Cancerul la copii: incidenta si abordare terapeutica

Cu toate ca majoritatea covarsitoare a cancerelor survine la adulti (peste 98%), se remarca o crestere constanta a incidentei si in randul populatiei juvenile. Daca pentru Romania statisticile sunt discutabile ca si acuratete, in Statele Unite se estimeaza pentru 2016 un numar de peste 10000 cazuri noi de cancer la copii sub 15 ani si de peste 5000 la adolescenti de varste cuprinse intre 15 si 19 ani.


Cu toate ca multe dintre cancerele copilariei si ale adolescentei sunt tratate cu succes, cu o scadere semnificativa a mortalitatii in ultimii 50 ani, cancerul ramane a doua cauza de mortalitate a varstei 0-14 ani dupa accidente.

Notiunea de cancer la copii este una generala si descrie o varietate de tipuri de cancer al caror punct de plecare si evolutie este diferit. Principalele tipuri de cancer intalnite sub varsta de 15 ani sunt:

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

- leucemiile (limfoblastice si mieloide) care reprezinta peste 30% din totalul cancerelor

- tumorile cerebrale si medulare (peste 20%)

- neuroblastomul (7%) o tumora de origine neurala care se dezvolta adesea la nivelul suprarenalelor

- tumora Wilms (5%) care se dezvolta la nivel renal

- limfoamele de tip Hodgkin sau nonHodgkin care se dezvolta la nivelul sistemului limfatic (6%)

- rabdomiosarcomul, o tumora rara care se dezvolta la nivelul musculaturii striate

- retinoblastomul care este o tumora oculara agresiva

- osteosarcoame sau sarcom Ewing, tumori al caror punct de plecare este osul

- tumori germinale sau carcinoame hepatice, de altfel foarte rare

In ceea ce priveste grupul adolescentilor (varsta 15-19 ani) in general intalnim mare parte dintre cancerele copilariei cu un plus de incidenta pentru limfoame (15%), tumorile germinale, tumorile cerebrale, cancerul tiroidian, melanomul malign si cancerele osoase.

Cauzele majoritatii cancerelor la copii raman necunoscute

Aproximativ 5 % din cancerele copiilor se datoreaza unor mutatii genetice mostenite de la parinti. De exemplu 25-30% dintre cazurile de retinoblastom se datoreaza unei mutatii a unei gene mostenite numita RB1. De asemenea, riscul de cancer pediatric creste semnificativ in conditiile unor sindroame genetice familiale asa cum sunt sindromul Li-Fraumeni, Beckwith-Wiedermannn, anemia Fanconi sau Hippel-Lindau. Pe de alta parte mutatiile genetice raspunzatoare pentru aparitia cancerului pot surveni inca din perioada intrauterina. De exemplu unul din 100 copii se nasc cu anomalii genetice ce maresc riscul de leucemie. Copiii cu Sindrom Down (trisomia 21),sindrom genetic caracterizat prin prezenta suplimentara a unui  cromozom 21, prezinta un risc de 10-20 ori mai mare de  a dezvolta o leucemie.

In ceea ce priveste factorii ambientali este greu a se stabili o legatura directa intre acestia si cresterea riscului de cancer la copii,pe de o parte datorita raritatii acestor cancere si pe de alta parte datorita  dificultatii de a determina care dintre copii a fost expus la un factor de mediu si la care anume. Copiii ale caror mame au fost examinate radiologic in timpul sarcinii precum si copiii examinati radiologic dupa nastere se presupune ca prezinta un risc mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancere.

Tabloul clinic

Este nespecific, polimorf si dificil de incadrat. Cu toate acestea sunt cateva simptome care ridica suspiciunea pentru o boala oncologica:

  • scaderea ponderala constanta, inexplicabila
  • cefaleea adesea insotita de varsaturi matinale
  • dureri la nivelul oaselor si articulatiilor
  • masa tumorala abdominala, cervicala,toracica, pelvis sau la nivelul membrelor
  • hematoame multiple,sangerari anormale
  • febra persistenta sau recurenta de origine necunoscuta
  • oboseala excesiva si paloare
  • greata persistenta insotita sau nu de varsaturi
  • sindrom infectios trenant sau repetitiv

Diagnosticul

Este sugerat de tabloul clinic sau de investigatiile preliminare (analize de sange, explorari imagistice, etc) si confirmat bioptic.

Suplimentar examenului clinic, care este esential, mai multe examinari preliminare pot fi utilizate in diagnosticul cancerului la copii. Printre acestea, examenele de rutina hematologice pot sugera o boala proliferativa hematologica atunci cand numarul diferitelor tipuri celulare este mai mare sau din contra, mai mic, comparativ cu normalul. Un examen hematologic anormal poate duce la efectuarea unui aspirat medular sau a unei biopsii medulare, procedura de analiza a maduvei osoase care vizeaza oasele bazinului .

Punctia lombara este o procedura de analiza a lichidului cefalorahidian. Pe aceasta cale se pot pune in evidenta celule tumorale  la acest nivel.

Explorarile imagistice standard includ ecografia generala, examenul Computer Tomograf, Rezonanta Magnetica Nucleara dar si examenul PET(tomografia cu emisie de pozitroni).

Optiunile terapeutice

Deorece incidenta cancerelor la aceste categorii de varsta este semnificativ mai mic comparativ cu cancerele la adult, nu exista un standard terapeutic clar, asa cum se intampla la adulti. In general, tratamentele se deruleaza sub umbrela trialurilor clinice, sau atunci cand acest lucru nu este posibil, se bazeaza pe experienta clinica a medicului curant. Tratamentul cancerelor pediatrice depinde de mai multi factori printre care tipul tumorii, stadiul bolii, efectele secundare posibile, preferintele familiei dar si statusul general al copilului.

Interventia chirurgicala 

Multi dintre copiii diagnosticati cu o maladie oncologica necesita o interventie chirurgicala la un moment dat al evolutiei bolii lor. Dezideratul chirurgiei oncologice este de a indeparta tumora si tesuturile invecinate cu marginile de rezectie necontaminate tumoral. Nu de putine ori marginile de rezectie sunt pozitive si in aceasta situatie se recurge in completarea operatiei la tratamentele specifice oncologice, chimioterapia si radioterapia.

Chimioterapia reprezinta principala procedura terapeutica in multe afectiuni oncologice si in special in bolile hemato-oncologice cum sunt leucemiile si limfoamele dar si in tumorile testiculare, sarcoamele de parti moi, nefroblastom sau sarcoamele osoase.

Radioterapia completeaza chimioterapia in multe afectiuni.Se foloseste tehnica standard de iradiere externa dar in anumite situatii,particulare se pot folosi tehnici de iradiere interstitiala (brahiterapie) sau iradiere intraoperatorie.

Imunoterapia capata din ce in ce mai mult teren si in cancerele copilariei conform ultimelor trialuri clinice in desfasurare. Dintre formele multiple de cancere la copil,probabil cea mai promitatoare este terapia anti GD2 in neuroblastoamele de risc crescut. Neuroblastomul avansat este o boala grava cu prognostic rezervat. GD2 este un antigen situat pe suprafata celulelor tumorale din clasa gangliozidelor. Dezvoltarea unor anticorpi monoclonali care au drept tinta diverse glicoproteine sau gangliozide de pe suprafata celulelor tumorale a reprezentat un pas inainte in terapia acestei boli. Rezultatele preliminare sunt mai mult decat promitatoare dar efectele secundare sunt importante, motiv pentru care mai multe studii urmaresc aceste aspecte in acest moment.

Transplantul de celule stem/transplantul de maduva

Transplantul de celule stem este o procedura medicala prin care maduva osoasa care contine celule bolnave este inlocuita cu celule inalt specializate numite celule stem hematopoietice, care se dezvolta la nivelul maduvei osoase sanatoase. Procedura de transplant este, ca de altfel orice procedura terapeutica, discutata in amanunt impreuna cu familia copilului insistand asupra beneficiilor versus risc, tipul de cancer, varsta pacientului, starea generala, statusul de performanta, eventuale rezultate ale unui tratament anterior.

Exista doua tipuri de transplant de celule stem in functie de sursa acestora: transplant allogenic care utilizeaza celule stem de aport si respectiv transplant autolog in care se folosesc propriile celule stem ale pacientului. In ambele situatii obiectivul major este distrugerea celulelor neoplazice din maduva, sange circulant si alte parti ale corpului prin folosirea de doze mari de chimioterapie si/sau radioterapie si ulterior, inlocuirea celulelor stem cu unele noi, proprii sau de aport, care refac populatia normala de celule stem la nivelul maduvei osoase.

Urmarirea post-terapeutica

In majoritatea situatiilor, tratamentele unice sau combinate sunt urmate de remisiuni complete durabile si consistente. Supravietuitorii unei neoplazii pediatrice necesita insa o urmarire medicala si supraveghere activa pe tot parcursul vietii lor datorita riscului crescut pentru diverse complicatii care pot surveni in anii urmatori completarii ciclului terapeutic (efecte secundare tardive).

Intr-o metaanaliza retrospectiva efectuata pe supravietuitori ai unui cancer al copilariei, s-a demonstrat ca mai mult de jumatate dintre acestia au prezentat complicatii mai mult sau mai putin severe si chiar moarte pana in varsta de 50 de ani. Efectele secundare pe termen lung depind de tipul de cancer si localizarea acestuia, tratamentul efectuat dar si de varsta la momentul diagnosticului. Copiii tratati pentru cancere osoase, tumori cerebrale, limfoame sau cei care au fost iradiati terapeutic toracic, abdominal sau pelvin prezinta riscul cel mai inalt pentru efecte secundare tardive, printre altele inclusiv riscul unui al doilea cancer, insuficienta cardiaca congestiva,etc.

De aceea este foarte important ca un supravietuitor al unui cancer pediatric sa fie supus periodic controalelor medicale pentru ca orice problema de sanatate sa fie identificata si tratata. Este ideal ca orice fost pacient de cancer in copilarie sa pastreze documentele medicale care sa includa tipul si stadiul cancerului, data diagnosticului si datele recidivelor, tipurile de investigatii imagistice si data acestora, schemele si dozele de chimioterapie administrate, doza de radioterapie si aria iradiata, tipul si data interventiilor chirurgicale, etc.

In ciuda progreselor importante in terapia cancerelor pediatrice si a procentului mare de remisiuni complete, aceasta "familie" de afectiuni oncologice ramane o problema importanta de sanatata a copilului si adolescentului atat prin impactul direct al tratamentelor oncologice asupra pacientului,al efectelor secundare imediate dar si tardive cat si prin impactul psihologic important.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0