Cauzele anxietății - de la circuitele neuronale, până la traumele din copilărie

Anxietatea poate să apară pe fondul unor tulburări mintale (evenimente traumatice, abuz, stres), dar și pe fondul unor probleme de sănătate (lipsa de oxigen specifică unor boli pulmonare, infarct miocardic, hipoglicemie sau insolație) ori din cauza consumului abuziv de droguri.

Anxietatea este un sentiment de neliniște, cum ar fi îngrijorarea sau frica, care poate fi ușoară sau severă.

Toată lumea are sentimente de anxietate la un moment dat în viață. De exemplu, este posibil să te simți îngrijorat și anxios în legătură cu un examen, cu un test medical sau cu un interviu de angajare. În astfel de momente, sentimentul de anxietate poate fi perfect normal. Dar pentru unele persoane este greu să își controleze grijile. Sentimentele lor de anxietate sunt mai constante și le pot afecta adesea viața de zi cu zi.

Însă mecanismul exact prin care anxietatea apare, precum și cauzele specifice ale acestei tulburări mintale nu au fost descoperite încă. Oamenii de știință se străduiesc să descopere care este mecanismul prin care apare anxietatea.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cercetătorii din cadrul Departamentului de Psihiatrie al Universității din Michigan au analizat, în acest scop, rezultatele testelor imagistice ale multor pacienți diagnosticați cu anxietate, încercând să depisteze o anomalie la nivelul circuitelor neuronale, care ar putea fi vinovată pentru apariția anxietății. S-a constatat, astfel, că la pacienții diagnosticați cu anxietate, amigdala înregistrează o activitate crescută, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere că amigdala este considerată centrul fricii din creier.

Cortexul cingular anterior, cortexul insular, striatum-ul, precum și hipocampul sunt implicate, de asemenea, în declanșarea și menținerea anxietății. Concret, anxietatea este asociată cu o slăbire a conexiunii din creier între zonele responsabile cu procesarea emoțiiilor (amigdala, cortexul insular).

Se știe deja că și creșterea într-o familie în care cel puțin un membru suferă de anxietate crește riscul de a dezvolta această tulburare. Și acest lucru nu se petrece neaparat din cauza predispoziției genetice pentru tulburări de acest gen, ci mai degrabă din cauză că cei mici au abilitatea de a “învăța” comportamentul adulților din jur, iar apoi de a-l reproduce. Așadar, un copil cu un părinte anxios, fie el și nediagnosticat, va prelua angoasele și tendințele anxioase de la acesta, chiar dacă nu înțelege că părintele are o problemă.

Experiențele traumatizante din copilărie și adolescență contribuie, de asemenea, la instalarea anxietății la maturitate. Abuzul fizic și emoțional, pierderea unei persoane apropiate, bullyingul sau abandonul sunt principalele situații care favorizează anxietatea generalizată la maturitate, precum și fobiile specifice. De asemenea, o afecțiune dureroasă pe termen lung, cum ar fi artrita, sau un antecedent de abuz de droguri sau alcool, pot duce la anxietate.

Nu numai trecutul este responsabil pentru instalarea anxietății, ci și prezentul. O serie de probleme de zi cu zi pot contribui la dezvoltarea unei asemenea tulburări mintale – iată despre ce este vorba:

Epuizarea
Expunerea la stres
Șomajul
Divorțul
Doliul
Problemele financiare
Presiunea cauzată de examene
Izolarea
Abuzul, hărțuirea.

Simptomele anxietății pot include:

Gânduri sau convingeri anxioase care sunt greu de controlat
Neliniște
Probleme de concentrare
Dificultăți de adormire
Oboseală
Iritabilitate
Dureri și mâncărimi inexplicabile

Care sunt tipurile de tulburări de anxietate?

Anxietatea este o parte esențială a mai multor tulburări diferite. Printre acestea se numără:

Tulburarea de panică. Aceasta înseamnă că ai atacuri de panică recurente în momente neașteptate.
Fobia. Aceasta este o teamă excesivă față de un anumit obiect, situație sau activitate.
Tulburare de anxietate socială. Aceasta este o teamă extremă de a fi judecat de ceilalți în situații sociale.
Tulburare obsesiv-compulsivă. Aceasta înseamnă că aveți gânduri iraționale recurente care vă determină să aveți comportamente specifice și repetate.
Tulburare de anxietate de separare. Aceasta înseamnă că aveți o teamă de a fi departe de casă sau de cei dragi.
Tulburare de anxietate de boală. Aceasta este anxietatea cu privire la sănătatea ta (numită anterior ipohondrie).

