Ce este depresia de iarnă și cum o combați?
Rezumat: Depresia de iarnă este forma de depresie sezonieră care apare de obicei toamna târziu sau iarna și se reduce primăvara. Tulburarea afectivă sezonieră nu trebuie confundată cu simpla astenie sau cu zilele în care avem mai puțină energie.
Simptomele pot include tristețe persistentă, somnolență, oboseală, dificultăți de concentrare, izolare socială și creșterea apetitului. Reducerea luminii naturale și modificările ritmurilor biologice sunt considerate factori importanți.
Tratamentul poate include terapia cu lumină, psihoterapia și medicamentele antidepresive. Mișcarea, timpul petrecut afară și o rutină regulată pot sprijini starea de bine, dar nu înlocuiesc ajutorul medical atunci când simptomele sunt severe.
1. Ce este depresia de iarnă?
a. Ce înseamnă depresie sezonieră?
b. Care este diferența dintre astenie și tulburarea afectivă sezonieră?
2. De ce apare depresia de iarnă?
3. Care sunt simptomele depresiei de iarnă?
a. Oboseală, somnolență și lipsă de energie
b. Tristețe, lipsă de interes și dificultăți de concentrare
c. Poftă crescută de mâncare și schimbări în greutate
4. Cine are un risc mai mare de tulburare afectivă sezonieră?
5. Cum se diagnostichează depresia sezonieră?
6. Cum combați depresia de iarnă?
a. Expunerea la lumină și terapia cu lumină
b. Mișcarea și timpul petrecut în aer liber
c. Somnul și rutina zilnică
d. Psihoterapia și tratamentul medicamentos
7. Ce poți face pentru a preveni astenia și depresia sezonieră?
8. Concluzie
1. Ce este depresia de iarnă?
Depresia de iarnă este denumirea frecvent folosită pentru forma de tulburare afectivă sezonieră care începe de obicei toamna sau la începutul iernii și se ameliorează în timpul primăverii și verii.
Nu este vorba doar despre faptul că nu îți place frigul sau că ai mai puțină energie în zilele întunecate. Tulburarea afectivă sezonieră este o formă de depresie cu un tipar sezonier repetitiv, capabilă să afecteze activitatea profesională, relațiile și viața de zi cu zi.
Simptomele pot persista aproximativ patru-cinci luni în fiecare an. Există și o formă de depresie sezonieră care apare primăvara sau vara, dar varianta cu debut în lunile reci este mai frecventă.
a. Ce înseamnă depresie sezonieră?
Termenul de depresie sezonieră descrie episoade depresive care urmează în mod repetat un anumit model legat de anotimp. În cazul depresiei de iarnă, simptomele apar toamna sau iarna și dispar ori se reduc semnificativ în lunile cu mai multă lumină.
Pentru diagnostic nu este suficient să te simți mai obosit câteva zile când vremea este mohorâtă. Medicul urmărește existența unor simptome depresive semnificative și repetarea lor în aceeași perioadă a anului.
În practica medicală, caracterul sezonier poate apărea în tulburările depresive, dar și în tulburarea bipolară. De aceea, un diagnostic corect este important înainte de alegerea tratamentului.
b. Care este diferența dintre astenie și tulburarea afectivă sezonieră?
Astenie înseamnă în primul rând slăbiciune, oboseală sau senzația de lipsă de energie. Expresii precum „astenie de toamnă” sau „astenie de iarnă” sunt utilizate frecvent în limbajul obișnuit, însă nu sunt sinonime cu un diagnostic de tulburare afectivă sezonieră.
O persoană poate avea astenie, somnolență sau o dispoziție mai proastă în timpul iernii fără să sufere de depresie sezonieră.
Tulburarea afectivă sezonieră presupune simptome depresive mai importante, persistente și recurente. Acestea pot include pierderea interesului pentru activități, tristețe, probleme de concentrare, modificări ale somnului și alimentației și afectarea funcționării cotidiene.
2. De ce apare depresia de iarnă?
Cauzele exacte nu sunt pe deplin elucidate. Una dintre explicațiile principale implică reducerea cantității de lumină naturală în lunile de toamnă și iarnă și influența acesteia asupra ceasului biologic al organismului.
