Totul despre dializa

1. Despre dializa

● Functia rinichilor si rolul rinichilor
● Ce este dializa 
● De ce este folosita dializa la unii pacienti
● Care este rolul dializei
● Ce tipuri de dializa exista
● Riscuri asociate cu dializa (ce complicatii pot sa apara)
● Ce alternative la dializa exista
● Efecte adverse ale dializei

2. Cum se realizeaza dializa

● Cum se pregateste pacientul pentru dializa
● Inainte de prima sedinta de hemodializa
● Care este durata dializei
● Prognosticul pacientului care are nevoie de dializa
● Stilul de viata al pacientului, intre sedintele de dializa

dializa

Despre dializa

Dializa renala este un tratament care filtreaza si purifica sangele, cu ajutorul unui aparat de dializa special conceput in acest sens.

Functia rinichilor si rolul rinichilor

In mod normal, rinichii filtreaza sangele, eliminand produsii catabolismului (produsi reziduali de care organismul nu mai are nevoie) si excesul de apa / de lichide din organism. Aceste "deseuri" sau produsi reziduali sunt transportati la vezica urinara, pentru a fi eliminati in timpul urinarii.

Dializa indeplineste functia rinichilor, daca acestia nu mai pot sa lucreze - daca a aparut insuficienta renala, iar potrivit expertilor, ultimul stadiu al insuficientei renale are loc cand rinichii functioneaza la doar 10-15% din capacitatea lor normala.

Simptome insuficienta renala

Rinichii sunt doua organe localizate inspre zona lombara si filtreaza sangele si elimina toxinele din corp. Ei fac ca toxinele sa ajunga la vezica urinara, iar ulterior organismul le elimina in urina. Insuficienta renala apare cand rinichii isi pierd capacitatea de a filtra suficient de bine toxinele/produsii catabolismului din sange. Organismul este suprasolicitat si incarcat cu toxine daca rinichii nu isi mai pod indeplini functia, iar acest lucru poate duce la insuficienta renala si poate fi periculos daca aceasta nu este tratata. In timpul insuficientei renale, pot sa apara multe simptome diferite.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

De obicei, un pacient cu insuficienta renala va avea cateva simptome, desi uneori este posibil sa nu fie prezent niciun semn. Iata manifestarile posibile in insuficienta renala:

• reducerea volumului de urina

• edemul picioarelor - se umfla gleznele si laba piciorului din cauza retentiei de lichide cauzate de insuficienta renala (de rinichii care nu mai pot sa elimine excesul de apa)

• oboseala sau somnolenta excesiva

• greata persistenta

• dificultate inexplicabila in respiratie

• confuzie

• durere sau presiune in piept

• crize epileptice

• coma.

Ce este dializa?

In cadrul hemodializei, un aparat de dializa filtreaza produsii reziduali, sarurile si lichidul din sange, atunci cand rinichii pacientului nu mai sunt suficient de sanatosi pentru a functiona in mod corect. Hemodializa este o metoda prin care se poate trata insuficienta renala avansata si tot ea poate sa ajute pacientii sa duca o viata activa, in ciuda rinichilor care nu isi mai pot indeplini functia.

Dializa renala este, asadar, un tratament care indeplineste anumite functii pe care le-ar indeplinii rinichii sanatosi. Ea este necesara atunci cand rinichii unui pacient nu mai pot sustine nevoile organismului.

De cand este folosita dializa renala

Dializa este un tratament important, care filtreaza si purifica sangele, folosindu-se un aparat de dializa. Acesta mentine un echilibru in ceea ce priveste lichidele si electrolitii din corp, atunci cand rinichii nu isi mai pot indeplini rolul. Dializa (o metoda artificiala de a filtra sangele pacientilor) a fost folosita inca din anii '40 pentru a trata persoanele care aveau probleme renale.

De ce este folosita dializa la unii pacienti (Cand se recomanda dializa renala?)

Rinichii care functioneaza normal, la pacientii sanatosi, impiedica excesul de apa, produsii reziduali si alte impuritati / toxine sa se acumuleze in organism. Ei ajuta si la controlul tensiunii arteriale si regleaza nivelul unor elemente chimice din sange, printre care sodiul si potasiul. Rinichii nostri pot sa activeze, spun expertii, o forma de vitamina D care imbunatateste absorbtia de calciu. Cand, insa, rinichii nu mai pot indeplini aceste functii din cauza unei boli sau unui traumatism, dializa poate ajuta organismul sa functioneze pe cat de normal este posibil.

Fara dializa renala, sarurile si alti produsi ai catabolismului (un proces care transforma moleculele complexe in unele mai simple, care sunt ulterior eliminate) se vor acumula in sange, otravind corpul si deteriorand alte organe. Insa dializa nu este un leac pentru bolile renale sau pentru alte probleme care afecteaza rinichii. In functie de afectiuni, pacientii au nevoie de tratamente diferite pentru aceste probleme.

Cand se recomanda, deci, dializa? Ea se foloseste cand rinichii unui pacient au incetat sa mai functioneze sau cand sunt foarte aproape de insuficienta renala. Multi pacienti cu o boala renala in stadiu avansat trebuie sa efectueze dializa permanent sau pana cand se gaseste un donator de rinichi.

Care este rolul dializei

Rolul dializei este de a filtra si de a purifica sangele cu ajutorul unui aparat de dializa (este un dispozitiv medical). Aceasta masinarie complexa indeplineste functia rinichilor, atunci cand organele pacientului nu mai fac fata. In functie de tipul de dializa pe care il urmeaza, pacientul poate fi conectat la un aparat de dializa mai mare sau la un aparat portabil. Chiar daca dializa nu va vindeca insuficienta renala, ea este o metoda care va prelungi viata pacientului daca acesta face sedintele de tratament in mod regulat, asa cum i-au fost recomandate.

Cand boala renala de care sufera pacientul devine foarte grava si cand se ajunge in punctul in care rinichii nu mai pot functiona pentru a mentine organismul in stare optima, atunci acel pacient are nevoie fie de un transplant de rinichi, fie de dializa. De obicei, pacientul incepe dializa cand are simptome sau cand rezultatele analizelor de sange arata ca exista niveluri foarte mari ale toxinelor in sange.

Ce tipuri de dializa exista

Exista, in principal, trei tipuri diferite de dializa. Cel mai frecvent tip este hemodializa.

Hemodializa intermitenta

Acest proces numit hemodializa foloseste un rinichi artificial (numit hemodializor) pentru a elimina produsii reziduali si excesul de lichid din corp. Sangele este extras din corp si filtrat prin acest rinichi artificial, iar sangele filtrat se intoarce in corp, cu ajutorul aparatului de dializa. Pentru ca sangele sa circule pana la rinichiul artificial, medicul va efectua o interventie chirurgicala pentru a crea un punct de acces vascular in vasele de sange.

Dializa peritoneala

Aceasta metoda implica o interventie chirurgicala prin care se implanteaza un cateter DP in abdomenul pacientului. Acest cateter ajuta la filtrarea sangelui prin peritoneu, o membrana din abdomen. In timpul tratamentului, un lichid special steril (bogat in minerale si glucoza) circula in peritoneu (membrana subtire care captuseste peretele cavitatii abdomenului si care acopera organele), iar acest lichid absoarbe produsii catabolismului. Odata ce acest lichid a atras produsii reziduali din sange, el este extras din abdomen. Acest proces dureaza cateva ore si trebuie repetat de 4 pana la de 6 ori pe zi si poate fi efectuat cat timp pacientul doarme sau este treaz.

Terapia continua de substitutie renala

Dializa mai poate fi intermitenta sau continua. Aceasta terapie continua de substitutie renala este folosita in unitatea de terapie intensiva, in cazul pacientilor cu insuficienta renala acuta. Ea este cunoscuta si sub numele de hemofiltrare. Un aparat de dializa trece sangele prin niste tuburi, apoi un filtru elimina excesul de apa si produsii catabolismului. Sangele este returnat in corp, impreuna cu lichidul de substitutie renala. Procedura este efectuata, in general, in fiecare zi. In timp ce o sesiune de dializa intermitenta dureaza pana la 6 ore, terapiile continue de substitutie renala sunt concepute pentru a fi folosite 24 de ore, intr-o unitate de terapie intensiva.

Dializa renala poate fi si temporara

Pe langa aceste trei tipuri principale, exista si dializa temporara. Uneori, in functie de starea pacientului, dializa este efectuata pe o perioada limitata de timp. Pacientii care au de beneficiat de pe urma dializei temporare sunt:

• cei care au o afectiune renala acuta (subita)

• cei care au consumat substante toxice sau au luat o supradoza de droguri

• cei care au avut o leziune traumatica la nivelul rinichilor

• cei care au o boala cardiovasculara cronica.

Ce tip de dializa se poate face acasa

Dupa ce pacientul a urmat tratamentul acesta de hemodializa pe o perioada indelungata de timp, medicul poate spune daca este pregatit sa urmeze dializa acasa. Optiunea este mai frecventa in cazul pacientilor care au nevoie de acest tratament pe termen lung. Potrivit expertilor, atat hemodializa, cat si dializa peritoneala (cea care se efectueaza in interiorul corpului) pot fi efectuate acasa.

Dializa peritoneala poate fi efectuata de pacient, fara ajutorul altcuiva, pe cand la hemodializa, acesta are nevoie de un partener (un prieten sau un membru al familiei ori o asistenta medicala). Indiferent de tipul de dializa ales, pacientul va fi bine pregatit de un specialist din domeniul sanatatii inainte de a incepe tratamentul acasa.

Riscuri asociate cu dializa (ce complicatii pot sa apara)

Este important sa retinem ca toate cele trei forme de dializa pot avea anumite riscuri pentru pacient.

Riscurile asociate cu hemodializa intermitenta pot fi:

• hipotensiune arteriala

• anemie (pacientul nu are suficiente globule rosii in sange)

• crampe musculare

• dificultati in timpul somnului

• mancarimi

• niveluri mari ale potasiului in sange

• pericardita sau inflamarea membranei din jurul inimii

• septicemie

• bacteriemie

• batai neregulate ale inimii

• stop cardiac subit, care este principala cauza de deces a oamenilor care fac dializa.

Riscurile asociate cu dializa peritoneala

Acest tip de dializa este asociat cu un risc crescut de infectii in si in jurul locului unde este amplasat cateterul in cavitatea abdominala. Dupa implantarea cateterului, este posibil ca pacientul sa dezvolte peritonita (o infectie a membranei care captuseste peretele abdominal). Alte riscuri asociate cu dializa peritoneala sunt:

• slabirea muschilor abdominali

• hiperglicemie din cauza dextrozei din lichidul folosit in dializa

• cresterea in greutate

• hernie

• febra

• durere de stomac.

Riscurile asociate cu terapia continua de substitutie renala pot fi:

• infectie

• hipotermie

• hipotensiune arteriala

• dezechilibre electrolitice

• sangerari

• recuperarea renala este intarziata

• oasele devin mai slabe

• anafilaxie.

Pacientii care urmeaza tratamente precum dializa pe termen lung au un risc mare de a dezvolta si alte afectiuni medicale, cum ar fi amiloidoza. Unii pacienti se confrunta cu depresia dupa ce primesc un diagnostic de insuficienta renala pe termen lung.

Dializa in sarcina

Faptul de a ramane insarcinata in timpul tratamentului de dializa poate fi uneori periculos, atat pentru mama, cat si pentru bebelus. Expertii spun ca este posibil ca o femeie sa ramana insarcinata in timp ce urmeaza tratamentele de dializa, dar aceasta pacienta va avea nevoie sa fie monitorizata mai indeaproape la un centru de dializa. Totodata, este posibil ca aceasta sa aiba nevoie de sedinte de tratament mai lungi si mai dese.

Ce alternative la dializa exista

Nu toti pacientii aleg sa urmeze sedintele de dializa, mai ales daca se confrunta cu o forma severa si acuta de insuficienta renala. Exista si alte optiuni de tratament care ii pot ajuta pe unii pacienti sa tina simptomele sub control.

Una dintre aceste optiuni este un tratament injectabil. Cand rinichii functioneaza in mod corespunzator, hormonul eritropoetina este produs in mod natural in organism. Pentru a-i ajuta pe pacientii cu rinichi care functioneaza sub capacitatea normala, medicul poate sa le injecteze acest hormon in fiecare saptamana.

Un transplant de rinichi este o alta optiune pentru unii pacienti. Este important ca acestia sa discute cu medicul lor despre aceasta optiune, pentru a vedea daca transplantul este o optiune buna in cazul lor.

Efecte adverse ale dializei

Pacientii care depind de tratamentul acesta numit dializa se pot confrunta uneori cu anumite efecte adverse neplacute, cum ar fi:

• crampele musculare

• mancarimile pielii, adeseori aceste mancarimi se agraveaza inainte sau dupa o procedura de acest gen

• tensiune arteriala mica, mai ales in cazul pacientilor cu diabet

• tulburari ale somnului, uneori din cauza mancarimilor, sindromului picioarelor nelinistite sau din cauza pauzelor scurte in respiratie (apnee in somn)

• excesul de lichide - de aceea, pacientii trebuie sa consume o cantitate fixa de lichid in fiecare zi

• infectiile in zona de acces pentru dializa

• depresia si schimbari ale dispozitiei.

Cum se realizeaza dializa

In functie de rezultatele analizelor de sange, medicul va recomanda pacientului cu insuficienta renala sa faca sedinte de dializa. Aceasta este o metoda artificiala prin care se poate filtra sangele persoanei, atunci cand rinichii nu mai pot face asta sau cand aproape s-a instalat insuficienta renala.

Hemodializa se realizeaza fie acasa la pacient, fie intr-un spital ori intr-un centru de dializa. Majoritatea pacientilor au trei sedinte de dializa pe saptamana, iar fiecare sedinta dureaza intre 3 si 5 ore.

Cum se pregateste pacientul pentru dializa

Cu mai multe saptamani inainte de a incepe hemodializa, pacientii vor fi supusi unei interventii chirurgicale, pentru ca medicul sa creeze o fistula arterio-venoasa. O astfel de fistula este creata prin conectarea unei artere si a unei vene situate imediat sub piele, de regula, de pe antebrat.

Inainte ca pacientul sa poata face dializa peritoneala (si aceasta este, la randul ei, de mai multe tipuri: dializa peritoneala continua ambulatorie si dializa peritoneala automata), se va crea in abdomen o zona ca o deschizatura. Aceasta zona permite ca lichidul steril de dializa sa fie pompat in spatiul din interiorul abdomenului, adica in cavitatea captusita de peritoneu.

Medicul face, de regula, o incizie chiar sub buric, iar un tub subtire, numit cateter, este introdus prin aceasta incizie, iar deschizatura va fi lasata sa se vindece pret de cateva saptamani, inainte ca tratamentul sa inceapa. Cateterul este atasat permanent de abdomen, iar unii pacienti nu se pot obisnui cu acest lucru.

Inainte de prima sedinta de hemodializa

Pregatirea pentru hemodializa incepe cu mai multe saptamani sau luni inainte de prima procedura. Inainte ca pacientul sa aiba primul tratament de dializa, medicul va implanta, pe cale chirurgicala, un tub sau un dispozitiv special, pentru a avea acces la fluxul sangvin. Aceasta este o operatie rapida, iar pacientul va putea sa mearga acasa in aceeasi zi. Cel mai bine ar fi ca pacientul sa poarte haine confortabile in timpul sedintelor de dializa. Este important ca acesta sa urmeze instructiunile date de medic, cum ar fi sa nu manance nimic intr-un anumit interval orar, inainte de tratament.

Care este durata dializei

Tratamentele in hemodializa dureaza, de regula, intre 3 si 5 ore si sunt efectuate de trei ori pe saptamana. Chiar si asa, tratamentul de hemodializa poate fi efectuat in sedinte mai scurte si mai dese. Durata tratamentului depinde de dimensiunea corpului pacientului, de cantitatea de produsi reziduali din corp, de starea de sanatate a acestuia.

Timpul necesar pentru sedinta de dializa renala depinde de mai multi factori, ca de exemplu:

• cat de bine functioneaza rinichii pacientului;

• cat de mult a luat in greutate pacientul (retentie de lichide) intre tratamente;

• cat de multe toxine exista in corpul sau;

• cat de mare este corpul pacientului;

• tipul de rinichi artificial folosit in timpul dializei.