În plus, o serie de afecțiuni medicale și de sănătate mintală pot prezenta anxietatea ca simptom. Acestea includ:

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). Aceasta este anxietatea în urma unui eveniment traumatic.
Tulburări depresive majore. Există o relație puternică între depresie și anxietate.
Boala cronică. Gestionarea unor afecțiuni precum bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) și diabetul pot avea ca rezultat simptome de anxietate.
Afecțiuni inflamatorii. Anxietatea poate duce la inflamații cronice și boli precum artrita
Tulburări legate de consumul de substanțe: multe persoane cu anxietate pot încerca să se automedicheze pentru a ajuta la gestionarea simptomelor lor.
Durere cronică. Anxietatea se regăsește adesea la cei cu tulburări de durere cronică.

Când să apelezi la ajutor pentru anxietate

Deși sentimentele de anxietate în anumite momente sunt absolut normale, consultă un medic de familie dacă anxietatea îți afectează viața de zi cu zi sau îți provoacă suferință.

Medicul tău te va întreba despre simptomele resimțite și despre grijile, temerile și emoțiile tale pentru a afla dacă ai putea avea o formă de anxietate. De asemenea, medicul tău te va ajuta cu trimiterile necesare către alți medici speciliști dacă este cazul.

Citește și Anxietatea - diagnostic, prevenire, tratament

De ce nu e importantă cauza în tratarea anxietății

Mulți pacienți care suferă de anxietate se concentrează atât de mult pe depistarea cauzei problemei lor, încât nu fac altceva decât să întărească anxietatea, să o alimenteze.

Însă aflarea cauzei care a declanșat această tulburare psihică nu o rezolvă. Așadar, nu mai pierde timpul făcându-ți tot felul de gânduri, ci concentrează-te pe rezolvarea problemei și pe tratarea anxietății.

Terapia cognitiv comportamentală s-a dovedit a fi extrem de eficientă în tratarea acestei tulburări psihice, așa că merită încercată. Apelează la un psiholog și rezultatele nu vor întârzia să apară.Dacă te simți copleșit de problema ta, cere și ajutorul unui medic psihiatru, care te poate ajuta cu medicamente ce pot ameliora stările neplăcute.

Adoptă un stil de viață sănătos, întrucât în acest fel vei avea mai multă putere în fața anxietății. O dietă echilibrată va oferi organismului nutrienții de care are nevoie, furnizându-i vitamine, antioxidanți, minerale de preț și nu numai.

Sportul contribuie și el la combaterea anxietății – exercițiile fizice eliberează serotonină și dopamină în cantități semnificative în creier, iar acestea oferă o stare de bine pacientului, estompând astfel anxietatea și manifestările sale.

Odihna este foarte importantă pentru ținerea sub control a stărilor anxioase. Privarea de somn va favoriza atacurile de anxietate. Renunță la consumul de cofeină și zahăr în exces, întrucât acestea îți pot afecta somnul.

Discută cu cei apropiați sincer, spune-le problema ta și explică-le ce așteptări ai de la ei în perioada în care te lupți cu anxietatea.

Cum se poate trata tulburarea de anxietate

Tulburarea de anxietate poate avea un efect semnificativ asupra vieții tale de zi cu zi, dar sunt disponibile mai multe tratamente diferite care îți pot ușura simptomele.
Acestea includ:

terapii psihologice - poți beneficia de terapii psihologice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (CBT).
medicamente - cum ar fi un tip de antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI).

Cu ajutorul tratamentului, multe persoane reușesc să își controleze nivelul de anxietate. Dar este posibil ca unele tratamente să fie necesare pentru o perioadă lungă de timp și pot exista perioade în care simptomele pacientului care suferă de această dereglare să se agraveze.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Neural circuits in anxiety and stress disorder: a focused review”, publicat pe ncbi.nlm.nih.gov, autori: Elizabeth R. Duval, Arash Javanbakht si Israel Liberzon - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4315464/
Overview - Generalised anxiety disorder in adults - https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI