Colina (vitamina B4), asociată cu risc redus de demență

Un nou studiu atestă reducerea riscului de a dezvolta demență cu consumul ridicat de colină, sau vitamina B4. 

Cercetătorii din Finlanda au descoperit că fosfatidilcolina sau colina, o fosfolipidă din familia vitaminelor B (uneori denumită vitamina B4), ar putea reduce riscul de demență. Consumul acesteia, mai ales din surse naturale precum carnea și ouăle, este de asemenea corelat cu creşterea acuităţii mentale. Cu alte cuvinte, am putea să ne păstrăm mintea la fel de ageră ca în tinerețe și la vârsta a treia, dacă păstrăm o alimentație echilibrată, bogată în colină.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Colina este un nutrient esențial care se găsește în produsele alimentare. În organism, are rolul de a forma acetilcolina, un neurotransmițător important. De aceea, în zilele noastre colina este folosită ca ingredient în medicamentele pentru boala Alzheimer în stadii incipiente, întrucât mai multe studii au demonstrat abilitățile sale de a îmbunătăți procesele cognitive.

Dintre participanții la acest nou studiu, riscul de demență era cu 28% mai scăzut la persoanele cu cel mai mare consum alimentar de colină, comparativ cu participanții care nu aveau un nivel suficient de colină. De asemenea, persoanele cu niveluri mari de colină au avut rezultate mai bune la testele de memorie și abilitate lingvistică. 

Pe tot globul, aproximativ 50 de milioane de oameni suferă de tulburări de memorie asociate demenței. Boala Alzheimer este cea mai întâlnită formă de demență, și reprezintă degenerarea neuronilor și țesutului cerebral. Momentan, nu există un leac pentru demență sau boala Alzheimer, dar suplimentele alimentare cu colină ar putea întârzia apariția lor. 

De aceea aceste descoperiri sunt foarte importante în înțelegerea afecțiunilor neuronale cauzate de îmbătrânirea și degradarea țesuturilor. Prevenția demenței va avea în vedere mai mulți factori, dar faptul că alimentația sau suplimente pot fi de un real ajutor este un semn optimist pentru cercetările viitoare.

La studiu au participat 2500 de bărbați finlandezi cu vârste cuprinse între 42 și 60 de ani, cărora li s-a analizat stilul de viață și starea generală de sănătate. S-a luat în calcul și istoricul lor medical și medicația care le era administrată deja. La 4 ani de la studiul inițial, cercetătorii au rechemat 500 de participanți pentru a completa un test de memorie și inteligență. Atunci au observat că 337 dintre aceștia (67%) dezvoltaseră între timp forme de demență. 

Analiza pacienților a luat în calcul factorii genetici, precum gena APOE4, un marker pentru boala Alzheimer foarte des întâlnit la populația finlandeză. Studiul a mai luat în calcul și factorii de stil de viață al pacienților, alimentația și nivelul de activitate fizică, dar nu s-au observat alte corelații pe lângă cele ce privesc nivelul de colină. Sursele cele mai des întâlnite de colină ale participanților au fost carnea, în proporție de 37%, și ouăle, în proporție de 39%. Cercetătorii recunosc nevoia de a studia problema mai amănunțit înainte de a da o concluzie finală, acest studiu fiind doar unul observațional. 

Cum apare demența și ce simptome are

Demența este un termen general ce acoperă o serie de simptome asociate cu degenerarea neuronală. Acest proces este normal odată cu înaintarea în vârstă, și se petrece gradual. Demența afectează memoria pacienților, abilitățile cognitive, abilitatea de orientare, atenția și judecata. Tipurile mai rare de demență sunt demența vasculară (25%), demența cu corpi Lewy (15%) și demența frontotemporală (20%). 

Dintre toți pacienții diagnosticați cu demență, între 50% și 70% prezintă simptomele comune bolii Alzheimer. Aceasta se manifestă prin pierderea memoriei, mai ales cea episodică, care se bazează pe evenimentele din viața pacientului. Alte simptome includ dificultăți de vorbire, de orientare sau de mișcări fine (scrisul sau ținutul tacâmurilor devine dificil) . În cazurile avansate, pacienții îți vor pierde abilitatea de a se îngriji și devine dependent de asistența celorlalți. 

Cauzele exacte de apariție a demenței și maladiei Alzheimer nu sunt pe deplin cunoscute. Cercetătorii cred că doar 1-5% din cazuri au o cauză genetică evidentă. Cea mai veche ipoteză, pe care se bazează încă terapiile medicamentoase în prezent, este ipoteza colinergică. Aceasta presupune că boala Alzheimer s-ar instala ca răspuns al sintezei reduse de neurotransmițătorul numit acetilcolină, sintetizat din colină.

Rolul colinei în organism

Colina este un nutrient esențial pentru organism, care acționează precum vitaminele. Împreună cu metaboliții săi, colina îndeplinește trei roluri importante: susține comunicarea între celulele neuronale (prin sinteza acetilcolinei), menține integritatea structurală a celulelor neuronale, și asigură buna funcționare a ficatului prin menținerea nivelului de colesterol sub control.  

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Colina este un ingredient al lecitinei, compusul organic regăsit în plante, ouă și organe animale. Deficiența de colină ar putea cauza ateroscleroză, probleme ale ficatului, probleme neurologice, iar în cazul gravidelor, preeclampsie și naștere prematură. Suplimentele cu lecitină au efecte promițătoare asupra capacității cognitive atât la copii cât și la adulți, arată studiile.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  1. Studiul ”Associations of dietary choline intake with risk of incident dementia and with cognitive performance: the Kuopio Ischaemic Heart Disease Risk Factor Study”, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, în 2019, autori: Maija P. T. Ylilauri, Sari Voutilainen et al.

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0