Tratamentul aftelor si alte leziuni ale mucoasei bucale
Tratamentul aftelor si alte leziuni ale mucoasei bucale
Tratamentul aftelor si alte leziuni ale mucoasei bucale
1. Ce sunt aftele și cum arată o ulcerație bucală tipică?
2. De ce apar aftele? Cauze și factori de risc
3. Nu orice aftă e „doar o aftă”: alte leziuni ale mucoasei bucale
4. Tratament pentru afte bucale: ce poți face acasă?
5. Medicamente locale: când e nevoie de tratament țintit pentru afte bucale?
a. Tratament medicamentos afte: corticosteroizi topici
b. Tratament medicamentos afte: anestezice și „pansamente” orale
c. Tratament medicamentos afte: antiseptice și agenți antiinflamatori
6. Când aftele revin des: tratamente sistemice și investigații
7. Cum diferențiezi o aftă pe limbă de o altă ulcerație bucală?
8. Cum ai grijă de mucoasa bucală ca să reduci riscul de afte?
Aftele sunt mici ulcerații dureroase care apar pe mucoasa gurii și care pot transforma activități simple, cum ar fi mâncatul sau vorbitul, într-o provocare. De multe ori, oamenii descriu o aftă pe limbă sau pe interiorul buzei ca „o rană albă” care ustură și revine periodic. În termeni medicali, aftele fac parte din ceea ce se numește stomatită aftoasă recurentă, una dintre cele mai frecvente cauze de ulcerație bucală la persoane altfel sănătoase.
În același timp, nu orice leziune dureroasă din gură este aftă – există și alte tipuri de leziuni ale mucoasei bucale, unele banale, altele care pot ascunde boli mai serioase. De aceea, este important să înțelegem ce sunt aftele, cum se tratează, dar și când o ulcerație bucală trebuie neapărat evaluată de medic.
Ce sunt aftele și cum arată o ulcerație bucală tipică?
O aftă este, în general, o ulcerație bucală mică, rotundă sau ovală, cu centru alb-gălbui și margine roșie, bine delimitată. Aftele apar pe interiorul obrajilor, interiorul buzelor, baza gingiei, limbă – foarte frecvent, pacientul se plânge de „aftă pe limbă” care îl jenează la vorbit sau înghițit, palatul moale (partea din spate a cerului gurii). Aftele NU apar, de obicei, pe pielea buzelor (exterior) – acolo apar mai degrabă veziculele herpetice („bubițele cu apă”).
Tipuri de afte (stomatită aftoasă recurentă):
afte minore – cele mai frecvente; mici (3–5 mm), dureroase, se vindecă în 7–14 zile fără cicatrice
afte majore – mai mari, mai profunde, pot dura câteva săptămâni și lăsa cicatrice
afte herpetiforme – multe ulcerații bucale foarte mici, care pot confluă într-o leziune mai mare
În majoritatea cazurilor, aftele sunt benigne, nu sunt contagioase și nu se transformă în cancer. Totuși, pentru că seamănă cu alte tipuri de ulcerație bucală, este important să știm când trebuie consultat medicul sau stomatologul.
De ce apar aftele? Cauze și factori de risc
Cauza exactă a aftelor nu este complet clară, dar cercetările din ultimii ani susțin ideea că este o combinație de factori: predispoziție genetică, factori imunologici, mediu și stil de viață.
Printre factorii implicați se numără:
Microtraume locale – mușcarea accidentală a obrazului sau limbii, periaj agresiv, aparat dentar sau proteză care freacă mucoasa.
Stres și oboseală – numeroase studii arată o legătură între episoadele de stres intens și apariția aftelor.
Deficite nutriționale – lipsa unor vitamine și minerale (de exemplu fier, vitamina B12, folat, uneori zinc) se corelează cu episoade mai frecvente de afte.
Alimente iritante sau „declanșatoare” – citrice în exces, alimente foarte acide, foarte picante, nuci, ciocolată, cafea, în funcție de sensibilitățile fiecăruia.
Fumatul – renunțarea la fumat pare, paradoxal, să declanșeze la unii oameni apariția de afte pentru o perioadă; pe termen lung, renunțarea rămâne benefică.
Anumite medicamente – unele antiinflamatoare, tratamente imunosupresoare sau chimioterapice pot favoriza ulcerații bucale.
Boli sistemice – boli inflamatorii intestinale, boala celiacă, anumite boli autoimune sau sindromul Behçet pot avea printre manifestări și aftele recurente.
