Bolile autoimune la copii - care sunt cele mai frecvente, de ce apar si cum se trateaza

Sistemul imunitar are rolul de a proteja organismul de germeni și microorganisme, însă uneori, acesta se dereglează și astfel pot apărea bolile autoimune. În acest articol, dicutăm despre boli autoimune la copii: din ce cauze apar, cine este la risc și cum se tratează.

O boală autoimună atacă țesuturile sănătoase, și așa apar o serie de simptome care pot induce medicii și pacienții în eroare, mimând alte afecțiuni. Din fericire, copiii au de-a face mai rar decât adulții cu boli autoimune. Afecțiunile de natură autoimună nu se vindecă, însă pot fi ținute sub control prin tratament medicamentos, astfel încât simptomele să fie estompate și evoluția bolii încetinită.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apar bolile autoimune la copii?

Așa cum nu se cunosc cauzele bolilor autoimune la adulți, nici în cazul copiilor acestea nu au fost identificate. Oamenii de știință bănuiesc că un cumul de factori precum moștenirea genetică, factorii de mediu ori alimentația bazată pe produse cu efect inflamator pot contribui la declanșarea unei asemenea afecțiuni.

Factori de risc declanșare boli autoimune la copii

Oamenii de știință au descoperit anumiți factori care pot contribui la creșterea riscului de a dezvolta o afecțiune autoimună.

Genul feminin

Statisticile arată că fetele sunt de trei ori mai expuse riscului de a avea o boală autoimună, în comparație cu băieții. La vârsta adolescenței, riscul unei fete crește chiar mai mult, comparativ cu cel al unui băiat. Bolile precum lupusul sau sclerodermia apar, în peste 85% din cazuri, la persoanele de gen feminin. Însă diabetul de tip 1, care este cea mai frecventă boală autoimună în rândul copiilor, afectează băieții și fetele în aceeași măsură.

Moștenirea genetică

Când vorbim de boli autoimune la copii, e bine de știut și că istoricul familial în ceea ce privește bolile autoimune crește riscul unui copil de a avea de-a face, la rândul lui, cu o asemenea boală.

Alte boli autoimune

Copiii care suferă deja de o boală autoimună, au șanse mai mari de a dezvolta încă o asemenea afecțiune, în comparație cu copiii care nu au primit un asemenea diagnostic.

Ce boli autoimune apar la copii în general?

Orice boală autoimună poate afecta și copiii, însă în general afecțiunile autoimune care sunt diagnosticate la copii sunt următoarele:

Diabetul de tip 1

Diabetul zaharat de tip 1 este o afecțiune cronică autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele beta din pancreas, care produc insulină. Factorii de risc includ istoricul familial de diabet de tip 1, expunerea la anumite virusuri și alți factori de mediu.

Simptomele diabetului de tip 1 la copii pot apărea brusc și pot include sete excesivă, urinare frecventă, oboseală inexplicabilă, slăbiciune, scădere în greutate, foame excesivă și vedere încețoșată. Uneori, diabetul de tip 1 este diagnosticat în timpul unei crize diabetice (cetoacidoză diabetică), care este o urgență medicală și necesită tratament imediat.

Lupusul

Lupusul eritematos sistemic juvenil este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar al organismului atacă țesuturile sănătoase, determinând inflamație și leziuni la nivelul diferitelor organe și sisteme, inclusiv pielea, inima, plămânii, sistemul nervos și sângele. Lupusul poate fi foarte variabil în ceea ce privește simptomele și severitatea acestora. Simptomele pot include febră persistentă, oboseală, dureri articulare, erupții cutanate, fotosensibilitate, inflamație oculară, ulcerații bucale, inflamație a mușchilor, probleme renale și alte manifestări sistemice.

Boala celiacă

Boala celiacă este o boală autoimună în care consumul de gluten declanșează o reacție imună în intestinul subțire, cauzând inflamație și deteriorarea vilozităților intestinale. Aceasta interferează cu capacitatea organismului de a absorbi nutrienții esențiali din alimente. Simptomele includ dureri abdominale, balonare, diaree cronică sau constipație, greață și vărsături. Copiii pot prezenta întârziere în creștere sau scădere în greutate din cauza malabsorbției nutrienților, iar unii pot prezenta și schimbări de comportament, iritabilitate sau anxietate. Deficitul de fier poate duce la anemie, manifestată prin oboseală și slăbiciune.  Uneori, copiii pot avea dureri articulare sau musculare.

Boala Crohn

Boala Crohn este o boală inflamatorie cronică a tractului gastro-intestinal care poate afecta orice parte a acestuia, de la gură până la anus. Această afecțiune poate avea un impact semnificativ asupra copiilor, afectând nu numai sănătatea fizică, ci și calitatea vieții și dezvoltarea lor socială și emoțională. Ca simptome, vorbim despre dureri abdominale, diaree, pierdere în greutate, oboseală și slăbiciune, febră și sânge în scaun.

Sclerodermia

Sclerodermia este o boală autoimună rară caracterizată prin durere, inflamație și endurecere a țesuturilor pielii și organelor interne. Este mai frecventă la adulți, dar poate afecta și copiii. Simptomele bolii sunt: durere și rigiditate a pielii, ulcerații, contracturi articulare, probleme respiratorii și digestive.

Artrita reumatoidă juvenilă

Artrita reumatoidă juvenilă este o formă de artrită care afectează copiii și adolescenții, caracterizată prin inflamație cronică a articulațiilor. Este cea mai comună formă de artrită la copii și poate avea un impact semnificativ asupra funcționării fizice și a calității vieții copilului. Simptomele includ durere și umflare a articulațiilor, redoare matinală, mobilitate redusă, oboseală și slăbiciune și creștere întârziată.

