4 semne ale depresiei postnatale

Nașterea unui copil declanșează o serie de reacții chimice, de natură hormonală și psihologică în corpul și mintea unei femei. De multe ori, aceste reacții provoacă stări de tristețe sau chiar depresie. Dacă tristețea de după naștere trece de la sine, cu puțin ajutor din partea celor apropiați și câteva ore bune de somn, depresia postnatală sau postpartum nu este atât de ușor de depășit și ar fi ideal că proaspată mămica să apeleze la un specialist.

Potrivit unor cercetări recente, prevalența globală a depresiei postpartum este de aproximativ 17,22%. În țările occidentale, se pare că prevalența depresiei postnatale variază de la 10 la 15% în timpul primului an după naștere. Conform unei revizuiri sistematice a 47 de studii din 18 țări cu venituri mici și medii, prevalența acestei tulburări este de 18,6%. Mai mult, o altă revizuire care a implicat 143 de studii din 40 de țări a găsit o varietate mai largă de rate de prevalență a acestui tip de depresie, variind de la 0,5% la aproximativ 60%. Variațiile culturale, clasa socioeconomică, sărăcia, serviciile sociale deficitare, alimentația deficitară, stresul crescut și factorii biologici pot fi toate corelate cu depresia.

Stările de tristețe de după naștere apar în primele zile după venirea copilului pe lume și pot dura până la 3 săptămâni. Acestea se manifestă prin oboseală acută, instabilitate emoțională, pierderea apetitului, insomnii, anxietate și tristețe. Peste 80% dintre proaspetele mămici experimentează asemenea stări de tristețe în urma nașterii și nu este anormal. Cu ajutorul familiei, o alimentație sănătoasă și un somn odihnitor, tristețea de după naștere poate fi combătută eficient. Ce facem, însă, cu depresia postpartum?

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Depresia postnatală poate fi simțită și de bărbați

Depresia postnatală este o formă de depresie care apare la femeile care au dat naștere recent unui copil, dar este important de menționat că nu este limitată doar la femei; bărbații pot, de asemenea, să experimenteze simptome similare de depresie postnatală. Această tulburare se poate manifesta în primele săptămâni după naștere sau poate apărea în decursul primelor câteva luni. Este crucial ca depresia postpartum să fie recunoscută și persoana afectată să primească sprijinul necesar pentru a se asigura atât o recuperare sănătoasă, cât și o bună îngrijire a copilului.

Cum se manifestă depresia postnatală?

Lucrurile se complică atunci când nu este vorba despre simpla tristețe, ci despre o depresie în toată regula. Iată care sunt semnele unei depresii postnatale:

1. Incapacitatea sau refuzul de a lua decizii

Anxietatea este cea care le răpește proaspetelor mămici capacitatea de a lua decizii cu privire la copil. Gândurile negre, frica și instabilitatea emoțională le determină pe acestea să nu își asume nicio responsabilitate pentru că sunt sigure că vor da greș. Acestea căută în permanență confirmarea celor din jur, indiferent de activitatea pe care o desfășoară. Uneori, proaspăta mămica se teme chiar și să rămână singură cu nou-născutul.

2. Episoade de plâns și reacții pe fond emoțional

Depresia postnatală afectează modul în care creierul funcționează în mod normal, suprimând secreția de serotonină - hormonul responsabil cu stablizarea emoțiilor și cu bună dispoziție. Acest dezechilibru la nivelul creierului, combinat cu stresul pe care îl implică un copil nou-născut, fac imposibilă tratarea depresiei postnatale fără ajutor de specialitate.

3. Incapacitatea de a dormi, în ciuda epuizării fizice

Proaspetele mămici nu au un program de somn bine stabilit. Alăptatul și îngrijitul copilului care se trezește în repetate rânduri peste noapte fac ca somnul să devină opțional, nu prioritar. De aceea este foarte important ca atunci când copilul adoarme, și mămica să se odihnească alături de el, profitând de câteva momente de liniște.

O mamă care suferă de depresie postnatală nu va putea, însă, să adoarmă, în ciuda epuizării fizice vizibile, ci va fi măcinată de griji și gânduri iraționale. Lipsa somnului favorizează depresia în general, iar în acest caz mămica se trezește în mijlocul unui cerc vicios, pe care nu îl poate rupe pe cont propriu.

4. Gânduri negre, care pun în pericol siguranța mamei ori pe a copilului

Gândurile negre, care ar putea pune în pericol siguranța mamei, ori pe cea a nou-născutului, sunt rezultatul unei activități anormale a creierului. Într-o asemenea situație, este esențial să se apeleze la ajutorul unui specialist. Din păcate, foarte multe mame se tem ori se rușinează să spună aceste lucruri cuiva, considerând că aceste fapte îi pun la îndoială calitățile de mamă.

Depresia postnatală nu are nicio legătură cu calitățile de mamă ale unei femei, este o boală care trebuie tratată ca atare. Așadar, femeile care suferă de depresie trebuie să apeleze la un psiholog, care le va ajuta să se echipeze psihic pentru a depăși această situație.