Lumina reprezintă un semnal important pentru ritmul circadian, sistemul care contribuie la reglarea somnului, stării de veghe, secreției anumitor hormoni și altor procese biologice.
La persoanele vulnerabile, scurtarea zilelor poate produce modificări ale ritmurilor circadiene care favorizează apariția simptomelor. Sunt studiate și modificările legate de serotonină și melatonină, două substanțe implicate în reglarea dispoziției și a ciclului somn-veghe.
Acest lucru nu înseamnă însă că depresia de iarnă poate fi explicată simplu prin „lipsa serotoninei” sau „prea multă melatonină”. Mecanismele sunt complexe, iar cercetările nu susțin existența unei singure cauze valabile pentru toate persoanele.
Predispoziția genetică și existența altor tulburări psihice pot avea, de asemenea, un rol. De aceea, doi oameni expuși la aceeași cantitate de lumină în sezonul rece pot reacționa foarte diferit.
3. Care sunt simptomele depresiei de iarnă?
Depresia de iarnă include simptomele generale ale depresiei, precum tristețea persistentă, lipsa plăcerii, sentimentul de inutilitate, energia redusă și dificultățile de concentrare.
Forma de iarnă prezintă însă frecvent un anumit profil: somn mai lung, apetit crescut, poftă pentru alimente bogate în carbohidrați, creștere în greutate și tendința de retragere socială.
a. Oboseală, somnolență și lipsă de energie
Persoana poate simți că îi este greu să se ridice dimineața și că ar dormi mult mai mult decât în restul anului. Chiar și după un somn lung poate persista senzația de oboseală.
Lipsa de energie poate determina scăderea activității fizice, amânarea sarcinilor și reducerea contactelor sociale. Uneori, aceste manifestări sunt interpretate doar ca astenie, deși fac parte dintr-un tablou depresiv mai amplu.
b. Tristețe, lipsă de interes și dificultăți de concentrare
Un semn important este pierderea interesului sau a plăcerii pentru activități care înainte erau agreabile. Pot apărea tristețe persistentă, iritabilitate, pesimism, sentimente de vinovăție sau lipsă de speranță.
Concentrarea, memoria și luarea deciziilor pot deveni mai dificile. Munca sau studiul necesită mai mult efort, iar persoana poate evita întâlnirile cu familia și prietenii.
Gândurile despre moarte sau sinucidere reprezintă un semnal de alarmă și necesită ajutor medical imediat, indiferent de anotimp.
c. Poftă crescută de mâncare și schimbări în greutate
Spre deosebire de unele forme de depresie în care pofta de mâncare scade, depresia de iarnă este asociată frecvent cu creșterea apetitului.
Poate apărea o dorință mai mare pentru dulciuri și alte alimente bogate în carbohidrați. Dacă aportul caloric crește și activitatea fizică scade, unele persoane iau în greutate în lunile de iarnă.
Aceste schimbări nu apar însă la toată lumea. Absența lor nu exclude tulburarea afectivă sezonieră.
4. Cine are un risc mai mare de tulburare afectivă sezonieră?
Tulburarea afectivă sezonieră este raportată mai frecvent la femei decât la bărbați și debutează adesea la vârsta adultă tânără.
Depresia de iarnă este, de asemenea, mai frecventă în regiunile aflate mai departe de ecuator, unde zilele de iarnă sunt mai scurte și diferențele sezoniere de lumină sunt mai mari.
Riscul este mai ridicat la persoanele care suferă deja de depresie sau de tulburare bipolară, în special tulburare bipolară de tip II.
Tulburarea afectivă sezonieră poate fi întâlnită și mai frecvent împreună cu tulburări anxioase, tulburări de alimentație, tulburare de panică sau ADHD. Antecedentele familiale de depresie ori alte tulburări psihice pot reprezenta un alt factor asociat.
5. Cum se diagnostichează depresia sezonieră?
Diagnosticul este stabilit de medic sau de un specialist în sănătate mintală pe baza simptomelor, duratei acestora, impactului asupra vieții și modului în care episoadele se repetă de la un an la altul.
