Ce este mastita, ce simptome are si cum o deosebesti de cancerul mamar inflamator

Multe dintre proaspetele mamici vor dezvolta mastita, o inflamatie a tesutului mamar, care provoaca dureri mari. Mastita este foarte frecvent intalnita in primele 4-6 saptamani dupa nastere si este o afectiune non-canceroasa.

Ce este mastita la femeile care alapteaza?

Mastita este inflamatia (tumefactia, adica umflarea) ce apare la nivelul sanilor, care este de regula cauzata de o infectie. Cel mai frecvent, ea afecteaza femeile care alapteaza, insa poate afecta si alte categorii de femei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un canal galactofor blocat, faptul ca laptele nu se scurge cum trebuie din san si crapaturile care apar pe pielea din zona mamelonului pot duce la infectie. Acest lucru face ca leucocitele (globulele albe din sange) sa elibereze anumite substante, pentru a lupta contra infectiei, ceea ce duce la tumefactie si la cresterea fluxului sangvin. Partea infectata a sanului se poate umfla, zona devine dureroasa, se inroseste si este calda la atingere. Femeia cu mastita poate avea si febra si durere de cap sau, in general, poate avea simptome asemanatoare cu cele ale gripei.

Cum stii ca ai mastita, mai ales daca alaptezi?

Simptomele frecvente ale mastitei pot fi: sanul care are o culoare anormala (se inroseste), apare sensibilitatea la atingere, sanul este dureros. Femeia poate sa prezinte o zona umflata a sanului, zone mai ferme sau noduli ce se formeaza in san.

Unele dintre proaspetele mamici, care alapteaza, pot sa prezinte simptome mai generale, precum cele ale gripei: febra, frisoane, temperatura mare a corpului, oboseala, dureri articulare, dureri de cap ori o stare generala de rau.

Diagnostic mastita

Medicul va diagnostica mastita pe baza acestor simptome. De regula, nu sunt necesare analize de sange. In plus, mastita este diagnosticata pe baza rezultatelor examinarii sanului. De obicei, infectia afecteaza doar unul dintre sani.

In cazul a 3% dintre mamicile cu mastita, boala poate progresa si se poate transforma intr-un abces mamar, care poate necesita spitalizare si tratament (aspiratia cu ac). In cazurile grave, pacienta poate avea nevoie de o interventie chirurgicala, pentru drenarea puroiului.

Simptomele in cancerul mamar inflamator

Cancerul mamar inflamator este un tip rar de cancer la san, foarte agresiv, care produce simptome similare cu cele pe care le observa femeile cand se confrunta cu mastita (caracterizata de inflamarea sanului si de infectia intr-o anumita zona).

Diagnosticarea cancerului mamar inflamator poate fi dificila, deoarece boala produce niste simptome care sunt diferite de cele pe care le au formele mai comune de cancer la san. Spre deosebire de alte cancere mamare, cel inflamator nu debuteaza cu un nodul mamar sau cu o masa/formatiune in san. Totodata, cancerul mamar inflamator este posibil sa nu apara pe o mamografie, iar astfel diagnosticul devine chiar mai dificil de stabilit.

Semnele si simptomele unui cancer mamar inflamator, de regula, se dezvolta rapid:

  • mamelonul inversat (acesta este "infundat")
  • pielea are aspectul de "coaja de portocala" pe san sau in jurul sanului ori apar niste adancituri sau incretituri pe pielea sanului
  • sanul este cald la atingere
  • apar mancarimi in zona sanului
  • sanul se simte mai greu, este dureros, este inflamat (sensibil)
  • cresterea subita in dimensiune a sanului, din cauza tumefactiei sau o ingrosare subita a pielii sanului
  • culoarea sanului se modifica - in special, apare roseata pe o treime sau pe o suprafata mai mare a sanului
  • ganglionii limfatici din zona axilei sau din apropierea claviculei se umfla.

Atentie!

Este foarte important sa ii spui medicului tau despre aceste modificari, cat mai repede. Nu astepta ca simptomele sa dispara de la sine sau ca sanul tau "sa se faca mai bine". Din cauza ca acest cancer mamar inflamator este mai agresiv, depistarea precoce a bolii este extrem de importanta.

Mastita si simptomele care pot fi similare cu cele ale cancerului mamar inflamator

Un studiu* de peste hotare, care a folosit informatiile obtinute de la peste doua milioane si jumatate de femei din Suedia, a evaluat riscul de cancer in cazul acestora. Oamenii de stiinta au identificat 8411 femei care au fost externate din spital cu diagnosticul de mastita. Dintre acestea, 106 au avut un diagnostic ulterior de cancer mamar. In comparatie cu femeile care nu au avut mastita, rata incidentei de cancer mamar a fost mai mare in cazul femeilor cu mastita, spun cercetatorii. Concluzia lor a fost ca riscul general de cancer mamar a fost ceva mai mare in cazul femeilor cu un istoric medical de mastita, insa nu se poate spune ca exista o asociere cauzala intre inflamatia sanului si dezvoltarea cancerului mamar.

Chiar daca studiul arata aceasta concluzie, este important ca femeile care alapteaza (si nu doar ele) sa stie ca simptomele unui cancer mamar inflamator - in special sensibilitatea sanului, roseata, faptul ca este o zona mai calda la atingere si mancarimile - sunt similare cu simptomele mastitei (o infectie a sanului care este observata mai des la femeile care alapteaza sau la femeile insarcinate).

In vreme ce roseata, tumefactia si durerea de san asociate cu mastita sunt cauzate de o acumulare de leucocite si de cresterea volumului de sange in interiorul sanului, in cancerul mamar inflamator aceleasi simptome sunt cauzate de celulele canceroase care blocheaza vasele limfatice din pielea sanului.

Asadar, mastita se va vindeca cu ajutorul antibioticelor, pe cand cancerul mamar inflamator nu va fi tratat asa. Daca urmezi un tratament pentru mastita, iar simptomele persista mai mult de o saptamana sau se agraveaza chiar si cu tratament cu antibiotice, este important sa discuti cu medicul tau si sa pui intrebari despre posibilele teste si investigatii pe care le poti face pentru depistarea cancerului.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • American Cancer Society - https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/non-cancerous-breast-conditions/mastitis.html
  • * Studiul "Mastitis and the risk of breast cancer.", publicat in 2009 in Epidemiology, autori: Lambe M, Johansson AL, Altman D, Eloranta S.

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0