Ce tip de lapte ii oferi bebelusului tau dupa incetarea alaptarii

Toate mămicile știu că laptele matern este cel mai bun pentru bebeluș. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomanda alaptarea exclusiva în primele 6 luni și continuarea alăptării copilului cel puțin până la 2 ani.

Totuși, din diverse motive, mai devreme sau mai târziu, nu mai este posibilă alăptarea și fiecare mămică se confruntă cu o problemă: ce ar putea să-i ofere bebelușului în locul laptelui matern? Lapte formulă, lapte vegetal din nuci, semințe sau cereale, lapte de vacă sau de capră? Care ar fi cea mai potrivită alternativă, astfel încât să-i asigure copilului necesarul de nutrienți?

Nu vorbim despre beneficiile sau dezavantajele unei variante față de alta, ci ne dorim să oferim o imagine a acestor alternative din punct de vedere al conținutului nutritiv, pentru a vedea în ce măsură pot substitui laptele matern și ce alți nutrienți este bine să-i asigurăm bebelușului prin alimentație solidă.

Ce conține laptele matern?

O prezentare a alternativelor nu poate începe decât prin a vedea ce conține laptele matern.

Ei bine, nu există o formulă. Au fost descoperite până în prezent mai mult de 200 de elemente constitutive în laptele de mamă. Ce se știe sigur este că acea cantitate de substanțe nutritive din laptele matern variază în funcție de momentul în care a început alăptarea, dieta mamei, momentul zilei, sezon, frecvență etc., compoziția laptelui schimbându-se în funcție de necesitățile copilului.

De asemenea, se știe că laptele matern conține toate substanțele necesare, anticorpi și alți factori importanți pentru creștere și dezvoltare și că nu poate fi copiat. Conform unui studiu din Marea Britanie, 100 ml de lapte matern matur conține 89,97 g apă, 7,4 g carbohidrați (în principal lactoză), 4,2 g grăsimi, 1,3 g proteine. Dintre acestea, grăsimile fluctuează cel mai mult, având un nivel redus la începutul alăptării.

Grăsimile sunt sursa principală de calorii din laptele matern, stau la baza determinării ratelor de creștere și sunt necesare pentru metabolizarea multor vitamine.

De asemenea, grăsimile joacă un rol important în dezvoltarea celulelor nervoase. Proteinele asigură protecția împotriva patogenilor, pe lângă multe alte funcții. Conținutul scăzut de proteine, comparativ cu laptele de vacă, se datorează faptului că bebelușii cresc mai încet, aceasta fiind cantitatea necesară, adaptată ritmului de creștere al fiecărui copil.

Dintre proteinele importante, laptele matern conține taurină, un aminoacid care are un rol important în dezvoltarea creierului și a ochilor, precum și lactoferina (pentru absorbția fierului) și bifidus (previne dezvoltarea bacteriilor stomacale dăunătoare).

Laptele matern matur conține vitamine și minerale care, în general, pot fi replicate în formulele de lapte. Conține fier, calciu, sodiu, fosfor, vitamina C, magneziu și cantități mici de zinc, vitamine B (inclusiv vitamina B 12), vitaminele A, E, vitamina K și cupru.

De asemenea, conține factori de creștere, anticorpi, precum și enzime pentru facilitarea digestiei (lipase fiind cea mai importantă). Vitamina D este în cantitate foarte scăzută, fiind necesară creșterea acesteia fie prin expunere la soare, fie prin suplimente.

Laptele formulă (laptele praf)

Laptele formulă a fost creat și dezvoltat permanent, astfel încât să corespundă cât mai mult conținutului laptelui matern. Codul de Marketing a Substituienților de Lapte Matern, promovat de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF, este destul de clar în ceea ce privește elementele constitutive ale formulelor de lapte, producătorii neavand posibilitatea de a varia foarte mult.

Laptele praf pentru bebeluși are la bază proteine din laptele de vaca, lapte de capră sau soia - pentru bebelușii care prezintă intoleranță la lactoză sau pentru bebelușii vegetarieni. De asemenea, au fost dezvoltate formule speciale pentru copiii cu alergii.

Cele trei minerale importante – calciu, fosfor și fier – sunt prezente în laptele formulă în cantități mai mari decât în laptele matern, întrucât acestea sunt asimilate mai greu din laptele formulă decât din laptele matern. De exemplu, fierul se asimilează în proporție de 50-75% din laptele matern și doar în proporție de 4% din laptele formulă. Totodată, grăsimile din laptele praf sunt în cantitate mai mare și provin fie din laptele de vacă, fie din surse vegetale (porumb, cocos, măsline etc).

Conținutul de lactoză din laptele de vacă folosit pentru crearea formulei de lapte este semnificativ mai redus decât cel din laptele matern, cantitatea de lactoză fiind, de asemenea, suplimentată.

Din cauza conținutul mare de cazeină din lapte de vacă, formula de lapte este mai greu de digerat, acest lucru fiind intens studiat de producătorii de lapte-formulă. Deși conținutul de proteine din formulele de lapte este mai mare, acestea nu sunt în întregime asimilate de organism, spre deosebire de proteinele din laptele matern.

Totuși, studiile și cercetările efectuate până în prezent nu au reușit să găsească formula potrivită pentru copierea anticorpilor sau a enzimelor care facilitează digestia.

Laptele de vacă

Laptele de vacă nu este recomandat copiilor sub 1 an, având în vedere că are un conținut mare de proteine greu digerabile și un potențial alergen ridicat. După această vârstă, laptele de vacă poate asigura necesarul de calciu, vitaminele A și D.

Comparativ cu laptele matern, laptele de vaca are un conținut mai scăzut de fier și cupru. Studiile arata că bebelușii hrăniți cu lapte de vaca suferă de anemii severe comparativ cu bebelușii hrăniți cu lapte matern.

Laptele de vacă este mai nutritiv iarna și primăvara devreme, acesta schimbându-și conținutul nutritiv în funcție de nevoile puiului, întocmai ca laptele matern. Laptele de vacă este o sursă bună de proteine (cu un conținut de 8,26 g per cana), precum și de minerale, în special calciu și seleniu.

Totuși, nivelul cazeinei din laptele de vacă este foarte ridicat, fiind astfel foarte greu de digerat. Totodată, laptele de vacă are un nivel extrem de ridicat de potasiu și sodiu, care poate cauza probleme de sănătate copiilor.

Pentru a înțelege, însă, cel mai bine nevoile copilului, este recomandat să vă sfătuiți cu medicul pediatru. De asemenea, o alimentație sănătoasă, echilibrată și diversificată poate asigura nutrienții de care copilul are nevoie pentru o dezvoltare armonioasa.

Laptele de capră

Se spune despre laptele de capră că este cel mai apropiat de structura chimică a laptelui matern, fiind prima opțiune pentru bebeluși și copii în anumite tari. Ca și laptele matern, laptele de capră produce o reacție alcalină, spre deosebire de laptele de vacă care produce o reacție acidă, propice dezvoltării bacteriilor. Are mai puțină lactoză și mai puțini alergeni decât laptele de vacă și este mai ușor de digerat.

O cană de lapte de capră conține 7,9 g de grăsimi și 8,69 g de proteine. Conținutul acestuia se schimbă în funcție de sezon (este mai nutritiv iarna sau primăvara devreme). Nivelul de cazeină este mai scăzut decât cel din laptele de vacă, fiind așadar mai ușor de digerat.

Conținutul de proteine este mai ridicat față de cel din laptele matern, în timp ce cantitatea de fier și cupru este mai scăzută. Totuși, studiile arată că fierul din laptele de capră se metabolizează mult mai bine decât cel din laptele de vacă.

Față de laptele de vacă, laptele de capră conține valori mai mari de calciu (cu 13% mai mult), vitamina B6 (cu 25% mai mult), vitamina A (cu 47% mai mult), potasiu (cu 134% mai mult) și niancina (cu 300% mai mult). De asemenea, conținutul de cupru (cu 400% mai mult), seleniu și acizi grași esențiali este mai mare. Totuși, conține o cantitate mai mică de vitamina B12 și acid folic.

Laptele vegetal

Laptele vegetal poate constitui o alternativă pentru copiii care au dezvoltat intoleranță la lactoză, diverse alergii, precum și pentru copiii vegetarieni. Laptele vegetal poate fi preparat din cereale (soia, mei, orez) sau nuci și semințe (migdale, nuci, susan, cânepă). Dintre acestea, cel mai răspândit este laptele de soia (preparat în casa sau cumpărat), soia aflându-se și la baza unei formule de lapte.

Laptele vegetal conține o serie de nutrienți care se regăsesc în laptele matern, dar prin combinarea mai multor tipuri s-ar putea asigura cei mai importanți nutrienți din laptele matern. Vitamina B12 și anticorpi nu se regăsesc, în schimb, în nicio variantă de lapte vegetal.

Laptele de soia este bogat în proteine, calciu, vitamina D, nu are colesterol (spre deosebire de laptele de vacă).

Laptele de orez este mai bogat în carbohidrați, are conținut mai scăzut de proteine și conține calciu și fier. Totuși, acesta nu este recomandat copiilor sub 5 ani din cauza arsenicului. Orezul tinde să absoarbă mai mult arsenic decât alte cereale.

Migdalele sunt considerate unul dintre cele mai sănătoase alimente. Conțin calciu, antioxidanți, potasiu, magneziu și mangan. Laptele de susan este bogat în calciu, cupru, magneziu, fier, omega 6, vitaminele B și E.

Cum să procedezi?

Atunci când alegem ce lapte să-i dăm copilului, nu există o regulă de aur. Copiii sunt diferiți, cu nevoi și evoluții diferite. Se poate spune că laptele de capră este cel mai potrivit, având o structură asemănătoare laptelui matern. Totuși, pentru copiii vegetarieni sau cei cu intoleranță la lactoză nu putem opta decât pentru laptele formulă creat artificial sau pentru laptele vegetal - și acesta, preferabil, din mai multe surse.

De asemenea, contează foarte mult momentul la care se face trecerea de la laptele matern la un alt tip de lapte. În cazul în care copilul are mai puțin de 12 luni și nu mai primește lapte matern din varii motive, ar trebui să i se ofere în loc lapte praf. Dacă sunt complet înțărcați înainte de 12 luni, au nevoie de aproximativ 600 ml de formulă pe zi.

Dacă copilul are peste 1 an, poate consuma lapte de vacă ca băutură, dar numai în jur de una până la o ceașcă și jumătate (250 până la 375 ml) în total pe zi. Formulele pentru copii mici nu sunt recomandate sau necesare.

Îndrumările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spun că fie laptele praf, fie laptele animal pasteurizat pot fi folosite de la 6 luni dacă bebelușul nu mai este alăptat. Totuși, este important ca tuturor bebelușilor să li se ofere alimente variate bogate în fier de la 6 luni (de exemplu, carne roșie slabă, carne de pasăre de țară, ouă și leguminoase).

Băuturile (fie apă, fie apte) trebuie oferite mai degrabă într-o cană decât într-o sticlă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Health and Medical Research Council - Australian dietary guidelines
https://www.nhmrc.gov.au/adg
National Health and Medical Research Council- Infant feeding guidelines: Information for health workers
https://www.nhmrc.gov.au/about-us/publications/ infant-feeding-guidelines-information-health-workers
World Health Organization - WHO guideline for complementary feeding of infants and young children 6–23 months of age
https://www.who.int/publications/i/item/9789240081864
CDC - Weaning From Breastfeeding
https://www.cdc.gov/infant-toddler-nutrition/breastfeeding/weaning.html

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI