![Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului - Care este explicatia [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/1160x653,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2025/FEBRUARIE/deficitul-de-vitamina-d-are-un-impact-major-asupra-creierului-care-este-explicatia-desktop.jpg)
Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului - Care este explicatia [studiu]
Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului - Care este explicatia [studiu]
Deficitul de vitamina D are un impact major asupra creierului - Care este explicatia [studiu]
Lipsa de vitamina D este un factor pe care nu trebuie să îl ignorăm, iar oamenii de știință spun că fără un nivel suficient de vitamina D în creier rețelele perineuronale sunt slăbite într-o zonă a creierului numită hipocamp.
Ce rol are vitamina D
Vitamina D este un micronutrient esențial pentru creșterea oaselor și reglarea homeostaziei calciului. Mai mult decât atât, aceasta joacă un rol foarte important în dezvoltarea scheletului, dar are și alte acțiuni biologice critice în neurodezvoltarea și funcționarea organismului.
La începutul vieții, vitamina D joacă un rol vital în dezvoltarea neuronală. Unele studii efectuate recent arată efectul vitaminei D asupra dezvoltării timpurii a creierului. Potrivit unei cercetări din 2018, deficitul de vitamina D la mame și descendenți arată unele dizabilități la începutul vieții, inclusiv probleme de învățare și memorie și comportamente mai târziu în viață1. Iar un alt studiu arată că nutrienții prenatali, inclusiv vitamina A și D, sunt necesari în timpul sarcinii pentru a scădea riscul de schizofrenie și alte boli mintale la copii.
Mai mult decât atât, bebelușii născuți din mame cu deficit de vitamina D au un risc crescut de encefalopatie ischemică hipoxică. Sursa primară de vitamina D este lumina soarelui, însă aceasta se întâlnește și în câteva alimente, precum peștele gras. Este o vitamină importantă care joacă un rol esențial și în sănătatea creierului. Iar numeroase studii au arătat că aceasta este un neurosteroid necesar cu diferite acțiuni în creier.
Vitamina D 25(OH) circulantă traversează bariera hemato-encefalică și pătrunde în celulele gliale și celulele neuronale pentru a fi transformată în 1,25(OH) 2D, care este forma activă a vitaminei D.
Forma activă a vitaminei D, calcitriolul, își mărește efectele prin legarea de receptorul vitaminei D (VDR), care este localizat în principal în nucleul celulelor țintă. VDR este un receptor care își îndeplinește funcțiile în creier. S-a descoperit că sinteza și distrugerea vitaminei D au loc în creier și VDR, care este necesar pentru ca vitamina D să-și facă efectul, este observat în diferite regiuni ale creierului.
Vitamina D controlează, de asemenea, rețelele de gene care implică sinteza acizilor biliari în colon, degradarea substanțelor xenobiotice în diferite țesuturi, diferențierea keratinocitelor în piele, formarea și regenerarea foliculilor de păr dermici și funcțiile principalelor tipuri de celule implicate atât în țesuturi înnăscute, cât și în imunitatea adaptativă.
Impactul deficienței de vitamina D asupra creierului
Intervalele de referință ale acestei vitamine importante sunt descrise ca deficiență la niveluri serice de <20 ng/mL, insuficiență la <30 ng/ml, suficientă la <50 ng/mL și toxicitate la >150 ng/ml. Prevalența globală a deficienței de vitamina D3 este de 30%-90%.
Există multe studii epidemiologice care arată o asociere între sezonul în care ne aflăm și multe tulburări ale creierului, inclusiv schizofrenia. Persoanele cu pielea mai închisă, care locuiesc în zone cu climă mai rece sunt mult mai susceptibile de a avea niveluri suboptime de vitamina D decât persoanele cu pielea mai deschisă și care locuiesc tot într-o zonă rece.
Deoarece nivelurile de vitamina D variază de la o persoană la alta, alimentele fortificate nu pot fi adaptate cerințelor fiecărei persoane. Vitamina D poate fi obținută din alimentele pe care le consumăm, suplimente sau de la soare și trebuie să obținem echilibrul potrivit pentru fiecare. Persoanele cu orice tulburare neuropsihiatrică sau neurodegenerativă vor avea de obicei niveluri mai scăzute de vitamina D în comparație cu un grup de vârstă similară de oameni sănătoși.
În ultimele decenii, au fost efectuate mai multe studii care arată asocierea dintre vitamina D și sănătatea creierului și impactul carenței vitaminei D asupra creierului. Lipsa vitaminei D, cauzată de expunerea insuficientă la soare, poate afecta creierul uman în multe moduri, iar din această cauză, spun experții, performanța la locul de muncă nu este deloc îmbunătățită.
Mai multe studii mai vechi arată că deficiența de vitamina D este o consecință a îmbolnăvirii (petrecem din ce în ce mai puțin timp în aer liber sau consumăm o dietă săracă în alimente care au vitamina D).
Chiar și în rândul persoanelor relativ sănătoase, deficiența de vitamina D a fost asociată cu reducerea memoriei și a cogniției. Mai mult, spun specialiștii, dovezile în ceea ce privește o asociere cu bolile mintale, în special schizofrenia, sunt în creștere. Acum, însă, neuro-cercetătorii au identificat un mecanism important în acest sens, în studiile efectuate pe animale.
