Fumezi si ai angina pectorala? La ce riscuri te expui

Printre posibilii factori ce declanșează episoadele de angină stabilă (durere în piept) se numără și fumatul, așa că fumătorii trebuie să fie conștienți de riscurile la care se expun, mai ales dacă suferă de cardiopatie ischemică.

Angină pectorală este termenul medical folosit pentru durerea în piept sau disconfortul în piept, datorat/a bolii arteriale coronariene (așa cum mai este numită cardiopatia ischemică).

Durerea în piept (angină) are loc când mușchiul inimii nu este irigat cu o cantitate suficientă de sânge. Explicația de la baza durerii în piept este că una sau mai multe dintre arterele inimii este îngustată sau blocată (ischemie).

Ce trebuie să știe fumătorii

Studiile arată că fumatul este un factor care grăbește apariția anginei pectorale la persoanele care suferă de cardiopatie ischemică. O cercetare din 1968 a fost efectuată pe 10 pacienți cu angină pectorală datorată cardiopatiei ischemice. Acești pacienți au fost rugați să facă mișcare, fiind puși să facă un exercițiu solicitant pe o bicicletă staționară, până când au dezvoltat primele manifestări ale anginei pectorale.

Fiecare pacient a efectuat acest exercițiu de patru ori, într-un interval în care nu au fumat, și de patru ori după ce au fumat o țigaretă cu un conținut mare de nicotină, vreme de 5 minute. Toți participanții au dezvoltat angină (durere în piept) mult mai curând dacă au fumat înainte de acest exercițiu fizic.

Mai mult, din cauza că pacienții au început să simtă dureri în piept, durata exercițiului pe bicicletă staționară s-a scurtat în cazul participanților fumători (pentru că aceștia au dezvoltat angină atunci când au fumat înainte de a face mișcare).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Toți pacienții au dezvoltat și alte complicații după ce au fumat, iar oamenii de știință au observat o creștere în ceea ce privește consumul de oxigen la nivelul miocardului (muschiului inimii). După exercițiul fizic, pacienții cu artere coronare afectate (îngustate sau rigide) care fumau nu au avut un aport suficient de sânge bogat în oxigen pentru a asigura nevoile miocardului și, prin urmare, acești pacienți au dezvoltat angină mai repede decât ceilalți.

Legătura dintre fumat și bolile cardiovasculare

Se știe că fumatul este o cauza majoră a aterosclerozei, ce înseamnă depuneri de substanțe grase în artere. Boală numită ateroscleroză are loc când căptușeala arterelor se deteriorează, pereții arterelor se îngroașă, iar depunerile sau depozitele de grăsime și de plăci ateromatoase blochează circulația sângelui prin artere.

Când vorbim de cardiopatia ischemică sau boală arterială coronariană, arterele care irigă inima cu sânge devin extrem de îngustate, scăzând astfel volumul de sânge bogat în oxigen care trebuie să ajungă la inima, în special în perioadele în care persoană are o activitate fizică solicitantă. Efortul și mai mare depus de inima poate să aibă drept rezultat durerea în piept (angină pectorală) și alte simptome, iar când una dintre arterele coronare este blocată complet, poate să aibă loc un infarct miocardic.

Nici cei care fumează pasiv nu sunt feriți de riscuri

Un studiu din 1978 a analizat efectul fumatului pasiv în relație cu angină pectorală. Oamenii de știință au analizat efectul fumatului pasiv asupra anginei pectorale induse de exercițiul fizic, într-o încăpere bine ventilată și într-o cameră fără ventilație, în cazul a 10 pacienți cu angină.

Pacienții care au fost expuși fumatului pasiv într-o camera care nu era bine ventilată au avut o creștere mai mare în ceea ce privește numărul de bătăi pe minut în timp ce se aflau în repaus (frecvența cardiacă în repaus), presiunea sistolică a sângelui, presiunea diastolică și carboxihemoglobina venoasă. Tot la acești pacienți s-a observat o reducere mai mare în ce privește frecvența cardiacă și presiunea sistolică a sângelui în episoadele de angină.

Concluziile trase de cercetători au fost că durata exercițiului până la debutul anginei a scăzut cu 38% după fumatul pasiv într-o cameră neventilata și că fumatul pasiv agravează angina pectorală.

Riscurile cresc cu cât fumezi mai multe țigarete

Riscul ca o persoană să sufere un infarct miocardic crește foarte mult odată cu numărul de tigarete pe care această le fumează. Nu există un număr de tigarete considerat "sigur". Medicii spun că persoanele care fumează un pachet de tigarete pe zi au un risc de două ori mai mare de a suferi un infarct miocardic în comparație cu nefumătorii.

Care sunt efectele renunțării la fumat asupra inimii tale?

Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru inima ta. Efectele încep imediat după ce te-ai lăsat de fumat, deși sunt influențate de cât timp ai fost fumător înainte de a te lasa.

Fumezi si ai angina pectorala

Efectele renunțării la fumat includ:

  • Frecvență cardiacă redusă - Fumatul crește tensiunea arterială și ritmul cardiac. Cu toate acestea, conform unor studii, în doar 20 de minute după ce renunți la fumat, ritmul cardiac va scădea la niveluri normale.
  • Îmbunătățirea fluxului de sânge către inima ta - Fumul de țigară conține monoxid de carbon, ceea ce face împiedică oxigenul să ajungă la inimă. Dar după 12 ore de renunțare la fumat, nivelurile de monoxid de carbon din sângele tău vor reveni la normal, conform unor studii. Acest lucru va permite ca mai mult oxigen să ajungă la inima ta.
  • Risc mai mic de atac de cord - Pe măsură ce tensiunea arterială revine la niveluri normale, riscul de atac de cord va scădea și el. Aceasta începe în decurs de 12 până la 24 de ore după încetarea fumatului.
  • Risc mai mic de boli coronariene - După 1 an de renunțare la fumat, riscul de boală coronariană scade cu 50%. După 15 ani, riscul tău va fi aproximativ același ca un nefumător.
  • Risc mai mic de accident vascular cerebral - Riscul de a face un accident vascular cerebral scade după 4 ani. Riscul va fi aproximativ același cu riscul unui nefumător.

Cum să te lași de fumat

Renunțarea la fumat poate fi o provocare. Este nevoie de muncă și efort. Poate fi dificil să știi de unde să începi. Dar un medic te poate ajuta la crearea unui plan care să funcționează pentru tine.

Strategiile cele mai întâlnite includ:

  • Terapia de substituție cu nicotină - Terapia de substituție cu nicotină (NRT) este utilizată pentru a reduce pofta și a gestiona simptomele de sevraj. Este vorba despre un produs care furnizează nicotină în cantități specifice.

NRT este disponibil ca:

- plasture

- gumă

- pastile

- inhalator

- spray nazal

De obicei, NRT este combinată cu alte strategii.

  • Medicamente pentru renunțarea la fumat - Un medic poate prescrie vareniclină sau bupropionă, care sunt utilizate pentru a trata dependența de tutun. Sunt concepute pentru a controla pofta și simptomele de sevraj. În unele cazuri, este posibil să poți utiliza medicamentul cu NRT.
  • Consiliere - Un consilier specializat în renunțarea la fumat te poate ajuta să :
  1. Creezi un plan de renunțare la fumat
  2. Faci față poftelor
  3. Gestionezi stresul cauzat de sevraj
  4. Rămâi motivat

Pentru cele mai bune rezultate, se recomandă să încerci consiliere pe lângă medicamente.

 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0