Ficatul gras si stilul de viata la tineri
Ficatul gras si stilul de viata la tineri
Ficatul gras si stilul de viata la tineri
Boala de ficat gras non-alcoolic este din ce în ce mai des întâlnită în rândul adolescenților și tinerilor adulți. De ce se întâmplă acest lucru și ce se poate face?
Boala ficatului gras non-alcoolic este caracterizată prin depozitele de grăsimi acumulate la nivelul ficatului, care împiedică acest organ să funcționeze normal. Câteva caracteristici ale stilului de viață asociate cu ficatul gras și în special cu ficatul gras non-alcoolic le sunt specifice tinerilor.
Debutul și perpetuarea bolii ficatului gras, dincolo de cantitatea și calitatea alimentelor și de exercițiile fizice, cu efectele lor asupra obezității, pot fi asociate și cu alte aspecte ale stilului de viață. Dintre acestea, a fost evaluat deficitul de somn, ca urmare a obiceiurilor specifice vieții de noapte.
Raportul transaminazelor AST/ ALT este folosit pentru a distinge ficatul gras non-alcoolic de steatoza de origine alcoolică. Referința cea mai fiabilă este însă histologia. Cu toate acestea, biopsia hepatică nu este justificată pentru diagnosticul ficatului gras non-alcoolic și ecografia este în prezent investigația folosită.
Ficatul gras, o afecțiune des întâlnită în zilele noastre
Ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă tulburare hepatică din țările industrializate și una dintre afecțiunile care duc la fibroză și, mai departe, la ciroză. Diferiți factori ai stilului de viață acționează împreună și conduc la apariția depozitelor de grăsime din ficat.
Cu toate acestea, obezitatea asociată ficatului gras non-alcoolic nu este consecința exclusivă a unui dezechilibru între aportul de hrană și exercițiile fizice, modulate de factorii endocrini și genetici. Mai multe rapoarte au remarcat că sedentarismul, scăderea activității fizice și un consum scăzut de fructe sunt asociate cu apariția ficatului gras.
Tulburările de somn, factori de risc în ficatul gras non-alcoolic
Activitatea fizică scăzută este asociată cu ficatul gras, dar alți factori, cum ar fi reducerea somnului, au efecte metabolice și endocrine asupra obezității. Un studiu recent a arătat că ficatul gras non-alcoolic este asociat cu tulburări de somn majore, adică apnee în somn, insomnie și sindromul picioarelor neliniștite.
Schimbările în microflora intestinală sunt, de asemenea, asociate cu obezitatea și afecțiunile hepatice.
Sunt luate în considerare efectele benefice ale aportului caloric scăzut, îmbunătățirea calității alimentelor, creșterea activității fizice. Dar și alți factori, cum ar fi privarea de somn, care interferează cu obezitatea și cu ficatul gras, trebuie să fie investigați mai detaliat.
Așadar, reducerea timpului de somn reprezintă un potențial factor de risc pentru obezitate, care poate interacționa cu alți doi factori de risc frecvent identificați: lipsa exercițiului fizic și supraalimentarea. Mai mult, somnul insuficient poate împiedica oamenii prea obosiți să ardă aceste calorii suplimentare prin exerciții fizice. Modificările susținute ale stilului de viață necesită abordări multidisciplinare integrate, care oferă suport comportamental pentru scăderea în greutate și obiceiuri de viață mai sănătoase la pacienții cu ficat gras non-alcoolic.
Ce pot face tinerii pentru combaterea bolii de ficat gras non-alcoolic?
Din fericire, boala de ficat gras este o afecțiune reversibilă. Tinerii care suferă de această afecțiune ar trebui să își modifice stilul de viață și alimentația pentru a combate steatoza hepatică non-alcoolică.
Obținerea unei greutăți corporale normale
Mulți tineri nu pun preț pe ceea ce mănâncă, în sensul că nu sunt preocupați de o alimentație hrănitoare sau de efectele dietei asupra organismului. Programul încărcat la serviciu și obligațiile vieții de familie îi pot face pe mulți tineri să aibă un program de masă haotic, să prefere semipreparatele sau produsele de patiserie în locul unei mese hrănitoare și astfel să adune kilograme în plus.
Însă eliminarea kilogramelor suplimentare este extrem de importantă în tratarea bolii de ficat gras. Adolescentul sau tânărul adult trebuie să ajungă la o greutate normală pentru înălțimea și vârsta sa. În cazul adolescenților, părinții trebuie să colaboreze cu aceștia și să îi ajute să-și creeze un plan alimentar potrivit, cu mai multe legume, fructe, leguminoase, proteine slabe și mai puține prăjeli și alimente cu zahăr.
Adoptarea unei diete sănătoase
Alimentația de zi cu zi trebuie să fie bogată în legume, fructe și cereale integrale (pâine integrală, paste integrale, orez brun), proteine slabe. E bine ca fructele să fie consumate proaspete, iar legumele crude, fierte, la abur sau la cuptor. Se va evita prăjirea cărnii sau a ouălor și se va pune accentul, la fel, pe fierbere sau preparare la cuptor. Este necesar și un aport moderat de grăsimi bune, cum ar fi uleiul de măsline extravirgin sau uleiul de floarea-soarelui nerafinat, avocadoul, nucile și semințele.
Normalizarea valorilor colesterolului și trigliceridelor
Reducerea trigliceridelor și a colesterolului din sânge prin alimentație și, dacă medicul o recomandă, și prin medicație, este necesară pentru combaterea ficatului gras la tineri. În principiu, cum spuneam și mai sus, dacă se evită grăsimile saturate și produsele cu zahăr și se consumă alimente hrănitoare, în special cele cu fibre (legume, fructe, leguminoase), nu doar că persoana va începe să scadă în greutate, dar poate contribui astfel și la scăderea colesterolului.
Evitarea consumului de alcool
Chiar dacă persoana nu are ficat gras alcoolic, ci non-alcoolic, e bine de știut că aportul băuturilor cu alcool împiedică vindecarea ficatului. Așadar, e indicat ca aceste băuturi să fie eliminate.
Introducerea în rutină a activității fizice regulate
Adoptarea unui stil de viață mai activ, din care sportul să facă parte, este o măsură importantă pengtru combaterea ficatului gras la tineri. E indicat să se practice minimum 30 de minute de sport zilnic sau măcar de 5 ori pe săptămână. Cine nu are timp să meargă la sală sau nu se simte confortabil, poate încerca ori exerciții de gimnastică în casă, ori, pur și simplu poate merge mai mult pe jos.
Tratarea diabetului
Dacă pacientul cu ficat gras suferă de diabet, e important să respecte recomandările medicului în ceea ce privește tratamentul pentru a ține boala sub control. Diabetul de tip 2 poate fi reversibil dacă persoana afectată reușește să scape de kilogramele în plus și să se mențină la o greutate normală, potrivit cercetărilor recente.
Boala de ficat gras nu trebuie neglijată de către pacienții tineri – cu cât această afecțiune este tratată mai devreme, cu atât are șanse mai mari de vindecare, iar pacientul este mai puțin expus riscului de daune permanente la nivelul ficatului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
AASLD - Nonalcoholic Fatty Liver Disease Prevalence Trends Among Adolescents and Young Adults in the United States, 2007-2016
https://aasldpubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/hep4.1760
Studiul „Nonalcoholic Fatty Liver Disease Prevalence Trends Among Adolescents and Young Adults in the United States, 2007-2016”, apărut în Hepatology Communications, volume 5, issue 10, October 2021, https://doi.org/10.1002/hep4.1760, autori: Tamoore Arshad et al.
NHS - Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD)
https://www.nhs.uk/conditions/non-alcoholic-fatty-liver-disease/
Te-ar mai putea interesa și...
