Tromboza venoasă profundă ar putea fi tratată printr-o tehnică imagistică

O echipă de cercetare de la Penn State și-a propus să dezvolte o tehnologie care poate să localizeze cheaguri de sânge în venele profunde. Se pare că prin eforturile lor nu numai că se pot identifica aceste cheaguri, dar pot chiar să fie tratate.

Tromboza venoasă profundă este formarea de cheaguri de sânge în venele profunde, de obicei la nivelul picioarelor. Este o afecțiune de coagulare a sângelui care pune viața în pericol și care, dacă nu este abordată, poate provoca embolii pulmonare mortale - atunci când cheagul se deplasează către plămâni și blochează o arteră. Pentru a gestiona tromboza venoasă profundă și pentru a preveni aceste complicații care amenință viața pacientului este esențial ca medicii să detecteze, să monitorizeze și să trateze cât mai rapid boala.

Însă metodele actuale de diagnosticare nu pot să identifice cu precizie potențialele terenuri de reproducere pentru cheaguri și pentru a le monitoriza în timp real. Tromboza venoasă profundă se poate prezenta uneori ca umflare și durere în piciorul unei persoane, care poate fi examinat printr-o ecografie.

Dar ecografia nu este o metodă foarte bună pentru diagnosticarea trombozei venoase profunde, spun unii oameni de știință. Această metodă îi poate arăta medicului că o regiune a fluxului de lichide poate părea anormală și ar putea fi legată de un cheag, dar nu neapărat. Testele de sânge sunt folosite pentru a căuta factori specifici și, împreună cu ecografia, pot indica mai clar că e vorba de un cheag.

Odată ce un cheag este diagnosticat, medicul poate recomanda fie produse farmaceutice pentru a ajuta la neutralizarea acestuia, fie o procedură care implică înfășurarea unei sonde în cheag pentru a-l apuca și a-l scoate fizic din corp. Pe de o parte, este posibil ca medicmaentele să nu fie suficiente pentru a rupe cheagul, sau ar putea declanșa probleme de sângerare în alte părți ale corpului, iar pe de altă parte procedura este una invazivă și prezintă riscuri, inclusiv o potențială infecție.

Pentru a identifica mai bine locația, compoziția și dimensiunea cheagurilor, adică detalii care ajută la tratarea lor eficientă, o echipă de cercetare de la Universitatea de Stat Pennsylvania a folosit o abordare a particulelor pe care au dezvoltat-o în 2017. Numite nanopeptizomi (NPeps), particulele cuprind un înveliș în jurul unei picături de ulei pe bază de fluor, asemănător cu teflonul lichid. Suprafața învelișului deține o moleculă care găsește și leagă o proteină pe suprafața trombocitelor activate, o componentă celulară cheie a cheagurilor.

Potrivit autorilor studiului¹, particulele se leagă de suprafața cheagurilor, apoi se face o ecografie, iar picătura se transformă în gaz și formează o bulă sub înveliș, ceea ce oferă un contrast excelent pentru imagistică, deoarece bulele apar exact acolo unde se formează cheagurile.

Pe măsură ce investigatorii își testau tehnica, a apărut o surpriză. Pentru a analiza modul de diagnosticare și tratare a cheagurilor, aceștia au indus mai întâi cheaguri în vene bovine prin injectarea unei enzime care declanșează formarea cheagurilor.

Enzima induce formarea cheagurilor în 100% dintre cazuri, însă când au fost aplicate particulele, s-a observat formarea cheagurilor doar în aproximativ 30% dintre cazuri. Cercetătorii s-au întrebat, astfel, dacă particulele nu doar că se legau de cheaguri, ci le și rupeau. Testând ipoteza, pierdeau semnalul cu bule după 15 minute de ecografie, de fiecare dată.

Oamenii de știință au suspectat că, odată ce particulele încep să se lege de cheag, acestea saturează suprafața și inhibă mecanismele de creștere ulterioară a cheagurilor. În timpul ecografiei, particulele perturbă cheagul sau îi inhibă funcționarea. Deși savanții nu au reușit să înțeleagă încă mecanismul de bază, este clar că aceste particule pot ajuta la tratarea cheagurilor în timp real.

Autorii studiului intenționează să investigheze în continuare modul în care particulele perturbă cheagurile, precum și să dezvolte un control mai mare asupra modului în care se comportă particulele.

Cine se află la risc de tromboză venoasă profundă și cum se poate preveni?

Tromboza venoasă profundă tinde să apară la persoanele care au peste 60 de ani, sunt supraponderale, au varice, fumează, la cele care au mai avut tromboză venoasă profundă, care iau pilule contraceptive, dar și la bolnavii de cancer sau insuficiență cardiacă.

Există, de asemenea, unele situații temporare când riscul de tromboză venoasă profundă este mai mare cum ar fi după o operație, mai ales dacă pacientul nu se poate deplasa prea mult și dacă stă mult timp la pat. De asemenea, riscul de tromboză venoasă profundă crește în timpul călătoriilor lungi (mai mult de 3 ore) cu avionul, mașina sau trenul, la femeile gravide sau în primele 6 săptămâni de după naștere ori în caz de deshidratare.

Uneori, tromboza venoasă profundă poate apărea fără un motiv evident.

Pentru a preveni tromboza venoasă profundă, măsurile care trebuie luate depind de fiecare persoană în parte și anume:

Păstrarea unei greutăți sănătoase. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, metabolismul încetinește și grăsimile tind să se depună mai ușor, de aceea, pentru a rămâne sănătoși și în formă, e nevoie de o alimentație cât mai sănătoasă combinată cu activitate fizică regulată.
Efectuarea unor exerciții fizice sau orice altă formă de mișcare. Mișcarea este inamicul trombozei venoase profunde, așa că orice fel de activitate fizică este binevenită. Plimbările regulate, mersul pe bicicletă, înotul, gimnastica în casă contribuie la prevenirea acestei afecțiuni.
Aportul suficient de lichide pentru a evita deshidratarea. Un aport adecvat de apă este necesar pentru menținerea multor funcții ale corpului și pentru prevenirea multor probleme de sănătate.

Așadar, pentru a scădea riscul de tromboză venoasă profundă e important ca o persoană să nu stea nemișcată pentru perioade lungi de timp (dacă lucrezi la birou, e important să te ridici de pe scaun la fiecare oră și să faci câțiva pași) și să evite să stea prea mult picior peste picior, deoarece această poziție poate restricționa fluxul de sânge.

Alte recomandări pentru a preveni tromboza venoasă profundă sunt evitarea fumatului sau renunțarea la acest obicei nociv și evitarea consumului excesiv de alcool - persoanele care beau alcool e bine să se limiteze la cel mult un pahar pe zi (femeile), respectiv cel mult două pahare pe zi (bărbații).

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Wiley Online Library - Ultrasound-Responsive Nanopeptisomes Enable Synchronous Spatial Imaging and Inhibition of Clot Growth in Deep Vein Thrombosis
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/adhm.202100520
1. Studiul „Ultrasound‐Responsive Nanopeptisomes Enable Synchronous Spatial Imaging and Inhibition of Clot Growth in Deep Vein Thrombosis”, apărut în Advanced Healthcare Materials, 2021; 2100520 DOI: 10.1002/adhm.202100520, autori: Janna N. Sloand, Eric Rokni et al.
NHS - DVT (deep vein thrombosis)
https://www.nhs.uk/conditions/deep-vein-thrombosis-dvt/

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și