Metaboliții și riscul de cancer mamar în premenopauză
Metaboliții și riscul de cancer mamar în premenopauză
Metaboliții și riscul de cancer mamar în premenopauză
Potrivit unui studiu apărut în jurnalul NPJ Breast Cancer, unsprezece metaboliți au fost asociați cu riscul de cancer de sân la femeile aflate în premenopauză.
Cancerul de sân este o afecțiune malignă frecventă. Se estimează că factorii de risc modificabili cunoscuți reprezintă doar aproximativ o treime dintre cazurile de cancer de sân apărut după menopauză și o fracție chiar mai mică a cazurilor de cancer mamar înainte de menopauză. Astfel, sunt necesare noi strategii pentru identificarea factorilor de risc modificabili, în special pentru cancerele de sân care apar înainte de menopauză.
Metaboliții sunt molecule mici produse și consumate de metabolismul celular. Studiul colecției complete de metaboliți, numiți metabolomică, oferă o semnătură directă a activității celulare în organism și a apărut ca un instrument puternic pentru diagnosticul, caracterizarea și predicția bolii.
Metodele metabolomice au descoperit biomarkeri pentru o mare varietate de tipuri de cancer, inclusiv colorectal, gastric, pancreatic, hepatic, ovarian, mamar, esofagian și pulmonar. În cancerul de sân, metabolomica s-a dovedit utilă pentru caracterizarea biologiei tumorilor, pentru prezicerea răspunsului la tratament, anticiparea recurenței și estimarea prognosticului.
Mai recent, studii epidemiologice prospective au folosit metabolomica pentru a identifica factorii de risc ai metabolitului pentru mai multe tipuri de cancer. Pentru cancerul de sân, studiile au folosit atât metode pentru a descoperi factorii de risc metabolomici asociați cu dieta, indicele de masă corporală (IMC), metabolismul microbiotei, lipidele, aminoacizii și alte căi metabolice. Deși mai multe studii au stratificat rezultatele în funcție de starea receptorilor de estrogen, niciun studiu prospectiv privind cancerul de sân metabolomic nu a investigat efectele diferențiale în funcție de menopauză.
11 metaboliți asociați cu riscul de cancer mamar
Într-un studiu¹ publicat în jurnalul Npj Breast Cancer în mai 2021, a fost evaluată asocierea a peste 200 de aminoacizi circulanți măsurați prospectiv și metaboliți asociați aminoacizilor cu risc de cancer mamar în rândul unor femei care nu ajunseseră încă la menopauză care participau la Nurses 'Health Study II (NHSII) .
1057 de cazuri și 1057 de controale potrivite au fost incluse în acest studiu. Femeile aveau o vârstă medie de 53 de ani și se aflau predominant în perioada de premenopauză (80%) în momentul recoltării sângelui. La diagnostic, 42% dintre femei se aflau în premenopauză și 46% erau în postmenopauză. Timpul mediu dintre recoltarea sângelui și diagnostic a fost de 8 ani.
11 metaboliți au fost asociați în mod semnificativ cu riscul de cancer mamar: șase metaboliți au fost asociați cu un risc mic, iar cinci metaboliți au fost asociați cu un risc mai mare de cancer de sân în general. Dintre aceștia, acidul uldimetilguanidino valeric, acidul 2-aminohippuric și piperina au avut cele mai puternice corelații inverse, în timp ce C40: 7 fosfatidiletanolamină plasmalogen și asparagina au avut cele mai puternice corelații pozitive cu riscul de cancer.
Piperina este un polifenol responsabil pentru iuțeala din piperul negru și are o gamă largă de proprietăți: antidiabetic, antiinflamator, imunomodulator, de reducere a rezistenței la insulină și de biodisponibilitate sporită a medicamentelor. Piperina inhibă, de asemenea, tumorogeneza, angiogeneza tumorii, proliferarea celulelor canceroase, migrația și invazia celulelor canceroase și îmbunătățește apoptoza și autofagia.