Dermatomiozita juvenilă

Dermatomiozita juvenilă este o boală inflamatorie rară care afectează mușchii și pielea la copii. Face parte dintr-un grup de afecțiuni cunoscute sub denumirea de miopatii inflamatorii idiopatice, caracterizate prin inflamație la nivelul mușchilor. Printre simptome se numără debilitate musculară, durere musculară, eritem heliotrop, pete roșii sau purpurii pe piele, dificultăți de înghițire și fatigabilitate.

Cum se manifestă bolile autoimune la copii?

Sistemul imunitar al copilului care suferă de o boală autoimună devine subit hiperactiv și începe să atace nemotivat țesuturile sănătoase ale organismului, confundându-le cu agenți patogeni. La fel ca în cazul adulților, și la copii aceste boli se pot manifesta în mai multe feluri. Simptome precum iritațiile cutanate, oboseala, durerile articulare, febra, uscăciunea ochilor/ gurii, durerile de stomac ori atacurile de apoplexie pot fi cauzate de o boală autoimună a copilului.

Diagnosticare boli autoimune la copii

Depistarea unei afecțiuni autoimune la copii poate reprezenta o provocare pentru cadrele medicale întrucât nu există o analiză specifică ce poate depista o asemenea boală. Medicii fac o serie de teste și analize și, după excluderea unor afecțiuni, pot stabili diagnosticul de boală autoimună. Diagnosticarea corectă a unei boli autoimune poate dura săptămâni sau luni întregi.

Cum se tratează bolile autoimune la copii?

Specialiștii în pediatrie reumatică sunt cei care tratează o mare parte dintre bolile autoimune diagnosticate la copii. Însă și alți specialiști pot contribui la realizarea schemei de tratament a copilului care a primit diagnosticul de boală autoimună.

Tratamentul unei boli autoimune la copii este ușor diferit de cel al adulților. Multe medicamente au reacții adverse puternice și pot reduce speranța de viață a copilului, dacă sunt folosite pe termen îndelungat. Medicamentele folosite în tratarea acestor afecțiuni suprimă activitatea sistemului imunitar ori estompează simptomele resimțite.

Stilul de viață adoptat de copil trebuie să fie unul cât mai sănătos, astfel încât boala autoimună să aibă manifestări cât mai blânde. Alimentația copilului trebuie să fie una sănătoasă, care să nu conțină alimente cu potențial inflamator. Odihna, dar și sportul regulat sunt, de asemenea, importante pentru o stare mai bună de sănătate.

Diabet de tip 1

Tratamentul diabetului de tip 1 la copii implică administrarea insulinei, deoarece organismul nu poate produce această substanță vitală pentru reglarea nivelului de zahăr din sânge. Copiilor cu diabet de tip 1 trebuie să li se monitorizeze regulat nivelurile de glucoză din sânge și să li se administreze insulină conform indicațiilor medicului. În plus, este esențial să se mențină o alimentație sănătoasă și să se facă exerciții fizice regulate pentru a controla nivelurile de zahăr din sânge.

Lupus

Tratamentul acestei boli autoimune implică de obicei o echipă multidisciplinară care include reumatologi, dermatologi, nefrologi și alți specialiști, în funcție de organele afectate. Terapia poate include medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi, medicamente imunosupresoare și alte medicamente pentru a controla inflamația și a preveni complicațiile.

Boala celiacă

Tratamentul principal pentru boala celiacă implică eliminarea totală a glutenului din dietă. Aceasta înseamnă evitarea alimentelor care conțin grâu, orz, secară și alte cereale care conțin gluten. Este important ca acei copii care au boală celiacă să fie monitorizați de un medic sau un dietetician specializat în boala celiacă pentru a se asigura că obțin nutrienții necesari dintr-o dietă fără gluten.

Boala Crohn

Tratamentul pentru boala Crohn la copii poate implica o combinație de medicamente, ajustări alimentare și, uneori, intervenții chirurgicale. Medicamentele utilizate pentru gestionarea simptomelor și a inflamației includ corticosteroizi, imunosupresoare, antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) și terapii biologice.

Sclerodermie

Tratamentul pentru sclerodermie la copii este, în general, simptomatic și se concentrează pe gestionarea simptomelor și a complicațiilor asociate cu boala. Medicamentele antiinflamatoare, corticosteroizii, imunosupresoarele și alte medicamente pot fi prescrise pentru a controla inflamația și a reduce activitatea sistemului imunitar. Terapiile fizice și ocupaționale pot fi utile pentru a menține mobilitatea și funcționarea articulațiilor afectate.

Artrită reumatoidă juvenilă

Tratamentul implică o combinație de medicamente antiinflamatoare, imunosupresoare, corticosteroizi și terapii fizice și ocupaționale. Obiectivul tratamentului este de a controla inflamația, de a calma simptomele și de a menține funcția articulară și mobilitatea.

Dermatomiozită juvenilă

Tratamentul dermatomiozitei juvenile implică de obicei o combinație de medicamente antiinflamatoare, corticosteroizi, imunosupresoare și terapie fizică. Obiectivul tratamentului este de a gestiona inflamația, de a reduce simptomele și de a menține funcția musculară și a pielii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Boston Children’s Hospital - Autoimmune Diseases
https://www.childrenshospital.org/conditions/autoimmune-diseases
NCBI - Pediatric autoimmune disorders with gastrointestinal expressions: from bench to bedside
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9040544/
Studiul „Pediatric autoimmune disorders with gastrointestinal expressions: from bench to bedside”, apărut în Pathologica. 2022 Feb; 114(1): 32–39. Published online 2021 Dec 2. doi: 10.32074/1591-951X-339, autori: Paola Francalanci et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0