Când poate duce stresul la boli de inimă?

O mulțime de dovezi sugerează că anumite tipuri de stres emoțional pot crește riscul bolilor cronice de inimă și chiar pot declanșa crize cardiace acute.

De-a lungul istoriei omenirii, stresul emoțional a fost un mecanism de protecție care a contribuit la menținerea în viață. Valul de adrenalină îi pregătea pe strămoșii noștri fie pentru lupta cu un animal de pradă, de exemplu, fie pentru fugă. În vremurile moderne, însă, acest impuls de „luptă sau fugi” nu se potrivește cu situațiile stresante pe care le întâlnim în mod obișnuit.

Nu poți să te lupți la propriu cu persoanele care te „atacă” verbal, cum ar fi un șef dur, și nici nu poți să fugi de ele. Dar, pentru că oamenii de acum au aceeași structură genetică precum a celor din vechime, același val de adrenalină însoțește situațiile stresante; cum acesta nu poate fi canalizat natural, tensiunea nu este eliberată, ci mascată (un zâmbet fals, o încleștare subtilă a pumnilor etc.) și acumulată.

Aceste tipuri de reacții internalizate, în cazul în care apar suficient de des, pot fi dăunătoare nu doar pentru sănătatea mentală, ci și pentru sistemul cardiovascular. Dacă o persoană nu știe prin ce modalități sănătoase poate elimina furia sau frustrările, stresul se acumulează și poate avea efecte grave asupra sănătății generale.

Stresul acut poate duce la evenimente cardiace grave

Stresul poate fi și bun, dacă apare rar și determină persoana să gândească mai rapid, să analizeze mai corect sau să acționeze mai eficient, însă dacă stresul apare zilnic și se cronicizează sau dacă o persoană trece printr-un moment tragic, de stres acut, cum ar fi moartea subită a unei persoane dragi sau pierderea neașteptată a locului de muncă, se poate ajunge la evenimente cardiace grave (infarct,accident vascular cerebral).

O lucrare¹ apărută în 2017 în prestigiosul jurnal științific The Lancet a concluzionat că stresul constant este asociat cu o activitate mai mare într-o zonă a creierului legată de procesarea emoțiilor și de o probabilitate crescută de a dezvolta boli de inimă și vase de sânge. Cercetătorii de la Universitatea Harvard, au sugerat că stresul ar putea fi un factor de risc la fel de important precum fumatul sau hipertensiunea arterială.

Cercetarea a fost alcătuită din două studii. Studiul mai amplu, la care au luat parte 293 de persoane, a sugerat că, atunci când o persoană este stresată, amigdala (o zonă a creierului care se ocupă de stres) semnalează măduvei osoase pentru a produce celule albe suplimentare. La rândul său, acest lucru duce la inflamarea arterelor - inflamația fiind implicată în procesul care duce la atacuri de cord, angină și accidente vasculare cerebrale.

Al doilea studiu, mai mic, a analizat în mod specific inflamația arterelor și activitatea din amigdală la persoanele cu stres ridicat și a găsit din nou o asociere între activitatea crescută a amigdalei și inflamația arterială sporită. Persoanele care s-au considerat mai supuse stresului au fost, de asemenea, mai predispuse să aibă niveluri mai ridicate de activitate în amigdală.

Stresul nu poate fi evitat, dar poate fi gestionat

Unele dovezi sugerează că în anumite cazuri adevărata problemă este individul în sine, nu cauza stresului. Oamenii cu personalități de tip A (nerăbdători, cu tendință spre ostilitate și furie, competitivi) prezintă un risc mai mare de a face o boală coronariană decât oamenii cu personalități de tip B (răbdători, discreți, non-competitivi). Cu alte cuvinte, la aceeași situație stresantă, unii vor răspunde cu frustrare și furie, iar unii vor reacționa într-un mod mult mai calm.