Dr. Thomas Burne, de la Universitatea din Queensland a avut mai mulți șoareci adulți, sănătoși, pe care i-a privat de vitamina D, iar drept urmare, rețelele perineuronale ale micilor animale au fost afectate, declinul acestora fiind atât de accentuat, încât s-au redus la aproape jumătate în regiunea esențială a creierului numită hipocamp.
Aceste rețele au fost comparate de cercetători cu niște „schele" cu rol important pentru creier. Ele stabilizează neuronii importanți și conexiunile dintre neuroni. Cercetătorii au observat din ce în ce mai puține conexiuni și chiar conexiuni tot mai slabe între neuronii care și-au pierdut rețelele perineuronale. În lucrările de cercetare publicate recent, dr. Burne și colegii săi au ajuns la concluzia că vitamina D poate oferi protecție împotriva enzimelor care pătrund sau degradează aceste „schele" ce stabilizează neuronii și conexiunile neuronale.
Dr. Thomas Burne a mai explicat că rețelele perineuronale nu sunt întotdeauna benefice: în unele părți ale creierului uman, ele par să inhibe învățarea lucrurilor noi, iar îndepărtarea acestor rețele s-a dovedit a fi benefică în cazul persoanelor care sufereau de maladia Alzheimer. Cu toate acestea, în hipocamp, unde pierderea rețelelor perineuronale a fost accentuată, „schelele" puternice de susținere par să fie cruciale pentru formarea memoriei. Șoarecii folosiți în cadrul cercetării dr. Burne (care aveau deficit de vitamina D) au fost mai puțin capabili să învețe informații noi, în comparație cu animalele care aveau un nivel adecvat de vitamina D și rețele perineuronale intacte.
În mod surprinzător, echipa de cercetători a observat că partea dreaptă a hipocampului șoarecilor a fost mult mai afectată decât partea stângă. Chiar dacă explicația pentru această constatare este încă neclară, oamenii de știință spun că „partea dreaptă a hipocampului este foarte importantă pentru percepția realității", lucru care poate explica cercetările pe termen lung pe care le-a efectuat dr. Burne, care asociază nivelul scăzut de vitamina D înainte de naștere cu schizofrenia.
Oamenii din întreagă lume suferă de deficit de vitamina D
Dintre toate moleculele necesare care ne ajută să avem o stare bună de sănătate, vitamina D pare să fie un candidat puțin probabil pentru o deficiență / carență răspândită în lumea întreagă. Specialiștii spun că majoritatea oamenilor obțin doza adecvată de vitamina D prin faptul că petrec timp în aer liber, cu pielea neacoperită prea mult de haine, în fiecare zi, prin faptul că mănâncă multe alimente bogate în vitamina D și prin faptul că iau suplimente cu această vitamină. Însă cu toate acestea, dr. Thomas Burne a declarat pentru presa străină că peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt afectați de deficiență de vitamina D.
O vitamină esențială pentru sănătatea creierului
Dr. Burne face parte dintr-o echipă de cercetători care a produs multe lucrări științifice care au corelat vitamina D de un creier sănătos. El recunoaște că această relație este una complicată. „Dacă alegem pe oricine, cu aproape orice boală, persoana aceasta va avea, în general, un nivel mai scăzut de vitamina D decât persoanele sănătoase din grupurile de control. Așa că se pare că deficitul de vitamina D este o consecință a faptului că persoana s-a îmbolnăvit", a mărturisit Thomas Burne. Cu toate acestea, pentru anumite afecțiuni, așa cum ar fi declinul cognitiv în rândul persoanelor vârstnice, el crede că o carență de vitamina D este atât o cauză, cât și un efect.
Surse de vitamina D
Putem obține vitamina D din mai multe surse, inclusiv din dietă (pește gras), suplimente (D2 sau D3) sau prin expunerea la soare timp de 15 minute, fără să folosim protecție solară. Din păcate, radiațiile ultraviolete dăunează foarte mult ADN-ului și pielii, crescând riscul de cancer de piele. De aceea, este nevoie doar să te expui o perioadă foarte scurtă de timp pentru ca vitamina D să se sintetizeze la nivelul pielii. Problema este că o cantitate suficientă de vitamina D depinde de ora din zi, perioada din an, cantitatea de piele expusă, grosimea pielii, pigmentarea pielii, vârstă etc., așa că nu există o oră la care ar trebui să te expui la soare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Vitamin D is crucial for maternal care and offspring social behaviour in rats”, J Endocrinol. 2018 May, Yates NJ, Tesic D, Feindel KW, et al. J Endocrinol. 2018
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29559544/
2 Studiul „Adult vitamin D deficiency disrupts hippocampal-dependent learning and structural brain connectivity in BALB/c mice", publicat în 2019, in Brain Structure and Function, autori: Md. Mamun Al-Amin, Robert K. P. Sullivan, Nyoman D. Kurniawan, Thomas H. J. Burne.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30712221/
Te-ar mai putea interesa și...
![Consumul de legume și fructe prelungește viața? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/290x290,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/APRILIE/consum-fructe-legume.jpg "Consumul de legume și fructe prelungește viața? [studiu]")
