Carența de vitamina D a mamei, asociată cu autismul la băieți [studiu]

Carența de vitamina D ar putea explica de ce tulburarea de spectru autist este de trei ori mai frecventă la băieți, spun cercetătorii de la Universitatea din Queensland, Australia.

Într-un nou studiu¹, publicat în jurnalul medical Molecular Autism, echipa de cercetare afirmă că o carență de vitamina D în timpul sarcinii a cauzat o creștere a testosteronului în creierul în curs de dezvoltare al șobolanilor masculi.

Lipsa de vitamina D ar putea fi un factor de risc pentru autism

Cauza biologică a tulburării de spectru autist (TSA) este necunoscută, spun savanții, dar această lucrare arată că unul dintre numeroșii factori de risc - lipsa de vitamina D la mame - duce la o creștere a testosteronului în creierul fetușilor masculi, precum și în sângele matern și în lichidul amniotic. Pe lângă rolul său în absorbția calciului, vitamina D este crucială pentru multe procese de dezvoltare.

Cercetările au arătat, de asemenea, ca la fetușii masculi cu deficit de vitamina D, o enzimă care descompune testosteronul a fost inactivată și ar putea contribui la prezența unor niveluri ridicate de testosteron.

Studii anterioare ale acestei echipe au arătat că vitamina D joacă un rol esențial în dezvoltarea creierului și că administrarea suplimentelor de vitamina D șoarecilor în timpul sarcinii a prevenit complet trăsături asemănătoare autismului la descendenții lor.

Expunerea excesivă a creierului în curs de dezvoltare la hormoni sexuali, cum ar fi testosteronul, a fost considerată a fi o cauză principală a tulburării de spectru autist, dar motivele au rămas neclare. În orice caz, vitamina D este implicată în căile care controlează mulți hormoni sexuali, subliniază oamenii de știință.

Când femelele de șobolan gravide au fost hrănite cu o dietă săracă în vitamina D, acest lucru a dus la niveluri ridicate de expunere la testosteron în creierul fetușilor de gen masculin. Acest studiu este primul care a arătat că un factor de risc cunoscut pentru TSA modifică testosteronul atât în creierul fetal, cât și în sângele mamei - un posibil factor care ar putea explica de ce tulburarea de spectru autist este mai răspândită la băieți.

După ce a studiat acest factor de risc singular pentru autism (lipsa de vitamina D în timpul dezvoltării), următorul pas al echipei de cercetare este să analizeze alți factori de risc posibili, cum ar fi stresul matern și hipoxia (lipsa de oxigen) pentru a se observa dacă și acestea au efecte similare.

Un aport suficient de vitamina D ar putea preveni autismul

Un studiu² pe animale din 2017, realizat tot la Universitatea Queensland, sugera că administrarea de suplimente de vitamina D femelelor de șoarece în timpul sarcinii previne tulburarea de spectru autist la descendenți. Cercetătorii au constatat că femelele gravide, tratate cu vitamina D în perioada echivalentă primului trimestru de sarcină, au avut descendenți care nu au dezvoltat TSA.

În studiile efectuate pe oameni, savanții au descoperit recent o legătură între femeile însărcinate cu niveluri scăzute de vitamina D și probabilitatea crescută de a avea un copil cu tulburare de spectru autist. Autismul este caracterizat de dizabilități de dezvoltare pe tot parcursul vieții, inclusiv dificultăți sau incapacitate de a comunica eficient cu cei din jur și de a interacționa social.

Expunerea la soare este principala sursă de vitamina D - pe care o fabrică celulele pielii ca răspuns la razele UV -, dar aceasta se găsește și în unele alimente. Vitamina D este crucială pentru menținerea oaselor sănătoase, dar forma hormonală activă a vitaminei D nu poate fi administrată femeilor însărcinate, deoarece poate afecta scheletul fătului în curs de dezvoltare.

Echipa de cercetare plănuia să investigheze subiectul în continuare pentru a afla cât de mult colecalciferol - forma sigură pentru femeile gravide - este necesară pentru a atinge aceleași niveluri de vitamina D hormonală activă în fluxul sanguin.

De câtă vitamina D are nevoie o persoană?

Vitamina D promovează absorbția calciului în intestin și menține concentrații serice adecvate de calciu și fosfat pentru a permite mineralizarea osoasă normală și pentru a preveni tetania hipocalcemică (contracția involuntară a mușchilor, care duce la crampe și spasme). 

De asemenea, este necesară pentru creșterea osoasă: fără suficientă vitamină D, oasele pot deveni subțiri, fragile sau deformate. O cantitate suficientă previne rahitismul la copii și osteomalacia la adulți. Împreună cu calciul, vitamina D ajută și la protejarea adulților în vârstă de osteoporoză.

Vitamina D se poate lua de la soare, dar se găsește și într-un număr mic de alimente. Sursele includ peștele gras (cum ar fi somonul, sardinele, heringul și macroul), carnea roșie, ficatul, gălbenușul de ou precum și alimentele îmbogățite (unele tipuri de pâine, cereale pentru micul dejun, lapte vegetal etc.). O altă sursă de vitamina D o reprezintă suplimentele alimentare.

Aportul de vitamina D poate fi problematic în lunile cu mai puțin soare (cum sunt, în zona noastră, lunile de iarnă) și în acele zone ale lumii mai puțin însorite în general (cum ar fi cele nordice). În acest context, multe persoane au lipsă de vitamina D și ar beneficia de un supliment alimentar.

În ceea ce privește cantitatea de vitamina D necesară unei persoane, aceasta diferă în funcție de vârstă:

  • Bebelușii cu vârsta de până la un an au nevoie de 8,5 până la 10 micrograme de vitamina D pe zi.
  • Copiii cu vârsta de un an și adulții au nevoie de 15 micrograme de vitamina D pe zi. Aceasta categorie include femeile însărcinate și care alăptează. 
  • Vârstnicii de peste 70 de ani au nevoie de aproximativ 20 micrograme pe zi.
  • Pentru persoanele cu risc de deficit de vitamina D, cantitatea necesară va fi stabilită de medic.

Atenție, a lua prea multe suplimente de vitamina D pe o perioadă lungă de timp poate provoca acumularea de calciu în exces în organism (hipercalcemie). Acest lucru poate slăbi oasele și poate afecta rinichii și inima. 

Nu se vor lua mai mult de 100 mcg (4.000 UI) de vitamina D pe zi, deoarece ar putea fi dăunătoare. Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 10 ani nu trebuie să ia mai mult de 50 micrograme (2.000 UI) pe zi, iar sugarii sub 12 luni nu trebuie să ia mai mult de 25 micrograme (1.000 UI) pe zi. Dacă medicul recomandă o anumită cantitate, aceasta trebuie respectată.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Molecular Autism - Developmental vitamin D deficiency increases foetal exposure to testosterone
https://molecularautism.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13229-020-00399-2
1. Studiul „Developmental vitamin D deficiency increases foetal exposure to testosterone”, apărut în Molecular Autism 11, 96 (2020). https://doi.org/10.1186/s13229-020-00399-2, autori: Ali, A.A., Cui, X., Pertile, R.A.N. et al.
Molecular Autism - Vitamin D treatment during pregnancy prevents autism-related phenotypes in a mouse model of maternal immune activation
https://molecularautism.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13229-017-0125-0
2. Studiul „Vitamin D treatment during pregnancy prevents autism-related phenotypes in a mouse model of maternal immune activation”, apărut în Molecular Autism 8, 9 (2017). https://doi.org/10.1186/s13229-017-0125-0, autori: Vuillermot, S., Luan, W., Meyer, U. et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0