Ce tip de lapte ii oferi bebelusului tau dupa incetarea alaptarii

Toate mamicile stiu ca laptele matern este cel mai bun pentru bebelus. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda alaptarea exclusiva in primele 6 luni si continuarea alaptarii copilului cel putin pana la 2 ani.

Totusi, din diverse motive, mai devreme sau mai tarziu, nu mai este posibila alaptarea si fiecare mamica se confrunta cu o problema: ce ar putea sa-i ofere bebelusului in locul laptelui matern? Lapte-formula, lapte vegetal din nuci, seminte sau cereale, lapte de vaca sau de capra? Care ar fi cea mai potrivita alternativa, astfel incat sa-i asigure copilului necesarul de nutrienti?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Nu vorbim despre beneficiile sau dezavantajele unei variante fata de alta, ci ne dorim sa oferim o imagine a acestor alternative din punct de vedere al continutului nutritiv, pentru a vedea in ce masura pot substitui laptele matern si ce alti nutrienti este bine sa asiguram prin alimentatia solida.

Ce contine laptele matern?

O prezentare a alternativelor nu poate incepe decat prin a vedea ce contine laptele matern.

Ei bine, nu exista o formula. Au fost descoperite pana in prezent mai mult de 200 de elemente constitutive in laptele de mama. Ce se stie sigur este ca acea cantitate de substante nutritive din laptele matern variaza in functie de momentul in care a inceput alaptarea, dieta mamei, momentul zilei, sezon, frecventa etc., compozitia laptelui schimbandu-se in functie de necesitatile copilului. De asemenea, se stie ca laptele matern contine toate substantele necesare, anticorpi si alti factori importanti pentru crestere si dezvoltare si ca nu poate fi copiat.

Conform unui studiu din Marea Britanie, 100 ml de lapte matern matur contine 89,97 g apa, 7,4 g carbohidrati (in principal lactoza, factor de energie), 4,2 g grasimi, 1,3 g proteine. Dintre acestea, grasimile fluctueaza cel mai mult, avand un nivel redus la inceputul alaptarii.

Grasimile sunt sursa principala de calorii din laptele matern, stau la baza determinarii ratelor de crestere si sunt necesare pentru metabolizarea multor vitamine. De asemenea, grasimile joaca un rol important in dezvoltarea celulelor nervoase. Proteinele asigura protectia impotriva patogenilor, pe langa multe alte functii. Continutul scazut de proteine, comparativ cu laptele de vaca, este datorat faptului ca bebelusii cresc mai incet, aceasta fiind cantitatea necesara, adaptata ritmului de crestere al fiecarui copil.

Dintre proteinele importante, laptele matern contine taurina, un aminoacid care are un rol important in dezvoltarea creierului si a ochilor, precum si lactoferina (pentru absorbtia fierului) si bifidus (previne dezvoltarea bacteriilor stomacale daunatoare).

Laptele matern matur contine vitamine si minerale care, in general, pot fi replicate in formulele de lapte. Contine fier, calciu, sodiu, fosfor, vitamina C, magneziu si cantitati mici de zinc, vitamine B (inclusiv vitamina B 12), vitaminele A, E, vitamina K si cupru.

De asemenea, contine factori de crestere, anticorpi, precum si enzime pentru facilitarea digestiei (lipase fiind cea mai importanta). Vitamina D este in cantitate foarte scazuta, fiind necesara cresterea acesteia fie prin expunere la soare, fie prin suplimente.

Laptele - formula

Laptele-formula a fost creat si dezvoltat permanent, astfel incat sa corespunda cat mai mult continutului laptelui matern. Codul de Marketing a Substituientilor de Lapte Matern, promovat de Organizatia Mondiala a Sanatatii si UNICEF, este destul de clar in ceea ce priveste elementele constitutive ale formulelor de lapte, producatorii neavand posibilitatea de a varia foarte mult.

Laptele-formula are la baza proteine din laptele de vaca, lapte de capra sau soia - pentru bebelusii care prezinta intoleranta la lactoza sau pentru bebelusii vegetarieni. De asemenea, au fost dezvoltate formule speciale pentru copiii cu alergii.

Cele trei minerale importante – calciu, fosfor si fier – sunt prezente in laptele-formula in cantitati mai mari decat in laptele matern, din motiv ca acestea sunt asimilate mai greu din laptele-formula decat din laptele matern. De exemplu, fierul se asimileaza in proportie de 50-75% din laptele matern si doar in proportie de 4% din laptele - formula. Totodata, grasimile din laptele-formula sunt in cantitate mai mare si provin fie din laptele de vaca, fie din surse vegetale (porumb, cocos, masline etc).

Continutul de lactoza din laptele de vaca folosit pentru crearea formulei de lapte este semnificativ mai redus decat cel din laptele matern, cantitatea de lactoza fiind, de asemenea, suplimentata.

Din cauza continutul mare de cazeina din lapte de vaca, formula de lapte este mai greu de digerat, acest lucru fiind intens studiat de producatorii de lapte-formula. Desi continutul de proteine din formulele de lapte este mai mare, acestea nu sunt in intregime asimilate de organism, spre deosebire de proteinele din laptele matern.