Evaluarea urmărește dacă episoadele depresive apar într-un anumit sezon timp de cel puțin doi ani consecutivi și dacă episoadele din sezonul respectiv sunt mai numeroase decât cele apărute în alte perioade.
Medicul trebuie să stabilească și dacă există depresie majoră sau tulburare bipolară și să excludă alte cauze care pot produce simptome asemănătoare.
În funcție de situație, pot fi necesare analize pentru probleme precum afecțiunile tiroidei, anemia sau anumite carențe. Oboseala și somnolența nu trebuie atribuite automat unei depresii sezoniere.
6. Cum combați depresia de iarnă?
Tratamentul este ales în funcție de severitatea simptomelor, istoricul persoanei și eventualele alte afecțiuni. Principalele opțiuni sunt terapia cu lumină, psihoterapia și medicamentele antidepresive.
a. Expunerea la lumină și terapia cu lumină
Terapia cu lumină puternică este unul dintre cele mai studiate tratamente pentru depresia de iarnă.
Protocolul utilizat frecvent presupune expunerea dimineața la o lampă specială de aproximativ 10.000 lux, timp de 30-45 de minute. Dispozitivul trebuie să filtreze radiațiile ultraviolete.
O meta-analiză publicată în 2024 și o analiză din 2025 susțin eficacitatea terapiei cu lumină în reducerea simptomelor tulburării afective sezoniere, deși calitatea și dimensiunea studiilor diferă.
Persoanele cu anumite boli oculare sau cele care iau medicamente ce cresc sensibilitatea la lumină ar trebui să discute cu medicul înainte de folosirea unei astfel de lămpi.
b. Mișcarea și timpul petrecut în aer liber
Ieșirea afară în timpul zilei poate crește expunerea la lumină naturală. Mișcarea regulată are, în general, beneficii asupra sănătății fizice și psihice și poate fi inclusă într-un program de îngrijire.
Totuși, dovezile privind sportul, timpul petrecut în aer liber, alimentația sau alte modificări ale stilului de viață ca tratamente specifice pentru depresia sezonieră sunt încă limitate.
O analiză sistematică a găsit puține studii, cu eșantioane mici și risc ridicat de erori. Prin urmare, aceste măsuri trebuie privite ca sprijin, nu ca înlocuitor al tratamentului.
c. Somnul și rutina zilnică
Un program regulat de culcare și trezire poate ajuta la menținerea unui ritm somn-veghe stabil. Este utilă evitarea schimbărilor foarte mari ale orelor de somn între zilele lucrătoare și weekend.
Planificarea activităților zilnice poate fi importantă și pentru combaterea retragerii sociale. Întâlnirile cu alte persoane, activitățile plăcute și timpul petrecut afară pot împiedica instalarea unui cerc format din izolare, inactivitate și dispoziție tot mai scăzută.
Totuși, o persoană cu depresie severă nu trebuie făcută să creadă că se poate vindeca pur și simplu dacă „iese mai mult din casă”. Depresia este o afecțiune medicală care poate necesita tratament specializat.
d. Psihoterapia și tratamentul medicamentos
Terapia cognitiv-comportamentală adaptată pentru depresia sezonieră, numită CBT-SAD, ajută persoana să identifice gândurile și comportamentele care agravează simptomele și să introducă activități plăcute și utile în viața zilnică.
Studiile au arătat că atât CBT-SAD, cât și terapia cu lumină pot reduce simptomele. Unele date sugerează că beneficiile psihoterapiei pot persista mai bine în sezoanele următoare.
Antidepresivele pot fi prescrise persoanelor cu tulburare afectivă sezonieră. Sunt utilizate inclusiv medicamente din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, în funcție de situația individuală.
Bupropiona cu eliberare prelungită are și indicație pentru prevenirea recurenței episoadelor depresive sezoniere la anumite persoane, când este începută înaintea sezonului în care apar de obicei simptomele.
Medicamentele nu trebuie începute sau întrerupte fără recomandarea medicului. Alegerea este deosebit de importantă dacă există tulburare bipolară sau antecedente de manie ori hipomanie.
