Cum putem depista si depasi un episod depresiv major?

Tulburarile dispozitiei sunt conditii frecvente, potential letale si foarte tratabile, in care pacientii resimt dispozitii anormal de crescute sau de scazute. Depresia este, probabil, cea mai frecventa tulburare psihica, fiind intalnita, dar mai putin diagnosticata, in toate tipurile de servicii medicale.

Conform OMS, depresia va fi in 2020 a doua cauza de morbiditate in lume. Prevalenta pe durata vietii este de 25% pentru femei si 12% pentru barbati.

Cauzele depresiei

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

•       Biologice : depletia de serotonina se asociaza cu depresie

•       Genetice: rudele de gradul I ale pacientilor cu depresie au risc de 10-13% de a face boala.

•       Cognitiv-comportamentale : teoria conform careia depresia este incapacitatea persoanei de a controla evenimentele existentiale.

•       Evenimentele de viata stresante: pierderea unui parinte inainte de varsta de 11 ani este evenimentul de viata cel mai asociat cu dezvoltarea ulterioara a depresiei.

Factori de risc pentru depresie

•       Istoric familial de depresie, mai ales la rudele de gradul I

•       Istoric de tentative de suicid

•       Sexul feminin

•       Tulburarile de somn

•       Dureri cronice nediferentiate

•       Perioada de dupa nastere – post-partum

•       Alte boli fizice: cancer, diabet, boala Parkinson

•       Absenta suportului social, evenimente stresante

•       Consum de substante interzise si/sau alcool

Semne si simptome depresie

•       Dispozitie depresiva – sentiment subiectiv de tristete pentru o perioada lunga de timp

•       Anhedonie – incapacitatea de a simti placere

•       Retragere sociala

•       Lipsa motivatiei

•       Semne vegetative: scaderea sau crestere in greutate, oboseala excesiva cu scaderea energiei, insomnie sau somnolenta accentuata, constipatie, cefalee.

•       Ideatia suicidara apare la 60% din pacientii depresivi iar 15% incearca sa se sinucida

•       Sentimente de devalorizare, de vinovatie, saracire a continutului gandirii si a vorbirii

•       Halucinatii si idei delirante care sunt congruente cu dispozitia

Elemente specifice ale depresiei in raport cu varsta

•       Prepubertar: acuze fizice, agitatie, halucinatii auditive – o singura voce, anxietate, fobii

•       Adolescenta: abuz de substante, comportament antisocial, neliniste, chiul, dificultati scolare, sensibilitate crescuta la respingere.

•       Varstnici: tulburari de memorie, dezorientare, confuzie, apatie, distractibilitate.

Diagnostic depresie

Medicul va stabili diagnosticul de depresie in urma unor teste si analize:

  • Examinarea fizica – uneori, depresia este asociata cu unele probleme de sanatate, de aceea medicul va examina fizic pacientul pentru a observa daca exista semne evidente ale vreunei afectiuni.
  • Analize de sange – acestea il vor ajuta pe medic sa identifice daca glanda tiroida functioneaza cum trebuie.
  • Evaluarea psihiatrica – un psiholog sau un psihiatru intervieveaza pacientul cu privire la simptomele fizice, dar si la gandurile, sentimentele si comportamentul recent. Se pot folosi o serie de chestionare in timpul evaluarii psihiatrice.

In urma acestor analize si teste, medicul de familie, impreuna cu cel psihiatru, vor stabili diagnosticul de depresie, precum si tipul acesteia. Apoi, se va alege cel mai potrivit tratament.

Tratament depresie

Episoadele depresive majore sunt tratabile la 70-80% dintre pacienti. Medicul ar trebui sa integreze farmacoterapia cu interventiile psihoterapeutice.

Tratamentul de prima linie consta in antidepresive de tip SSRI (inhibitorii reabsorbtiei de serotonina) care au o tolerabilitate si eficacitate crescuta.

Se pot adauga anxiolitice sau benzodiazepine pentru controlul anxietatii respectiv al insomniei. Dozele vot fi scazute treptat pentru a evita aparitiei tolerantei sau dependentei.

Daca exista halucinatii sau idei delirante sunt utile antipsihoticele antipice.

Tratamentul antidepresiv este recomandat pe o perioada de 6 luni la primul episod. In caz de recidiva, perioada se poate prelungi.

Psihoterapia asociata cu medicatia este mai utila decat oricare dintre aceste tratamente aplicate izolate.

Terapia cognitiv-comportamentala: se bazeaza pe corectarea distorsiunilor cognitive care duc la aparitia depresiei si a comportamentelor asociate.

Terapia psihanalitica: intelegerea conflictelor si motivatiilor inconstiente care sustin si alimenteaza depresia.

Terapia de grup: pacientii pot beneficia de sprijinul, ventilatia emotionala si intarirea pozitiva oferita de grupuri.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0