De obicei, fiecare sedinta de hemodializa dureaza aproximativ 4 ore si tratamentul se efectueaza de trei ori pe saptamana.

Procedura de hemodializa

In timpul sedintelor de dializa, pacientul sta intins sau sta asezat intr-un scaun, in timp ce sangele circula printr-un filtru care actioneaza ca un rinichi artificial, pentru a curata sangele de toxine. In acest timp, pacientul se poate uita la televizor, poate citi, poate sa doarma sau sa discute cu alti pacienti.

Inainte de inceperea procedurii, sunt verificati anumiti parametri: greutatea, tensiunea arteriala, pulsul si temperatura. Este curatata pielea care acopera zona de acces vascular - acel punct din care sangele se scurge si reintra in corp, in timpul tratamentului. In timpul hemodializei, doua ace sunt introduse in bratul pacientului, fiecare fiind atasat de un tub flexibil care face legatura cu un dializor.

Printr-un tub, aparatul de dializa - rinichiul artificial - filtreaza sangele in cantitati mici, permitand ca produsii reziduali si excesul de lichide sa treaca din sange intr-un fluid special. Sangele care a fost filtrat se intoarce in corpul pacientului prin al doilea tub. Pacientul este monitorizat pe toata durata procedurii. Cand hemodializa este incheiata, acele sunt indepartate din punctele de acces, greutatea pacientului este masurata din nou, apoi pacientul isi poate relua activitatile obisnuite.

Prognosticul pacientului care are nevoie de dializa

Nu toate afectiunile renale sunt permanente, asa ca unii pacienti au nevoie de dializa doar temporar, pentru ca aceasta indeplineste aceeasi functie ca si rinichii, pana cand aceste organe se refac si pana cand incep sa functioneze din nou. Cu toate acestea, in cazul unor boli cronice renale, rinichii rareori pot sa functioneze mai bine de la sine.

Daca un pacient este diagnosticat cu o boala cronica renala, el trebuie sa faca permanent dializa sau pana cand transplantul de rinichi devine o optiune. Sunt necesare si anumite schimbari in stilul de viata al pacientului.

Nu uita ca boala cronica renala este o afectiune grava. In cazul pacientilor cu insuficienta renala, rinichii au slabe sanse sa se recupereze, insa dializa este un tratament care poate ajuta la o mai buna stare a pacientului si poate prelungi viata acestuia cu pana la 20 de ani sau chiar mai mult.

Stilul de viata al pacientului, intre sedintele de dializa

Intre sedintele de hemodializa, pacientul trebuie sa respecte cateva reguli esentiale, pentru a se asigura ca va obtine cele mai bune rezultate in urma tratamentului:

* O alimentatie care contine alimentele corespunzatoare - Alimentele corecte pot imbunatati rezultatele hemodializei si starea generala de sanatate a pacientului. In timpul hemodializei, pacientul trebuie sa monitorizeze cu mare atentie aportul de lichide, proteine, sodiu, potasiu si fosfor. Un medic nutritionist poate sa il ajute pe pacient sa dezvolte un regim alimentar pe baza preferintelor personale si in functie de alte afectiuni medicale.

* Administrarea medicamentelor asa cum au fost prescrise - Pacientul trebuie sa respecte recomandarile medicului sau si sa ia medicamentele asa cum i-au fost prescrise.

* Daca pacientul face dializa peritoneala, in general exista mai putine restrictii in ce priveste dieta si aportul de lichide, in comparatie cu hemodializa, deoarece acest tratament se efectueaza mai des. Insa si pacientii care fac dializa peritoneala sunt sfatuiti uneori sa limiteze cantitatea de lichide pe care o consuma si sa faca unele schimbari in dieta. Un medic nutritionist va putea sa ajute pacientii care fac dializa peritoneala in cazul in care sunt necesare modificari in regimul alimentar.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • NHS Choice - https://www.nhs.uk/conditions/dialysis/what-happens/
  • WebMD - https://www.webmd.com/a-to-z-guides/kidney-dialysis#1
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/hemodialysis/about/pac-20384824

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0