Tulburarea de personalitate paranoida: ce este și cum se manifesta?

O tulburare de personalitate este un tip de tulburare mintală în care persoana în cauză are un tipar rigid și nesănătos de gândire, funcționare și comportament. O persoană cu o tulburare de personalitate are probleme cu percepția și relaționarea cu oamenii și situațiile de viață. Din cauza acestui fapt apar probleme și limite semnificative în privința relațiilor, activităților sociale, muncii și școlii.

În unele cazuri, este posibil să nu îți dați seama că ai putea să ai o tulburare de personalitate, pentru că modul tău de a gândi și de a te comporta ți se pare normal. De aceea, s-ar putea să dai vina pe ceilalți pentru problemele cu care te confrunți. Tulburările de personalitate apar, de obicei, în anii adolescenței sau la începutul maturității. Există mai multe tipuri de tulburări de personalitate, iar unele dintre ele pot deveni mai puțin evidente pe parcursul vârstei mijlocii.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este tulburarea de personalitate paranoidă

Tulburarea de personalitate paranoidă este una dintre grupurile de afecțiuni numite tulburări de personalitate bizar-excentrice. Persoanele cu această afecțiune mintală suferă de paranoia, o neîncredere neîncetată și suspiciune față de ceilalți, chiar și atunci când nu există niciun motiv pentru a fi suspicioși. 

Tulburarea de personalitate paranoidă face parte din tulburările de personalitate ale grupului A, alături de tulburarea de personalitate schizoidă și tulburarea de personalitate schizotipală. Această clasă de tulburări de personalitate se caracterizează prin gândire sau comportament ciudat, excentric. 

Această tulburare debutează adesea, în perioada copilăriei sau adolescenței timpurii și pare că este mai frecvent întâlnită la bărbați decât la femei. Studiile estimează că tulburarea de personalitate paranoidă afectează între 2,3% și 4,4% din populația generală.

Cauze tulburarea de personalitate paranoidă

Nu este cunoscută cauza exactă a tulburării de personalitate paranoidă, dar dezvoltarea acesteia implică probabil o combinație de factori biologici și psihologici. Faptul că tulburarea de personalitate paranoidă este mai frecvent întâlnită la persoanele care au rude apropiate cu schizofrenie și tulburare delirantă sugerează o legătură genetică între cele două tulburări, ceea ce înseamnă că istoricul familial este un factor de risc. Această afecțiune mintală se poate dezvolta în cadrul membrilor unei familii. De asemenea, se crede că experiențele din copilăria timpurie, inclusiv traumele fizice sau emoționale, joacă un rol important în dezvoltarea tulburării de personalitate paranoidă.

Simptome tulburarea de personalitate paranoidă

Tipurile de tulburări de personalitate sunt grupate în trei grupuri, pe baza unor caracteristici și simptome similare. Mulți oameni cu o tulburare de personalitate au, de asemenea, semne și simptome ale cel puțin unei tulburări suplimentare de personalitate. Nu este necesar să prezenți toate semnele și simptomele enumerate pentru ca o tulburare să fie diagnosticată. Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă sunt mereu în gardă, crezând că alții încearcă în mod constant să le înjosească, să le facă rău sau să le amenințe. Aceste credințe, în general, nefondate, precum și obiceiurile lor de blamare și neîncredere, le creează probleme în a forma relații strânse sau chiar realizabile. 

Tulburarea de personalitate paranoică se poate identifica prin semne, precum:
•    neîncredere și suspiciune generală față de ceilalți și de motivele lor;
•    credința nejustificată că alții încearcă să îți facă rău sau să te înșele;
•    suspiciune nejustificată a loialității sau a încrederii altora;
•    ezitarea de a te încrede altora din cauza fricii iraționale, excesive că alții vor folosi informațiile împotriva ta;
•    percepția observațiilor nevinovate sau a situațiilor care nu amenință ca insulte sau atacuri personale;
•    reacție furioasă sau rău intenționată la minciuni sau insulte percepute;
•    tendința de a ține ranchiună;
•    suspiciune nejustificată, recurentă, că soțul/soția sau partenerul sexual este infidel (-ă).

Poți să identifici o persoană cu tulburare de personalitate paranoidă, dacă remarci că:
•    se îndoiește de angajamentul, loialitatea sau încrederea altora, crezând că alții o exploatează sau înșală;
•    este reticentă în a încredința sau dezvălui altora informații personale, deoarece se teme că vor fi folosite împotriva sa;
•    este neiertătoare și ține resentimente;
•    este hipersensibilă și interpretează criticile primite într-un mod greșit; 
•    vede semnificații ascunse în remarcile inocente sau în privirile obișnuite ale altora;
•    percepe intențiile, acțiunile, reacțiile celorlalți ca niște atacuri asupra caracterului său, deși acest fapt nu este evident pentru alții; în general, reacționează cu furie și se răzbună rapid;
•    are suspiciuni permanente, fără motiv, că partenerul său este infidel;
•    este, în general, rece și distantă în relațiile sale cu ceilalți și ar putea deveni geloasă, controlând pentru a evita să fie trădată;
•    nu-și poate vedea rolul în probleme sau conflicte, crezând că are întotdeauna dreptate;
•    are dificultăți în a se relaxa – starea sa de spirit este mai degrabă caracterizată de anxietate, tensiune;
•    este dușmănoasă, încăpățânată și argumentativă;
•    tinde să dezvolte stereotipuri negative ale altora, în special ale celor din diferite grupuri culturale.

Chiar dacă tulburarea de personalitate paranoidă se numără printre cele mai frecvente tulburări de personalitate, ar putea fi greu de diagnosticat în primă fază, diagnosticarea făcându-se abia când simptomele se înrăutățesc.  

Diagnostic tulburarea de personalitate paranoidă

Dacă o persoană are simptomele tulburării de personalitate paranoidă, medicul va începe o evaluare prin efectuarea unui istoric medical complet și a unui examen fizic. Deși nu există teste de laborator pentru a diagnostica în mod specific tulburările de personalitate, medicul ar putea folosi diferite teste de diagnostic pentru a exclude boala fizică ca fiind cauza simptomelor. Dificultățile de auz sau abuzul de substanțe pe termen lung pot fi confundate cu tulburarea de personalitate paranoidă.

Dacă medicul nu găsește nicio cauză fizică pentru simptome, te-ar putea îndruma spre un psihiatru sau psiholog, profesioniști din domeniul sănătății care sunt special instruiți pentru a diagnostica și trata bolile mintale. 

Tulburarea de personalitate paranoidă este diferită de tulburările psihotice, cum ar fi schizofrenia paranoidă sau tulburarea delirantă persistentă, de tip persecutor, prin faptul că pacienții cu tulburarea de personalitate paranoidă nu au distorsiuni percepționale, cum ar fi auzul vocilor sau gândire bizară delirantă, precum ideea că este urmărită peste tot. Psihiatrii și psihologii folosesc instrumente de intervievare și evaluare special concepute pentru a evalua o persoană cu tulburare de personalitate.

Management și tratament în tulburarea de personalitate paranoidă

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă, de multe ori, nu caută singure un tratament, deoarece nu se consideră că au o problemă. Neîncrederea resimțită în ceilalți reprezintă, de asemenea, o provocare pentru profesioniștii din domeniul sănătății, deoarece încrederea este un factor important al psihoterapiei, o formă de consiliere psihologică. Din această cauză multe persoane cu tulburare de personalitate paranoidă nu își urmează planul de tratament și chiar pot pune la îndoială motivele terapeutului.

Atunci când un pacient caută tratament pentru tulburarea de personalitate paranoidă, psihoterapia este una dintre opțiuni. Tratamentul se va concentra pe creșterea abilităților generale de coping, în special încrederea și empatia, precum și pe îmbunătățirea interacțiunii sociale, a comunicării și a stimei de sine.

De altfel, este importantă construirea unei relații de încredere între pacient și specialistul în probleme mintale, pentru a reduce impactul gândurilor iraționale cu care persoana în cauză s-ar putea confrunta și pentru îmbunătățirea abilităților sociale. 

La începutul tratamentului, pacientul s-ar putea confrunta cu paranoia sau cu tulburări delirante, precum iritabilitate și ostilitate față de specialist. În fapt, scopurile de bază ale psihoterapiei pentru tulburarea de personalitate paranoidă sunt:
•    să se construiască încrederea în cadrul relației terapeutice explorând ambivalența, respectând autonomia persoanei și limitele sale emoționale și păstrând o atitudine non-defensivă;
•    să se exploreze impactul și corectitudinea convingerilor problematice referitoare la ceilalți în situații interpersonale și sociale de bază; 
•    să se lucreze în colaborare pentru a dezvolta convingeri alternative, care să aibă un grad mai mare de funcționalitate, utilitate;
•    să se testeze comportamente și abilități sociale mai adaptative pentru a susține convingerile mai funcționale și a reduce suspiciunea și neîncrederea care predomină.

O altă soluție în cazul acestei tulburări este medicamentația care, în general, nu este utilizată pentru tratamentul tulburării de personalitate paranoidă. Cu toate acestea, medicamentele, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele sau antipsihotice, ar putea fi prescrise dacă simptomele persoanei sunt foarte severe sau dacă pacientul suferă, de asemenea, de o problemă psihologică asociată, cum ar fi anxietatea sau depresia.

Complicații în tulburarea de personalitate paranoidă

Gândirea și comportamentele asociate cu tulburarea de personalitate paranoidă pot interfera cu capacitatea unei persoane de a forma și menține relații, precum și de capacitatea lor de a funcționa social și în situații profesionale. 

Prevenire tulburarea de personalitate paranoidă

Deși această afecțiune mintală s-ar putea să nu fie posibil să fie prevenită, tratamentul poate permite uneori unei persoane predispuse la această tulburare să învețe modalități mai productive de a face față situațiilor de viață. De altfel, a fi într-o relație cu o persoană care are o tulburare de personalitate paranoică necesită compasiune, răbdare și multă înțelegere.  

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Cleveland Clinic: „Paranoid Personality Disorder”,
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9784-paranoid-personality-disorder 
Mental Health America - Paranoia And Delusional Disorders
https://mhanational.org/conditions/paranoia-and-delusional-disorders


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0