de respirație. Un pneumotorax de tensiune poate provoca hipotensiune arterială severă (șoc obstructiv) și chiar moartea persoanei afectate. Creșterea presiunii venoase centrale poate duce la dilatarea venelor gâtului și la hipotensiune arterială. Pacienții pot avea tahipnee, dispnee, tahicardie și hipoxie.

Tipuri de pneumotorax

Există două tipuri de pneumotorax: traumatic și atraumatic. Cele două subtipuri de pneumotorax atraumatic sunt primar și secundar. Un pneumotorax spontan primar apare automat, fără un eveniment declanșator cunoscut, în timp ce un pneumotorax spontan secundar apare după o boală pulmonară subiacentă.

Pneumotoraxul spontan primar apare în principal la vârsta de 20-30 de ani, în timp ce pneumotoraxul spontan secundar este observat mai mult la pacienții în vârstă de 60-65 de ani. Riscul de pneumotorax spontan la fumătorii înrăiți este dublu față de nefumători.

Cauze, factori de risc și incidență pneumotorax

Pneumotoraxul poate apărea din mai multe cauze:

Leziune în zona pieptului

Orice leziune deschisă care penetrează zona pieptului poate cauza pneumotorax. Accidentele rutiere, precum și unele intervenții medicale pot duce la această condiție pulmonară.

O boală pulmonară

Țesutul pulmonar afectat de o boală este mai expus riscului de pneumotorax. BPOC-ul (bronhopneumopatie obstructivă cronică) ori fibroza chistică se numără printre afecțiunile care pot favoriza plămânii colabați.

Ruperea veziculelor de aer de sub pleură

Pneumotoraxul spontan poate să apară din cauza ruperii veziculelor de aer care permit apoi aerului să pătrundă în pleură.

Ventilație mecanică

Persoanele care au nevoie de ventilație mecanică pentru a respira sunt expuse riscului de pneumotorax sever din cauză că se creează un dezechilibru al presiunii din zona pieptului. Plămânul se poate colaba complet într-o asemenea situație.

Ca factori de risc, e bine de știut că bărbații sunt mai expuși acestei afecțiuni în comparație cu femeile, iar fumatul crește, de asemenea, riscul. Pneumotoraxul spontan apare de cele mai multe ori la tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, mai ales dacă aceștia sunt foarte înalți și subponderali.

Existența unei afecțiuni pulmonare crește, de asemenea, riscul de pneumotorax, dar și un istoric în ceea ce privește această complicație pulmonară sporește riscul apariției unui nou pneumotorax. De multe ori, pacienții care au avut un pneumotorax îl vor avea pe al doilea în descursul unui an sau a doi ani de la primul. Și persoanele care practică sporturi de contact sunt predispuse pneumotoraxului, din cauza loviturilor.

Pneumotoraxul iatrogen apare din cauza unei complicații a unei proceduri medicale sau chirurgicale (toracenteza este cea mai frecventă cauză).

Incidența pneumotoraxului este de 8-28 de cazuri la 100.000 pe an pentru bărbați și 1,2-6 la suta de mii pentru femei.

Simptome pneumotorax

Semnele de pneumotorax sunt:

Durere bruscă în zona pieptului
Junghi persistent în zona pieptului
Transpirații reci
Senzație de încordare în piept
Învinețirea pielii
Tahicardie severă

În pneumotoraxul spontan primar, pacientul este minim simptomatic, deoarece, altfel, indivizii sănătoși tolerează bine consecințele fiziologice. Cele mai frecvente simptome sunt durerea în piept și dificultăți de respirație. Durerea toracică este ascuțită, severă și iradiază către umărul ipsilateral. În pneumotoraxul spontan secundar, dispneea este mai puternică din cauza scăderii rezervei pulmonare subiacente.

Dacă este vorba despre un accident, simptomele pot apărea fie imediat după petrecerea acestuia, fie la câteva ore după. În cazul în care observi asemenea simptome la tine sau la cineva apropiat, sună de urgență la medic.

Diagnosticare pneumotorax

Radiografia toracică, ultrasonografia sau CT-ul pot fi utilizate pentru diagnostic, deși diagnosticul obținut în urma unei radiografii toracice este mai frecvent. Rezultatele radiografice ale spațiului aerian de 2,5 cm sunt echivalente cu un pneumotorax de 30%. Ecografia abdominală focalizată extinsă pentru traumă (E-FAST) a fost un instrument de diagnostic mai recent pentru pneumotorax.

Utilizată de un medic cu experiență, ultrasonografia are o sensibilitate de până la 94% și o specificitate de 100% (mai bună decât radiografia toracică). Dacă un pacient este instabil hemodinamic cu suspiciune de pneumotorax tensionat, intervenția nu este oprită pentru a aștepta imagistica. Decompresia cu ac poate fi efectuată dacă pacientul este instabil hemodinamic cu o anamneză și un examen fizic convingător, indicând pneumotorax de tensiune.

