Copiii foarte prematuri riscă să aibă un IQ mai mic la maturitate (studiu)

Copiii foarte prematuri, născuți înainte de săptămâna 32, sau cei cu o greutate foarte mică la naștere, sub 1,5 kg, riscă să aibă un IQ mai mic când cresc.

Nașterea înainte de 32 de săptămâni este clasificată drept foarte prematură, iar bebelușii născuți cu o greutate mai mică de 1500 g sunt clasificați drept având o greutate foarte mică la naștere. Cercetări științifice anterioare au descoperit că unii dintre acei bebeluși foarte prematuri sau cu greutate foarte mică la naștere au avut performanțe cognitive mai slabe în copilărie.

TESTARE PCR COVID-19

În 2021, un studiu¹ realizat de către cercetătorii de la Departamentul de Psihologie al Universității din Warwick, Marea Britanie, a examinat IQ-ul mediu al adulților care s-au născut foarte prematur sau cu o greutate foarte mică, comparându-l cu al adulților născuți la termen complet. Cercetătorii sugerează că acești copii foarte prematuri sau cu greutate foarte mică la naștere ar putea necesita sprijin special în educația lor pentru a reuși să învețe pe tot parcursul copilăriei.

Nașterea foarte prematură, corelată cu un IQ mai mic al copilului

În această lucrare publicată în JAMA Pediatrics, un consorțiu de cercetători condus de Departamentul de Psihologie de la Universitatea din Warwick a realizat o meta-analiză care a investigat coeficientul de inteligență (IQ-ul) la vârsta adultă. Participanții au fost 1068 adulți care se născuseră prematur sau avuseseră greutate foarte mică la naștere și 1067 de adulți care se născuseră la termen între 1978 și 1995.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Participanții făceau parte din șase studii de cohortă din Europa, Australia și Noua Zeelandă, care fuseseră studiați de la naștere și cărora li s-a evaluat IQ-ul la vârsta adultă, cuprinsă între 18 și 30 de ani. Scorul mediu al coeficientului de inteligență în populația generală este de 100. Cercetătorii au descoperit că participanții din grupul prematurilor au obținut cu aproximativ 12 puncte IQ mai puțin (adică 88) comparativ cu participanții născuți la termen.

Chiar și atunci când i-au exclus din calcule pe cei care aveau o deficiență neurosenzorială în copilărie sau un handicap de învățare (de exemplu, scorul IQ al copilăriei sub 70), diferența de IQ la adulți, între cei din grupul prematurilor și cei din grupul celor născuți la termen era încă, în medie, de 9,8 puncte IQ.

Factorii de risc care au fost asociați cu un coeficient de inteligență mai mic pentru participanții care se născuseră prematur sau cu greutate foarte mică au inclus probleme pulmonare severe neonatale (displazie bronhopulmonară), sangerări în creier după naștere (hemoragie intraventriculară) și educația precară a mamei.

Concluzia analizei este că nașterea foarte prematură sau o greutate foarte mică la naștere continuă să aibă un impact semnificativ pe termen lung asupra IQ-ului mediu. Pentru o dezvoltare cognitivă sănătoasă, intervențiile pot include reducerea riscului de displazie bronhopulmonară și de hemoragie intraventriculară prin îngrijirea neonatală corespunzătoate și intervenții educaționale asupra copiilor născuți în familii defavorizate, afirmă autorii analizei.

Copiii prematuri pot dezvolta o multitudine de probleme de sănătate

Deși complicațiile nu sunt prezente în toate cazurile, copiii născuți prematur pot avea probleme de sănătate pe termen scurt și lung, cum ar fi displazia bronhopulmonară, tensiune arterială scăzută, hipoglicemie, anemie, hemoragie intraventriculară, enterocolită necrotizantă, învățare afectată, probleme de vedere sau de auz.

Un studiu² din 2021 arată că hrănirea problematică este foarte răspândită la copiii născuți prematur, în primii 4 ani de viață, indiferent de gradul de prematuritate. Furnizorii de servicii medicale pentru prematuri ar trebui să ia în considerare screeningul pentru hrănirea problematică pe parcursul copilăriei timpurii ca o posibilă complicație a nașterii premature.