Totusi, studiile si cercetarile efectuate pana in prezent nu au reusit sa gaseasca formula potrivita pentru copierea anticorpilor sau a enzimelor care faciliteaza digestia.

Laptele de vaca

Laptele de vaca nu este recomandat copiilor sub 1 an, avand in vedere ca are un continut mare de proteine greu digerabile si un potential alergen ridicat. Dupa aceasta varsta, laptele de vaca poate asigura necesarul de calciu, vitaminele A si D.

Comparativ cu laptele matern, laptele de vaca are un continut mai scazut de fier si cupru. Studiile arata ca bebelusii hraniti cu lapte de vaca sufera de anemii severe comparativ cu bebelusii hraniti cu lapte matern.

Laptele de vaca este mai nutritiv iarna si primavara devreme, acesta schimbandu-si continutul nutritiv in functie de nevoile puiului, intocmai ca laptele matern. Laptele de vaca este o sursa buna de proteine (cu un continut de 8,26 g per cana), precum si de minerale, in special calciu si seleniu. Totusi, nivelul cazeinei din laptele de vaca este foarte ridicat, fiind astfel foarte greu de digerat. Totodata, laptele de vaca are un nivel extrem de ridicat de potasiu si sodiu, care poate cauza probleme de sanatate copiilor.

Pentru a intelege, insa, cel mai bine nevoile copilului, este recomandat sa va sfatuiti cu medicul pediatru. De asemenea, o alimentatie sanatoasa, echilibrata si diversificata poate asigura nutrientii de care copilul are nevoie pentru o dezvoltare armonioasa.

Laptele de capra

Se spune despre laptele de capra ca este cel mai apropiat de structura chimica a laptelui matern, fiind prima optiune pentru bebelusi si copii in anumite tari. Ca si laptele matern, laptele de capra produce o reactie alcalina, spre deosebire de laptele de vaca care produce o reactie acida, propice dezvoltarii bacteriior. Are mai putina lactoza si mai putini alergeni decat laptele de vaca si este mai usor de digerat.

O cana de lapte de capra contine 7,9 g de grasimi si 8,69 g de proteine. Continutul acestuia se schimba in functie de sezon (este mai nutritiv iarna sau primavara devreme). Nivelul de cazeina este mai scazut decat cel din laptele de vaca, fiind asadar mai usor de digerat.

Continutul de proteine este mai ridicat fata de cel din laptele matern, in timp ce cantitatea de fier si cupru este mai scazuta. Totusi, studiile arata ca fierul din laptele de capra se metabolizeaza mult mai bine decat cel din laptele de vaca.

Fata de laptele de vaca, laptele de capra contine valori mai mari de calciu (cu 13% mai mult), vitamina B6 (cu 25% mai mult), vitamina A (cu 47% mai mult), potasiu (cu 134% mai mult) si niancina (cu 300% mai mult). De asemenea, continutul de cupru (cu 400% mai mult), seleniu si acizi grasi esentiali este mai mare. Totusi, contine o cantitate mai mica de vitamina B12 si acid folic.

Laptele vegetal

Laptele vegetal poate constitui o alternativa pentru copii care au dezvoltat intoleranta la lactoza, diverse alergii, precum si pentru copiii vegetarieni. Laptele vegetal poate fi preparat din cereale (soia, mei, orez) sau nuci si seminte (migdale, nuci, susan, canepa). Dintre acestea, cel mai raspandit este laptele de soia (preparat in casa sau cumparat), soia stand si la baza unei formule de lapte.

Laptele vegetal contine o serie de nutrienti care se regasesc in laptele matern, dar prin combinarea mai multor tipuri s-ar putea asigura cei mai importanti nutrienti din laptele matern. Vitamina B12 si anticorpi nu se regasesc, in schimb, in nicio varianta de lapte vegetal.

Laptele de soia este bogat in proteine, calciu, vitamina D, nu are colesterol (spre deosebire de laptele de vaca).

Laptele de orez este mai bogat in carbohidrati, are continut mai scazut de proteine si contine calciu si fier. Migdalele sunt considerate unul dintre cele mai sanatoase alimente. Contin calciu, antioxidanti, potasiu, magneziu si mangan. Laptele de susan este bogat in calciu, cupru, magneziu, fier, omega 6, vitaminele B si E.

Cum sa procedezi?

Atunci cand alegem ce lapte sa-i dam copilului, nu exista o regula de aur. Copiii sunt diferiti, cu nevoi si evolutii diferite. Se poate spune ca laptele de capra este cel mai potrivit, avand o structura asemanatoare laptelui matern. Totusi, pentru copiii vegetarieni sau cei cu intoleranta la lactoza nu putem opta decat pentru laptele-formula, creat artificial, sau pentru laptele vegetal - si acesta, preferabil, din mai multe surse. De asemenea, conteaza foarte mult momentul la care se face trecerea de la laptele matern la un alt tip de lapte. Dupa 1 an, suntem mai relaxate in alegeri, prindem si mai mult curaj.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dar voi, mamici care ati trecut deja prin asta, cum ati procedat?

 

Sursa foto: shutterstock.com

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0