Esti un parinte prea sever? Cum afecteaza acest lucru atitudinea copiilor tai
Esti un parinte prea sever? Cum afecteaza acest lucru atitudinea copiilor tai
Esti un parinte prea sever? Cum afecteaza acest lucru atitudinea copiilor tai
A fi un părinte sever nu este în folosul copiilor. Un stil de parenting riguros care include frecvent țipete, amenințări sau chiar lovituri ar putea să schimbe în rău comportamentul adolescenților și nu să-i disciplineze, după cum sugerează un studiu recent.
Orice părinte știe că nu e ușor să crești copii și că uneori nu mai știi ce decizii să iei pentru a-i ajuta să se dezvolte așa cum trebuie. Cercetările sugerează că un stil de pareting agresiv, în care părintele este sever, vorbește răstit, pedepsește frecvent sau chiar lovește copilul sau adolescentul nu contribuie la o educație sănătoasă și poate avea efecte nocive pe termen lung.
Copiii educați la modul sever tind să se răzvrătească
După ce au urmărit aproape 1.500 de elevi pe parcursul a nouă ani, cercetătorii au constatat că aceia care au fost educați cu prea mare rigurozitate în clasa a șaptea erau mai predispuși să apuce pe căi greșite, precum petrecerea timpului cu prietenii, în loc de efectuarea temelor sau debutul vieții sexuale la o vârstă timpurie. De asemenea, cercetătorii au descoperit că aceia care primeau o educație prea strictă erau mai înclinați să renunțe la școală.
„Ca indivizi, suntem instruiți să dăm atenție aluziilor din jur. Dacă ne aflăm într-o situație riguroasă, imprevizibilă sau periculoasă, este foarte posibil să încercăm să profităm de recompensele imediate sau pe termen scurt”, a declarat co-autorul studiului, dr. Rochelle Hentges. În schimb, „într-un mediu într-adevăr stabil și sigur, este logic să folosim resursele pentru atingerea unui obiectiv pe termen lung, precum educația”, a precizat dr. Hentges. Deși studiul a stabilit o legătură între un stil de parenting riguros și aceste rezultate negative, nu a dovedit o relație de tip cauză-efect.
Ce efecte are un parenting prea strict?
Potrivit autorilor studiului, doi din trei americani încetează educația formală înainte de a obține o diplomă de absolvire a unei facultăți. De asemenea, cercetările anterioare au arătat că expunerea copiilor de timpuriu la un stil de parentig dur, inclusiv la abuzuri verbale sau chiar fizice, crește riscul ca tinerii să intre în tot felul de situații nedorite și chiar să renunțe la școală.
Dr. Hentges și colegii săi au analizat datele privind aproximativ 1.500 de elevi din Maryland începând cu clasa a șaptea și terminând la trei ani după presupusa absolvire a liceului. Elevii participanți la studiu proveneau din medii diferite din punct de vedere socio-economic, geografic și rasial.
Definind parenting-ul autoritar ca țipete, lovituri și adoptarea unui comportament violent, precum amenințări verbale sau fizice cu pedeapsa, cercetătorii au constatat că acei copii care erau educați cu rigurozitate extremă erau mai predispuși ca în clasa a noua să susțină că grupul de prieteni este mai important decât respectarea regulilor impuse de un părinți.
Până în clasa a unsprezecea, fetele erau mai înclinate să-și înceapă viața sexuală, iar băieții erau predispuși să aibă un comportament delincvent, inclusiv furturi și spargeri. După trei ani de la terminarea liceului, adolescenții supuși unui parenting agresiv erau mai predispuși să renunțe la facultate.
Consilierul specialist în psihologia educației Sarah Feuerbacher, care nu a participat la studiu, a precizat că „există alte studii apărute de ceva timp, care arată aproape același lucru, dar sunt mulțumită că încă se fac cercetări, deoarece părinții nu acordă atenție concluziilor cercetărilor”.
Uneori, un părinte sever poate lăsa locul unui alt adult să îi ghideze copilul
Având în vedere că niciun părinte de adolescent nu-și dorește ca acesta să pună mai mare preț pe ce spun prietenii și colegii lui decât pe ce spune el, ca părinte, e important de înțeles că adolescenții au nevoie de susținere morală și că dacă nu o obțin de la părinți, o vor căuta în alte părți – de multe ori, în locuri greșite.
De aceea, oamenii de știință sugerează că, dacă părinții nu reușesc să comunice eficient cu copiii și adolescenții, alți adulți din apropiere ar putea să intervină ca să-i îndrume pe adolescenți în aceste situații. Sunt multe situații în care copilul nu e dispus să asculte de un părinte sever, în schimb are încredere și ascultă de un unchi sau o mătușă care i se adresează cu calm și fără să țipe le el ori cu un bunic sau o bunică.
Este aceeași metodă care se aplică și în învățământ. „Spre exemplu, în anumite săli de clasă se încearcă introducerea unor metode de învățare mai aplicate, ceea ce ar putea să reducă dezamăgirea legată de sistemul de învățământ.” Cu alte cuvinte, profesorii observă dacă anumite metode nu funcționează și atunci le modifică pentru a capta interesul elevilor și a-i determina să fie mai concentrați și să învețe mai bine.
Feuerbacher a precizat că niște părinți eficienți ar trebui să se comporte, metaforic vorbind, ca o minge de tenis: „să poate încă să sară și să fie strânsă puțin, dar să rămână rotundă și să nu se spargă la presiune.” „Este analogia pe care o folosesc atunci când lucrez cu părinții” a explicat aceasta. „Părinții trebuie să învețe să se adapteze atunci când copilul are nevoie de adaptarea acestora și să rămână pe poziții atunci când trebuie stabilite niște reguli. Așa că, de cele mai multe ori, părinții chiar controlează în mare măsură rezultatele copiiilor lor.”