7. Ce poți face pentru a preveni astenia și depresia sezonieră?
Dacă simptomele apar în fiecare an aproximativ în aceeași perioadă, este util să discuți cu medicul înainte de începerea sezonului rece.
În unele cazuri, tratamentul preventiv poate începe înainte de apariția simptomelor. Acesta poate include terapia cu lumină sau, pentru anumite persoane, medicație preventivă prescrisă de medic.
În viața de zi cu zi, este util să păstrezi ore relativ constante de somn, să petreci timp afară în timpul zilei, să faci mișcare regulată și să nu renunți complet la activitățile sociale odată cu venirea iernii.
O alimentație echilibrată este preferabilă folosirii frecvente a dulciurilor drept metodă de combatere a oboselii. Suplimentele cu vitamina D nu trebuie considerate automat tratament pentru depresia de iarnă, deoarece rezultatele studiilor privind eficiența lor sunt neuniforme.
Dacă apar tristețe persistentă, pierderea interesului, izolare, modificări importante ale somnului sau apetitului ori dificultăți de funcționare, nu este indicat să aștepți primăvara pentru ca problema să dispară singură.
8. Concluzie
Depresia de iarnă este mai mult decât simpla astenie resimțită în zilele reci și întunecate. Tulburarea afectivă sezonieră reprezintă un tipar depresiv recurent, asociat de obicei cu reducerea luminii naturale în timpul toamnei și iernii.
Somnolența, lipsa de energie, tristețea, retragerea socială, dificultățile de concentrare și creșterea apetitului sunt simptome caracteristice, dar manifestările diferă de la o persoană la alta.
Terapia cu lumină, psihoterapia și, când este necesar, tratamentul medicamentos sunt principalele opțiuni. O rutină regulată, mișcarea și expunerea la lumina zilei pot completa tratamentul, dar nu trebuie să îl înlocuiască atunci când depresia sezonieră este moderată sau severă.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este depresia de iarnă?
Răspuns: Este forma de depresie sezonieră care apare de obicei toamna sau iarna și se ameliorează primăvara ori vara.
Întrebare: Astenia de iarnă este același lucru cu depresia sezonieră?
Răspuns: Nu. Astenie înseamnă în principal oboseală și lipsă de energie, în timp ce tulburarea afectivă sezonieră presupune simptome depresive persistente și recurente.
Întrebare: Care sunt cele mai frecvente simptome ale depresiei de iarnă?
Răspuns: Oboseala, somnolența, tristețea, pierderea interesului, izolarea socială, dificultățile de concentrare, pofta crescută de carbohidrați și creșterea în greutate.
Întrebare: Ajută terapia cu lumină în depresia de iarnă?
Răspuns: Da. Terapia cu lumină puternică este una dintre principalele opțiuni pentru tulburarea afectivă sezonieră cu debut iarna și are susținere din studii clinice.
Întrebare: Poate fi prevenită depresia sezonieră?
Răspuns: La persoanele cu episoade recurente, medicul poate recomanda începerea preventivă a unor măsuri precum luminoterapia sau, în anumite situații, tratamentul medicamentos înainte de sezonul cu risc.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Forty years of seasonal affective disorder
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39863986/
Studiul „Forty years of seasonal affective disorder”, apărut în Psychiatr Pol. 2024 Oct 31;58(5):747-759. doi: 10.12740/PP/186721. Epub 2024 Oct 31, autor: Janusz Rybakowski et al.
Pub Med - Effectiveness of visible light for seasonal affective disorder: A systematic review and network meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40629637/
Studiul „Effectiveness of visible light for seasonal affective disorder: A systematic review and network meta-analysis”, apărut în Medicine (Baltimore). 2025 Jul 4;104(27):e43107. doi: 10.1097/MD.0000000000043107, autori: Yujie Wan et al.
Pub Med - Treatment measures for seasonal affective disorder: A network meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38220102/
Studiul „Treatment measures for seasonal affective disorder: A network meta-analysis”, apărut în J Affect Disord. 2024 Apr 1:350:531-536. doi: 10.1016/j.jad.2024.01.028. Epub 2024 Jan 12, autori: Zuo-Wei Chen et al.
Te-ar mai putea interesa și...