Când aftele apar foarte des, sunt foarte numeroase sau se însoțesc de alte simptome (febră, dureri articulare, diaree cronică, erupții pe piele), este recomandată o evaluare completă, pentru a exclude o boală de fond.
Nu orice aftă e „doar o aftă”: alte leziuni ale mucoasei bucale
Pe lângă aftele clasice, mucoasa bucală poate fi afectată de:
ulcerații traumatice – de la margini ascuțite ale dinților, proteze, mușcare; trec după îndepărtarea cauzei
infecții virale – de exemplu infecția herpetică primară sau recurentă, care dă vezicule și ulcerații dureroase, adesea însoțite de febră
candidoză orală – cu depozite albicioase care se pot desprinde
lichen plan oral, leziuni lichenoide, alte afecțiuni inflamatorii cronice
leziuni potențial maligne sau canceroase – anumite pete albe, roșii sau combinat roșu-alb, ulcerații persistente, noduli sau zone îngroșate ale mucoasei
De aceea, orice ulcerație bucală care nu se vindecă într-un interval de circa 2 săptămâni, se agravează sau se repetă mereu în același loc trebuie văzută de un medic stomatolog sau de medicul de familie, pentru a exclude probleme mai serioase.
Merită să ceri rapid un consult dacă observi:
o ulcerație bucală care durează mai mult de 2–3 săptămâni
o leziune dureroasă sau nu, care se mărește treptat
zonă îngroșată, nodul sau „bubiță” pe limbă, gingie, interiorul obrazului
dificultate la masticație, vorbire sau înghițire fără altă explicație
sângerări spontane sau miros neplăcut persistent
ganglioni măriți la nivelul gâtului, fără motiv clar
Nu înseamnă automat cancer, dar sunt motive serioase pentru un consult de specialitate.
Tratament pentru afte bucale: ce poți face acasă?
În cele mai multe cazuri, aftele se vindecă singure în 7–14 zile, scopul principal al tratamentului este să reducă durerea, să grăbească vindecarea și să scadă frecvența recidivelor.
Igienă orală blândă: periază-te cu o periuță cu peri moi și evită să „rănești” zona unde ai aftă pe limbă sau pe obraz.
Evită iritanții: alimente foarte fierbinți, mâncăruri foarte picante, acide (citrice, oțet), crocante (chipsuri, coji tari, cruste), alcool, băuturi carbogazoase acide.
Clătiri bucale: apă călduță cu sare (o jumătate de linguriță la un pahar cu apă), soluții antiseptice sau cu efect antiinflamator recomandate de medic sau farmacist.
Controlul durerii: geluri sau soluții anestezice locale care amorțesc temporar zona (conform recomandărilor de pe prospect), analgezice orale uzuale, la nevoie, după sfatul medicului sau farmacistului.
Aceste măsuri nu „vindecă” definitiv aftele, dar fac perioada de vindecare mult mai suportabilă.
Medicamente locale: când e nevoie de tratament țintit pentru afte bucale?
Studiile și analizele recente arată că tratamentul local (topic) este prima linie de intervenție pentru aftele frecvente sau dureroase.
Tratament medicamentos afte: corticosteroizi topici
Gelurile sau unguentele cu corticosteroid aplicate direct pe aftă (de exemplu derivați de triamcinolon, clobetasol etc.) sunt printre cele mai bine studiate tratamente locale:
reduc durerea
scurtează durata vindecării
pot reduce numărul de episoade la persoanele cu aftele recurente
De obicei se aplică de 2–4 ori pe zi, pe zona uscată, înainte de masă sau seara, conform indicațiilor medicului. Folosirea lor se face pe perioade limitate, pentru a reduce riscul de efecte adverse locale (de exemplu subțierea mucoasei).
Tratament medicamentos afte: anestezice și „pansamente” orale
Gelurile cu anestezic local (ex. lidocaină) calmează temporar durerea, utile mai ales înainte de masă: există paste adezive sau pelicule care se lipesc peste aftă – acționează ca un „plasture” în gură, protejând ulcerația bucală de alimente și salivă, cu sau fără medicament inclus. Aceste produse nu vindecă neapărat mai repede aftele, dar cresc confortul și îți permit să mănânci și să vorbești mai ușor.