De asemenea, s-au observat efectele sinergice ale piperinei cu medicamentele utilizate în chimioterapie (paclitaxel, doxorubicină), medicamentele de terapie hormonală (tamoxifen), radioterapie, medicamente de terapie bazate pe TRAIL.
Acidul dimetil guanadino valeric (DMGV), un cetoacid organic, este produsul transaminării dimetilargininei asimetrice, care inhibă semnalizarea oxidului nitric, crucială pentru funcția endotelială. Dimetilarginina asimetrică în exces este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Acidul dimetil guanadino valeric plasmatic este asociat pozitiv cu boala coronariană incidentă, mortalitatea cardiovasculară, ficatul gras non-alcoolic și diabetul de tip 2.
Acidul dimetil guanadino valeric circulant este direct corelat cu rezistența la beneficiile metabolice ale exercițiului fizic. Consumul de legume și vin roșu este asociat cu un nivel circulant mai mic de DMGV, în timp ce consumul de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu un nivel mai mare de DMGV circulant. DMGV a fost asociat cu un risc mai mic de cancer mamar în studiul de față. Nivelurile ridicate de asparagină și creatină au fost asociate cu un risc crescut de cancer mamar.
Asparagina și creatina cresc riscul de cancer mamar
Studiile in vitro privind cancerul mamar arată că biodisponibilitatea asparaginei susține invazia cancerului și metastaza și că acest efect este prevenit prin limitarea biodisponibilității asparaginei. Creatina este obținută din consumul de carne și sintetizată endogen din arginină, glicină și metionină. Majoritatea creatinei se găsește în mușchii scheletici și o cantitate semnificativă se găsește și în creier.
Omnivorii obțin aproximativ 50% din creatina zilnică din carne și 50% sunt biosintetizați, în timp ce vegetarienii biosintetizează cea mai mare parte a creatinei și au niveluri semnificativ mai mici de creatină musculară decât consumatorii de carne. Creatina este descompusă în creatinină într-o reacție de prim ordin, a cărei viteză scade odată cu vârsta și care scade masa musculară.
Metabolismul creatinei / creatininei joacă un rol important în metabolismul energetic în țesutul muscular scheletic și, prin urmare, tulburările din această cale sunt asociate cu multe boli musculare, fie drept cauză, fie drept consecință. Potrivit autorilor studiului, nici o lucrare anterioară nu a raportat o legătură între creatină și riscul de cancer mamar. Cu toate acestea, asocierea observată în această analiză este în concordanță cu asocierea pozitivă dintre carnea roșie și riscul de cancer mamar la femeile aflate în premenopauză.
Legătura dintre asparagină și răspândirea cancerului de sân a fost explorată și în alte studii. Alimentele bogate în asparagină includ lactatele, carnea de vită, carnea de pasăre, ouăle, peștele, fructele de mare, sparanghelul, cartofii, leguminoasele, nucile, soia și cereale integrale. Alimentele cu conținut scăzut de asparagină includ majoritatea fructelor și legumelor.
Creatina apare în mod natural în carnea roșie și pește, este fabricată de organism și poate fi obținută și din suplimente. Suplimentele sunt folosite de sportivi pentru a-și îmbunătăți performanțele, de adulții în vârstă pentru a crește masa musculară și pentru a trata problemele care rezultă atunci când organismul nu poate metaboliza creatina pe deplin. Însă prea multă creatină poate duce la hipoglicemie, hipertensiune, tromboză venoasă profundă, pietre la rinichi și altele.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Circulating amino acids and amino acid-related metabolites and risk of breast cancer among predominantly premenopausal women
https://www.nature.com/articles/s41523-021-00262-4
1. Studiul „Circulating amino acids and amino acid-related metabolites and risk of breast cancer among predominantly premenopausal women”, apărut în npj Breast Cancer 7, 54 (2021). https://doi.org/10.1038/s41523-021-00262-4, autori: Zeleznik, O.A., Balasubramanian, R., Zhao, Y. et al.
Breast Cancer - Nutrition and Breast Cancer Risk Reduction
https://www.breastcancer.org/tips/nutrition/reduce_risk
Te-ar mai putea interesa și...