Cum să nu fii un părinte sever?
Poate fi greu să știi uneori dacă limitele pe care le stabilești pentru adolescentul tău sunt rezonabile sau nu, mai ales când acesta vine și îți spune că restul colegilor au voie să facă anumite lucruri sau părinții lor le oferă anumite lucruri și așa mai departe. Cum faci să nu ai un stil prea strict de parenting, dar în același timp să îți ghidezi copilul pe calea cea bună?
Fiți clari cu limitele
Ca părinți, încercați să îi spui adolescentului ceva de genul: „Acum, că ai mai crescut, lucrurile se vor schimba și te poți aștepta ca noi (părinții) să tratăm comportamentul tău diferit”. Sau „Acum, că ești mai mare, trebuie să avem niște reguli despre...” și discutați despre ce vă interesează: mersul la petreceri sau petrecutul timpului cu prietenii versus timpul dedicat lecțiilor etc. Apoi, expuneți-i copilului limitele și consecințele încălcării acestora. Fiți clari și specifici, dar fără să țipați și să amenințați.
Nu țipați și nu loviți
Un adolescent lovit sau la care se țipă va intra într-o stare de panică sau de furie, iar mintea lui ori se va bloca și nu va mai asculta ce i se spune, ori îl va face să reacționeze în așa fel încât să se răzbune pe voi, ca părinți. Așadar, oricât v-ar fi de greu uneori să vă abțineți, nu loviți copiii și nu ridicați tonul. Dacă sunteți foarte supărați pentru că adolescentul a făcut ceva ce știa că nu este în regulă, așteptați să vă calmați și să vă adunați gândurile, pentru a putea să vorbiți cu el cât mai normal – ferm, dar cu blândețe. Puteți spune: „Nu sunt pregătit să vorbesc cu tine acum, dar vom avea o discuție mai târziu”.
Dacă adolescentul începe să simtă că vă enervați imediat când face ceva care nu vă convine, acest lucru poate duce cu ușurință la un comportament manipulator din partea lui. Așadar, e important pentru voi, ca părinți, să înțelegeți în primul rând de ce copilul a acționat în acel mod, să mergeți la baza problemei și apoi să-l faceți să înțeleagă de ce acel comportament nepotrivit este dăunător nu pentru voi, ci pentru el, și de ce merită schimbat.
Nu îi dați pedepse fără să le gândiți bine înainte
Dacă reacționați pe loc la comportamentul neadecvat al adolescentului, dându-i orice pedeapsă vă vine în minte pe loc, încercați să schimbați acest obicei. Gândiți-vă în liniște la comportamentul pe care îl vizați și la ce pedeapsă ar fi cea mai eficientă pentru a avea un efect pozitiv. Pedepsele au cel mai mare impact atunci când copilului îi pasă cu adevărat fie să evite pierderea a ceva (statul la calculator, întâlnirile cu prietenii etc.), fie să câștige ceva (o excursie cu prietenii, permisiunea de a merge la concert etc). Este foarte important ca amândoi părinții să fiți de acord cu pedeapsa, pentru că altfel acesta se vă grăbi să vă întoarcă unul împotriva celuilalt.
Ajustați-vă așteptările
De multe ori, părinți au așteptări prea mari de la propriii copii, ca și cum aceștia ar fi deja adulți pe care te poți baza că te înțeleg cum trebuie și că dacă stabilești ceva cu ei, așa rămâne. E bine să vă amintiți că creierul adolescentului este încă în dezvoltare, iar schimbările hormonale care se petrec în această perioadă îi pot face să se poarte uneori irațional. Așadar, menținerea așteptărilor cât mai realiste în ce privește comportamentul adolescentului este esențială pentru voi ca părinți.
Gândiți-vă dacă nu cumva exagerați
Uneori, faptul că țipi la adolescentul tău poate să nu fie neapărat legat de ceva grav făcut de el, ci poate fi o manifestare exterioară a propriilor tale nevoi nesatisfăcute. Dacă ești un părinte sever și țipi tot timpul la copil pentru că ți se pare că nu face nimic bine, gândește-te puțin dacă nu cumva exagerezi. Poate nu ai dormit destul în ultima vreme, poate ai probleme la muncă și ești stresat sau poate ai neplăceri într-o relație personală: toate aceste sunt motive valide pentru care ai putea să fii mai iritabil și să te enervezi din orice fleac.
E bine de reținut că un stil de pareting foarte strict, bazat pe intimidare, nu îi ajută pe copii să fie mai disciplinați și mai responsabili, dimpotrivă îi învață să fie și ei agresivi, să fie rebeli, ori îi face să cadă în depresie. Recomandarea noastră este ca, dacă simți că nu poți comunica eficient cu copiii tăi, dacă nu știi cum să faci să nu țipi la ei și să îi ameninți, poate fi util să ceri ajutorul unui consilier de familie.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
SRCD - Gender Differences in the Developmental Cascade From Harsh Parenting to Educational Attainment: An Evolutionary Perspective
https://srcd.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/cdev.12719
Studiul „Gender Differences in the Developmental Cascade From Harsh Parenting to Educational Attainment: An Evolutionary Perspective”, apărut în Child Development, Volume89, Issue2, March/April 2018, Pages 397-413, https://doi.org/10.1111/cdev.12719, autori: Rochelle F. Hentges, Ming-Te Wang
Aha! Parenting - What's Wrong with Strict Parenting?
https://www.ahaparenting.com/read/strict-parenting
Te-ar mai putea interesa și...
