Traiul în zone aglomerate crește riscul de boli neurologice [studiu]

Locuirea în apropierea străzilor aglomerate sau a autostrăzilor crește riscul de demență, Parkinson, Alzheimer și scleroză multiplă, arată o nouă cercetare publicată recent în revista Environmental Health.

Cercetătorii de la Universitatea British Columbia au analizat datele a 678.000 de adulți din Vancouver. Au descoperit, astfel, că traiul la mai puțin de 50 m de o arteră principală sau la mai puțin de 150 m de o autostradă este asociat cu un risc mai mare de a dezvolta demență, Parkinson, Alzheimer și scleroză multiplă, din cauza expunerii crescute la poluarea atmosferică.

De asemenea, oamenii de știință au descoperit că traiul în apropierea spațiilor verzi, cum ar fi parcurile, are efecte protectoare împotriva dezvoltării tulburărilor neurologice. S-a confirmat în acest mod, pentru prima dată, că există o legătură între poluarea atmosferică (și proximitatea față de trafic) și un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni neurologice.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Vestea bună este că spațiile verzi par să aibă un oarecare efect protector în reducerea riscului de a dezvolta una sau mai multe dintre aceste tulburări. Cercetătorii consideră că e nevoie de o analiză mai aprofundată, dar rezultatele de până acum sugerează că ar fi nevoie de schimbări ample la nivel urban. Practic, eforturile de planificare urbană spre creșterea accesibilității la spații verzi și la reducerea traficului automobilelor pe benzină ar fi benefice pentru sănătatea mintală.

Tulburările neurologice, influențate de poluarea cauzată de trafic

Tulburările neurologice, un termen care descrie o gamă largă de afecțiuni, precum Alzheimer sau alte tipuri de demență, boala Parkinson, scleroza multiplă și boala neuronului motor sunt tot mai mult recunoscute ca una dintre cauzele principale de deces sau dizabilitate la nivel mondial. Se cunosc puține lucruri despre factorii de risc asociați cu tulburările neurologice, majoritatea fiind incurabile și înrăutățindu-se în timp.

Pentru acest studiu¹, cercetătorii au analizat datele a 678.000 de adulți cu vârste cuprinse între 45 și 84 de ani care au locuit în Vancouver între 1994 și 1998, precum și între 1999 și 2003. Ei au estimat expunerea individuală la proximitatea față de trafic, poluarea aerului, zgomot și spații verzi utilizând codurile poștale. În perioada de follow-up, cercetătorii au identificat 13.170 de cazuri de demență necorelată cu Alzheimer-ul, 4.201 cazuri de Parkinson, 1277 de cazuri de Alzheimer și 658 de cazuri de scleroză multiplă.

Specific pentru demență și boala Parkinson, traiul lângă bulevarde sau autostrăzi a fost asociat cu un risc mai mare cu 14%, respectiv cu 7%  de a dezvolta aceste afecțiuni. Pe motiv de număr scăzut de cazuri de Alzheimer și de scleroză multiplă comparativ cu cele de demență și Parkinson, oamenii de știință nu au identificat conexiuni între poluarea atmosferică și un risc crescut de a dezvolta aceste boli. 

Totuși, în prezent, se analizează date la nivel național în Canada în speranța că o bază de date mai largă va furniza mai multe informații despre efectele poluării aerului asupra bolii Alzheimer și sclerozei multiple.

Spațiile verzi, efect protector asupra sănătății mintale

Când cercetătorii au contabilizat influența spațiilor verzi, au observat că efectul poluării asupra tulburărilor neurologice a fost micșorat. Ei sugerează că efectul protector al acestor spații s-ar putea datora mai multor factori.

Oamenii de știință sugerează că persoanele care trăiesc în apropierea spațiilor verzi, fie că e vorba de parcuri sau de câte o pădurice, tind să fie mai active din punct de vedere fizic (de exemplu, să iasă la alergat) și să aibă mai multe interacțiuni cu vecinii (de exemplu, dacă ies în parc cu copiii sau cu câinii). De asemenea, simplul fapt că văd în fiecare zi aceste spații verzi - copaci, iarbă, tufișuri - are beneficii asupra stării lor de sănătate generală.

Astfel, mai punctează cercetătorii, în lumina acestor rezultate, responsabilii cu planificarea orășenească din marile orașe ar trebui să ia în calcul și păstrarea sau construirea unor spații verzi de care populația să beneficieze.

Pentru cei care nu au în zona în care locuiesc un parc sau alt spațiu verde, e indicat ca măcar o dată pe săptămână să își facă timp pentru o plimbare prelungită în natură, fie că e vorba de cel mai apropiat parc sau pentru o drumeție la munte, la pădure, la iarbă verde și aer curat. De asemenea, își pot crește diverse plante de apartament, care să le furnizeze oxigen și să absoarbă dioxidul de carbon.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Bibliografie:
1 Studiul„Road proximity, air pollution, noise, green space and neurologic disease incidence: a population-based cohort study”, apărut în Environmental Health (2020). DOI: 10.1186/s12940-020-0565-4, autori: Weiran Yuchi et al.
https://medicalxpress.com/news/2020-01-major-roads-linked-dementia-parkinson.html

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0