Tratament medicamentos afte: antiseptice și agenți antiinflamatori
Clătirile cu soluții antiseptice (de exemplu cu clorhexidină) pot reduce încărcătura bacteriană locală și pot ajuta la prevenirea suprainfecției ulcerației bucale. Există și geluri sau soluții cu ingrediente antiinflamatoare sau protectoare (ex. acid hialuronic, alantoină, diverse polimeri) care pot reduce durerea și durata vindecării.
Ce anume ți se potrivește cel mai bine se decide împreună cu medicul sau farmacistul, în funcție de severitatea aftelor și de alte afecțiuni pe care le ai.
Când aftele revin des: tratamente sistemice și investigații
Pentru persoanele care au aftele aproape continuu, cu episoade severe, tratamentul poate merge dincolo de simple geluri și clătiri. Ghidurile recente subliniază că, în astfel de cazuri, este esențială căutarea unei cauze ascunse - analize de sânge (deficite de fier, B12, acid folic, zinc), evaluarea pentru boli digestive (boală celiacă, boala Crohn, colită ulcerativă) și verificarea listei de medicamente. De asemenea, suplimentarea vitaminelor și mineralelor, dacă e nevoie, în special corectarea deficitului de fier, folat, B12 și uneori zinc poate reduce frecvența aftelor la unii pacienți.
Medicamentele sistemice se iau doar la indicația specialistului. În cazurile severe, rezistente la tratament local, specialiștii pot recomanda antiinflamatoare sistemice (cure scurte), medicamente imunosupresoare sau care modulează răspunsul imun și suplimentare cu zinc în anumite situații.
Aceste opțiuni au indicații stricte și posibile efecte adverse, de aceea nu se iau niciodată din proprie inițiativă, ci doar după consult cu un medic specialist (dermatolog, stomatolog cu competență în patologie orală, medic internist/gastroenterolog).
Cum diferențiezi o aftă pe limbă de o altă ulcerație bucală?
Deși diagnosticul exact aparține medicului, câteva indicii te pot orienta:
Aftele apar, de obicei, pe interior - limbă, interiorul buzelor, obraji, sunt rotunde/ovale, destul de bine delimitate, cu centru alb-gălbui, sunt foarte dureroase, dar, în general, se vindecă în 1–2 săptămâni.
Ulcerația traumatică apare în zona în care te-ai mușcat sau unde un dinte ori proteza te deranjează se îmbunătățește când se îndepărtează cauza (se șlefuiește dintele, se ajustează proteza).
Leziunea herpetică începe cu vezicule („bubițe cu apă”) pe buza externă sau la marginea gingiei, poate fi însoțită de febră și stare generală alterată.
Leziunile cronice sunt suspecte dacă se prezintă ca o ulcerație bucală care persistă peste 2–3 săptămâni, cu o zonă albă, roșie sau roșu-albă cu margini neregulate și asociere cu noduli, sângerare spontană, ganglioni măriți. În caz de dubiu, este mereu mai bine să ceri părerea medicului decât să ignori o problemă care nu se vindecă.
Cum ai grijă de mucoasa bucală ca să reduci riscul de afte?
Deși nu există o metodă garantată de a „scăpa definitiv” de afte, unele măsuri par să ajute la reducerea recurențelor:
periaj de 2 ori pe zi, ață dentară după indicația medicului
controale stomatologice regulate, pentru a identifica din timp problemele (carie, dinți ascuțiți, proteze nepotrivite)
dacă observi că anumite alimente îți declanșează frecvent o aftă pe limbă sau în alt loc, încearcă să le reduci sau să le eviți
somn suficient, gestionarea stresului
alimentație variată, cu suficiente fructe, legume, proteine de calitate, cereale integrale
fumatul și consumul excesiv de alcool nu cresc doar riscul de leziuni ale mucoasei bucale, ci și de cancer oral
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MDPI - Treatments for Recurrent Aphthous Stomatitis: A Literature Review
https://www.mdpi.com/2304-6767/13/2/66
Studiul „Treatments for Recurrent Aphthous Stomatitis: A Literature Review”, apărut în Dent. J. 2025, 13(2), 66; https://doi.org/10.3390/dj13020066, autori: by Maurizio D’Amario *,† et al.
Europe PMC - Management of oral aphthous ulcer: A review.
https://europepmc.org/article/MED/39132252
Studiul „Management of oral aphthous ulcer: A review.”, apărut în Bioinformation, 31 May 2024, 20(5):434-438, https://doi.org/10.6026/973206300200434, autori: Vashishat B et al.
Te-ar mai putea interesa și...