Stresul nu poate fi evitat decât dacă, eventual, te retragi într-un vârf de munte - și probabil nici acolo! Viața, în desfășurarea ei normală, vine cu situații și perioade stresante care nu pot fi evitate, însă pot fi gestioante. Faptul că îți schimbi jobul, dacă ai un șef dificil sau că te muți într-un cartier mai liniștit, dacă ai probleme cu vecinii zgomotoși poate fi util într-o anumită măsură, în cazul în care aceste probleme erau reale. Dacă, însă, reacția ta la stres este una exagerată, probabil că orice job ai avea și în orice cartier ai locui tot vei găsi surse de nemulțumire și de stres.

Partea bună este că orice persoană poate învăța fie singură, fie cu ajutorul unui psihoterapeut, cum să își regleze reacția la stres pentru a nu mai fi afectată atât de tare. În primul rând, trebuie identificate clar sursele de stres, apoi reacțiile pe care persoana le are la acele surse și de ce crede că reacționează așa. Urmează acceptarea sau schimbarea, în funcție de situație. Unele surse de stres pot fi evitate, dacă facem anumite schimbări, în timp ce altora trebuie să le facem față permanent.

Un punct important este stabilirea limitelor. Sunt persoane care acceptă multe lucruri cu care nu sunt de acord, care acceptă de exemplu prea multe task-uri la serviciu pentru că le este jenă sau se tem să le refuze, așa că, dacă te recunoști, e indicat să înveți să spui „nu”. De multe ori, ne sabotăm singuri, spunându-ne că trebuie să facem anumite lucruri pentru că altfel nu se poate, dar în cele mai multe situații o discuție deschisă între persoanele implicate poate rezolva problema.

Ingestia redusa de magneziu de asemenea duce la promovarea bolilor cardiovasculare.

E normal să ne „plângem” de problemele care ne stresează?

Este firesc și chiar indicat ca dacă o persoană este stresată să discute cu partenerul de viață, copiii, părinții, prietenii sau colegii, în funcție de problema respectivă și chiar să le ceară ajutorul pentru gestionarea stresului. Acești oameni pot vedea lucrurile mai obiectiv și mai clar și pot oferi sfaturi pertinente, la care poate persoana afectată nu s-a gândit. Poate cineva de la muncă îi oferă o soluție concretă de rezolvare mai simplă a task-urilor sau poate cineva din familie îi recomandă o modalitate prin care să-și organizeze mai bine programul sau un mod de a elimina sănătos frustrările.

Uneori, când nici apropiații și nici colegii nu reușesc să ofere un sprijin moral sau concret sau dacă persoana ignoră sfaturile și continuă să se plângă fără să ia nicio măsură, poate fi nevoie de intervenția unui terapeut. Discuțiile cu un specialist pot ajuta la înțelegerea mai clară a factorilor de stres și a sentimentelor de frustrare pe care persoana le dezvoltă și pot contribui la inițierea unor acțiuni care ar trebui întrepinse pentru a gestiona problemele.

O serie de studii prospective au aratat ca exista o legatura directa in gestionarea stresului si lectura sau meloterapia, mai ales la pesoanele singure, aceasta fiind benefica in combaterea stresului printr un echilibru psihic cu efect anxiolitic. Studii pe loturi randomizate arata ca pacientii bolnavii de cardiopatie ischemica care cites mai mult se interneaza mai rar in spital, cu frecventa mai mica a aritmiilor si consuma mai putine medicamente antidepresive si anxiolitice. In contrast cu cartea, aderenta de TV pare sa fie mai daunatoare pentru acesti pacienti.

In epoca noastra efectele pandemiei a indus o crestere de la 7-8% pana la valori de la 30 % a depresiei si anxietatii. OMS insista asupra necesitatii mentinerii unei vieti active si diversificate precum si a lecturoterapiei si a meloterapiei sanogene in combaterea acestei probleme, mai ales a lecturii de seara, care scad tensiunea arteriala si normalizeaza ritmul cardiac. -

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Lancet - Relation between resting amygdalar activity and cardiovascular events: a longitudinal and cohort study
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(16)31714-7/fulltext
1. Studiul „Relation between resting amygdalar activity and cardiovascular events: a longitudinal and cohort study”, apărut în The Lancet pe 11 ianuarie 2017 DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(16)31714-7, autori: Dr. Ahmed Tawakol et al.
CDC - Coping With Stress
https://www.cdc.gov/violenceprevention/about/copingwith-stresstips.html

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...