La examinare, se notează următoarele constatări:

Disconfort respirator
Frecvență respiratorie crescută
Expansiune pulmonară asimetrică
Scăderea fremitusului tactil
Scăderea intensității zgomotelor respiratorii sau absența zgomotelor respiratorii

Tratament pneumotorax

Persoanele afectate vor să știe în primul rând în cât timp se vindecă pneumotoraxul. E bine de înțeles că scopul tratamentului pentru pneumotorax este acela de a reduce presiunea pusă pe plămâni, permițând acestora să își reia forma și dimensiunile. De asemenea, un alt scop al tratamentului este acela de a preveni recurentă.

Schema de tratament pentru pneumotorax este stabilită în funcție de gravitatea simptomelor. De pildă, dacă o mică porțiune din plămân este colabată, medicul poate alege ca tratament pentru pneumotorax să monitorizeze evoluția pacientului fără să administreze o terapie anume, întrucât aerul în exces poate fi absorbit treptat (acest lucru va dura până la 1-2 săptămâni). Așadar, un răspuns la întrebarea „în cât timp se vindecă pneumotoraxul?” poate fi acesta: dacă pneumotoraxul este mic, în cel mult două săptămâni se vindecă de la sine.

Dacă, însă, o zonă mai mare din plămân este afectată, poate fi necesară introducerea unui tub pentru eliminarea aerului în exces. Acesta va fi introdus printre coaste în cavitatea pleurală, iar medicul va trage cu ajutorul unei seringi introduse în capătul tubului, tot aerul în exces.

Dacă inserarea tubului nu dă rezultate, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Se va face o mică incizie și se va închide orificiul prin care pătrunde aerul. Întrucât intervențiile chirurgicale vin intordeauna cu o serie de riscuri, medicii preferă să lase operația ca ultimă opțiune. În general, recurg la tratament chirurgical numai dacă pneumotoraxul revine sau apar complicații severe.

Cine are nevoie de intervenție chirurgicală?

Indicații pentru intervenția chirurgicală (VATS vs. toracotomie) sunt:

Scurgere continuă de aer pentru mai mult de șapte zile
Pneumotorax bilateral
Primul episod la pacienții cu profesii cu risc ridicat, adică scafandri sau piloți
Pneumotorax ipsilateral recurent
Pneumotorax contralateral
Pacienții care suferă de SIDA

Pacienții supuși unei intervenții chirurgicale toracice asistate video (VATS) primesc pleurodeză - o parte a spațiului pleural este obliterată artificial. Bulectomia scade rata de recidivă a pneumotoraxului la mai puțin de 5%. Opțiunile pentru pleurodeza mecanică includ îndepărtarea pleurei parietale în comparație cu utilizarea unui tifon uscat. O pleurodeză chimică este o opțiune pentru pacienții care ar putea să nu tolereze pleurodeza mecanică. Opțiunile pentru pleurodeza chimică includ talcul, tetraciclina, doxiciclina sau minociclina, toate iritante ale mucoasei pleurale.

Complicații pneumotorax

Insuficiență respiratorie sau stop respirator
Stop cardiac
Piopneumotorax (lichid purulent și gaz în cavitatea pleurală)
Empiem (acumulare de puroi)
Edem pulmonar de expansiune
Pneumopericard (aer sau gaz în cavitatea pericardică)
Pneumoperitoneu (aer sau gaz în cavitatea peritoneală)
Pneumohemotorax
Fistulă bronhopulmonară
Deteriorarea fasciculului neurovascular în timpul toracostomiei tubulare
Durere și infecție a pielii la locul toracostomiei tubulare

Care este prognosticul pacientului cu pneumotorax?

Pneumotoraxul spontan primar este de obicei benign și în cea mai mare parte se rezolvă independent, fără nicio intervenție semnificativă. Recidiva poate apărea pe o perioadă de până la trei ani. Rata de recurență în următorii cinci ani este de 30% pentru pneumotorax spontan primar și 43% pentru pneumotorax spontan secundar.

Riscul de recidivă crește cu fiecare pneumotorax ulterior; inițial este de 30%, apoi de 40% și mai mult de 50% după a treia recurență. Pneumotoraxul spontan primar nu este considerat o amenințare semnificativă pentru sănătate, deși au fost raportate și decese. Pneumotoraxul spontan secundar poate fi letal în funcție de boala pulmonară de bază și de dimensiunea pneumotoraxului. Mortalitatea în caz de pneumotorax spontan secundar este de 10%. Pacienții cu BPOC și HIV au o mortalitate ridicată după pneumotorax.

După rezolvarea stării de sănătate, se recomandă următoarele:

Să se evite activitățile care implică efort extrem până ce medicul spune că este sigur.
Să se evite călătoriile cu avionul până când medicul își dă acordul.
Să se evite permanent scufundările.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Pneumothorax
https://www.msdmanuals.com/professional/pulmonary-disorders/mediastinal-and-pleural-disorders/pneumothorax
Imperial College Healthcare NHS - Collapsed lung
https://www.imperial.nhs.uk/~/media/website/patient-information-leaflets/emergency-care/accident-and-emergency/collapsed-lung.pdf
NEJM - Conservative versus Interventional Treatment for Spontaneous Pneumothorax
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1910775
Studiul „Conservative versus Interventional Treatment for Spontaneous Pneumothorax”, apărut în N Engl J Med, 2020; 382:405-415, DOI: 10.1056/NEJMoa1910775, autori: Simon G.A. Brown et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...