Ce poate face o femeie pentru sănătatea viitorului copil?

În mod ideal, înainte de a rămâne însărcinată, e indicat ca femeia care dorește să devină mamă să facă unele modificări ale stilului de viață, care să o ajute să aibă o sarcină sănătoasă și să îi crească șansele de a avea un copil sănătos, reducând în același timp riscul de dizabilități. 

Astfel, înainte de sarcină și în timpul sarcinii, e bine ca femeia să obțină și să păstreze o greutate corporală normală pentru înălțimea și vârsta ei, să facă exerciții fizice (e bine ca în sarcină să ceară sfatul medicului legat de ce activități fizice sunt mai potrivite) și să elimine obiceiurile nesănătoase precum fumatul și consumul de alcool (nu există o cantitate sigură de alcool în timpul sarcinii, de aceea e bine să fie exclus cu totul).

Dacă există boli cronice de care femeia suferă sau anumite tratamente pe care le ia, acestea trebuie discutate cu medicul pentru a stabili cum se va proceda în timpul sarcinii. Multe medicamente afectează dezvoltarea fătului, de aceea, în sarcină, nu trebuie luat nimic fără acordul medicului.

Pe lângă o alimentație sănătoasă în sarcină, bazată pe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe, leguminoase și grăsimi bune (ulei de măsline, avocado etc.), este importantă și administrarea unor vitamine prenatale. Acidul folic este crucial pentru a reduce riscul de defecte ale tubului neural, iar acizii grași Omega 3 din alimentație și din suplimente ajută la dezvoltarea creierului copilului.

Este important ca femeia să ia o tabletă de acid folic de 400 micrograme în fiecare zi înainte de a fi gravidă și până la 12 săptămâni de sarcină. De asemenea, acidul folic se găsește și în legume frunzoase (spanac, varză creață, varză de Bruxelles etc.).

Unele dovezi științifice sugerează că sugarii născuți de mame ale căror diete conțin mulți acizi grași Omega-3 (EPA și DHA) au un avantaj în ceea ce privește dezvoltarea timpurie. Acizii DHA sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului și a vederii, iar fătul acumulează acești acizi în ultimul trimestru de sarcină. De aceea, consumul de pește gras (somon, somn, hering) este indicat în timpul sarcinii, dar dacă gravida nu mănâncă pește, poate lua, cu acordul medicului, suplimente certificate, cu ulei de pește de calitate sau cu ulei din alge.

Cel mai important factor pentru dezvoltarea optimă a creierului fetal este ca gravida să aibă un stil de viață sănătos, care include, așa cum spuneam, o alimentație sănătoasă, respectarea suplimentării cu anumite vitamine, minerale și cu ulei de pește și exercițiul fizic. La fel de importantă este evitarea alcoolului și a țigărilor, deoarece aceste substanțe pot afecta formarea și conectarea celulelor creierului viitorului copil.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA Network - Association of Very Preterm Birth or Very Low Birth Weight With Intelligence in Adulthood 
https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/article-abstract/2780229
1. Studiul „Association of Very Preterm Birth or Very Low Birth Weight With Intelligence in Adulthood”, apărut în JAMA Pediatrics (2021). DOI: 10.1001/jamapediatrics.2021.1058, autori: Robert Eves et al.
BMC Pediatrics - Prevalence of problematic feeding in young children born prematurely: a meta-analysis
https://bmcpediatr.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12887-021-02574-7
2. Studiul „Prevalence of problematic feeding in young children born prematurely: a meta-analysis”, apărut în BMC Pediatr 21, 110 (2021). https://doi.org/10.1186/s12887-021-02574-7, autori: Pados, B.F., Hill, R.R., Yamasaki, J.T. et al. 
Mayo Clinic - Premature birth
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-birth/symptoms-causes/syc-20376730
NHS - Vitamins, supplements and nutrition in pregnancy 
https://www.nhs.uk/pregnancy/keeping-well/vitamins-supplements-and-nutrition/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0