Partenerul de viață, dar și rudele și prietenii apropiați, ar trebui să observe semne ale depresiei la proaspetele mămici și să ia atitudine, astfel încât să le ajute pe acestea să depășească mai ușor momentele grele. Un consult psihologic va ajuta proaspăta mamă să combată depresia postpartum mai rapid decât ar reuși aceasta pe cont propriu.

Mai multe aspecte sunt implicate în depresia postnatală

Cauzele acestei tulburări pot fi complexe, printre acestea numărându-se schimbările hormonale, istoricul personal de depresie sau anxietate, evenimente de viață stresante, sprijin social insuficient, modificări ale identității și rolului în societate, temerile femeii în relația cu nou-născutul, dar și epuizarea fizică și mintală. Este important să menționăm că acești factori pot varia de la o femeie la alta, iar interacțiunea lor poate fi diferită în fiecare caz. Așadar:

  • Fluctuațiile hormonale semnificative care au loc în timpul sarcinii și după naștere pot afecta chimia creierului și pot contribui la apariția depresiei postnatale.
  • Femeile care au avut antecedente de depresie sau anxietate sunt mai predispuse să dezvolte depresie postpartum.
  • Evenimente stresante, cum ar fi probleme în relația de cuplu, dificultăți financiare sau alte presiuni sociale, pot contribui la apariția depresiei postnatale.
  • Lipsa de sprijin din partea familiei, prietenilor sau partenerului poate crește riscul unei femei de a se confrunta cu depresia postnatală. Sprijinul emoțional și practic este esențial în perioada de după naștere.
  • Procesul de a deveni părinte poate aduce schimbări semnificative în identitatea și rolul unei persoane, cu atât mai mult când e vorba de o mamă, deci nu e de mirare că situația poate genera stres și sentimente de pierderea sinelui așa cum era cunoscut.
  • Grijile unei tinere mame în legătură cu interacțiunea cu nou-născutul pot contribui la sentimente de nesiguranță și anxietate.
  • Sarcina, nașterea și îngrijirea unui nou-născut pot duce la epuizare fizică și mintală, ceea ce poate contribui la instalarea depresiei postnatale.

Opțiuni de tratament există pentru depresia postnatală?

Tratamentul pentru depresia postnatală poate implica o combinație de abordări medicale, terapie și sprijin social.

Consiliere sau terapie psihologică

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și terapia interpersonală sunt două forme comune de terapie folosite pentru tratarea depresiei postnatale. Acestea pot ajuta la identificarea și gestionarea gândurilor negative, precum și la abordarea problemelor interpersonale care pot contribui la depresie.

Terapie hormonală

În unele cazuri, tratamentul hormonal poate fi luat în considerare pentru a regla nivelurile hormonale care pot contribui la depresia postnatală. Acest lucru poate implica utilizarea de contraceptive sau alte medicamente care afectează echilibrul hormonal.

Antidepresive

Unele femei care se luptă cu depresia postpartum pot beneficia de tratamentul cu antidepresive. Este important să se discute cu medicul orice îngrijorare cu privire la riscurile și beneficiile utilizării acestor medicamente, mai ales dacă femeia alăptează, deoarece unele antidepresive pot trece în laptele matern.

Suplimente alimentare

Unele studii au sugerat că aportul crescut de Omega 3 poate avea un anumit beneficiu în tratarea depresiei, însă rezultatele sunt încă subiectul cercetărilor și nu toată lumea răspunde la fel de bine la aceste suplimente. Nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu riscul crescut de depresie, deci dacă există o deficiență de vitamina D, suplimentarea ar putea fi utilă. Vitaminele din complexul B, în special vitamina B6, B9 (acid folic) și B12, joacă un rol important în funcționarea creierului. Un nivel insuficient al acestor vitamine poate fi asociat cu tulburări de dispoziție, inclusiv depresia. Suplimentarea cu un complex de vitamine B poate fi benefică, dar trebuie administrată cu atenție și doar cu acordul medicului.

Sprijin social

Este esențial ca femeile care se confruntă cu depresia postnatală să aibă un sprijin social puternic. Participarea la grupuri de susținere pentru mame sau la ședințe de consiliere în cuplu poate ajuta la crearea unui mediu de sprijin și înțelegere.

Odihnă și autoîngrijire

Odihna adecvată și îngrijirea de sine sunt esențiale în recuperarea din depresia postnatală. Alocarea timpului pentru odihnă, alimentație sănătoasă și activitate fizică pot avea un impact pozitiv asupra stării de bine emoțională. Deși acestea pot părea un mit pentru o proaspătă mamă, e important ca aceasta să ceară și să accepte ajutor din partea familiei și prietenilor apropiați pentru a nu claca fizic și psihic. Și învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile de respirație, poate ajuta la reducerea nivelului de anxietate și la îmbunătățirea stării de spirit.

Crezi ca suferi de depresie?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Postpartum Depression
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519070/
Nature - Mapping global prevalence of depression among postpartum women
https://www.nature.com/articles/s41398-021-01663-6
Studiul „Mapping global prevalence of depression among postpartum women”, apărut în Transl Psychiatry 11, 543 (2021). https://doi.org/10.1038/s41398-021-01663-6, autori: Wang, Z., Liu, J., Shuai, H. et al. 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0