8 sfaturi de dieta pentru cei cu boli cronice de rinichi

Dieta este unul dintre cei mai importanți factori care te ajută să îți menții rinichii sănătoși și să previi sau să gestionezi bolile cronice de rinichi. Iată ce trebuie să știi despre alimentația care susține sănătatea rinichilor!

Conform statisticilor, Conform Societatii Nationale de Nefrologie, peste 1,4 milioane de romani au o boală cronică de rinichi, dar majoritatea nici macar nu știu acest lucru până când afecțiunea este deja în stadiu avansat. Deoarece boala renală în stadiu avansat poate provoca o acumulare de toxine în corpul tău și poate declanșa o serie de alte afecțiuni de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, gută, boli ale oaselor, este bine să ai grijă de sănătatea rinichilor tăi chiar dacă nu ai fost diagnosticat cu boala renala cronica.

Cum influențează dieta sănătatea rinichilor

Societatea Română de Nefrologie recomandă un stil de viaţă sănătos, prin "activitate fizică în mod regulat, reducerea aportului de sare, controlul greutăţii, renunţarea la fumat şi evitarea automedicatiei. Totodată, persoanele cu risc de boală cronică de rinichi trebuie evaluate sistematic pentru a facilita un diagnostic precoce. Pașii inițiali în evaluare sunt simpli, rapizi și nu sunt costisitori, constând din anumite analize din sânge și urină."

Rinichii au vase de sânge minuscule care ajută la metabolismul vitaminei D și sinteza hormonală, dar si filtrarea toxinelor din sânge și la eliminarea lor din organism.

Rinichii sunt organe cu functii extrem de complexe, nu doar de eliminare a urinei. Rinichii au funcții endocrine și exocrine de reglare și menținere a mecanismelor biologice critice în organism. Funcțiile endocrine includ activarea vitaminei D pentru încorporarea calciului în oase și sinteza hormonală pentru reglarea tensiunii arteriale și sinteza globulelor roșii.

Funcțiile exocrine implică echilibrul fluidelor și electroliților, reglarea acido-bazică și excreția deșeurilor corporale.

Dacă ai insuficienta renala cronica., rinichii tăi nu pot filtra sângele așa cum ar trebui, provocând acumularea de deșeuri în exces în corp. De multe ori acesti pacienti pot fi nevoiti sa recurga la dializa sau la transplant renal si majoritatea sufera de tulburare de depresie, ca urmare a instalarii bolii cu sanse reduse de vindecare.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Diabetul și hipertensiunea arterială (tensiune arterială crescută) sunt cele două cauze principale ale bolilor de rinichi. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge în diabet și hipertensiunea arterială pot deteriora vasele de sânge ale rinichilor, lăsându-le în imposibilitatea de functiona corespunzător.

Potrivit datelor Directiei de Sanatate Publica, in Romania sunt peste un milion si jumatate de bolnavi de diabet și peste o treime dintre adulți au prediabet, în timp ce aproximativ 45% dintre adulți de peste 20 de ani au hipertensiune arterială. Doar 30% dintre pacienții tratați pentru hipertensiune arterială în România au, în mod constant, valori controlate, adică sub 140/90 mmHg. Acești oameni prezintă, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta insuficienta renala cronica.

Boala cronica de rinichi inseamna fie o scădere a ratei de filtrare glomerulară (GFR) la <15 ml/min/1,73 m², fie prezența unei leziuni renale care persistă timp de cel puțin trei luni.

Terapia nutrițională medicală este imperativă pentru pacienții cu boala cronica de rinichi, deoarece poate încetini progresia bolii printr-o monitorizare atentă a proteinelor, calciului, fosforului, potasiului și sodiului, ameliorând simptomele experimentate, fără a restricționa prea mulți nutrienți care ar pune pacientul cu risc crescut de malnutriție O dietă sănătoasă te poate ajuta să previi sau să gestionezi si afecțiuni precum diabetul și hipertensiunea arterială, în parte ajutându-te să îți menții o greutate sănătoasă. La rândul său, acest lucru sprijină sănătatea rinichilor.

Sfaturi de dietă pentru sănătatea rinichilor

O dietă bună pentru rinichi ar trebui să limiteze sodiul, colesterolul și grăsimile și să se concentreze pe fructe, legume, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și proteine (fructe de mare, carne de pasăre, ouă, leguminoase, nuci, semințe și produse din soia). Persoanele care au fost deja diagnosticate cu insuficienta renala cronica. ar putea avea nevoie, de asemenea, să limiteze anumiți alți nutrienți.

Iată câteva modalități de a-ți modifica dieta pentru a menține sănătatea rinichilor.

1. Împarte-ți farfuria după metoda MyPlate

Ca regulă generală, apeleaza la metoda MyPlate la fiecare masă: umple aproximativ jumătate din farfurie cu legume și fructe, un sfert cu proteine slabe și un sfert cu cereale integrale sau noncereale( hrisca, quinoa, chia).

Desi pentru personale sanatoase, adoptarea dietei vegetariene nu este neaparat o necesitate, mai degraba o optiune morala si etica, in cazul pacinetului cu boala renala cronica aceasta ar putea fi de un real ajutor. S-a demonstrat că adoptarea unei diete vegetariene are numeroase beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea acumulării plăcii aterosclerotice, scăderea riscului de boli cardiovasculare, scăderea IMC, scăderea greutății corporale și scăderea tensiunii arteriale, care sunt parametri relevanti clinic pentru gestionarea pacienților cu boala renala cronica. Asadar, proteinele animale pot fi inlocuite cu cele vegetale- leguminoase, cereale integrale si ciuperci. In plus, proteinele vegetale sunt de obicei ingerate împreună cu fibre, fitonutrienți și antioxidanți, pe cand proteinele animale sunt ingerate împreună cu grăsimile saturate și colesterol. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care proteinele vegetale sunt asociate cu o scădere mai mare a tensiunii arteriale în comparație cu consumul de proteine animale, așa cum se arată din Studiul INTERMAP privind micronutrienții și macronutrienții asupra tensiunii arteriale.

2. Limitează consumul de sare

Sodiul apare în tot felul de produse, în special în alimente ambalate, cum ar fi supele la plic și pâinea. Limitarea aportului de sodiu te ajută să îți ții tensiunea arterială sub control. Nu depăși 2.300 mg pe zi, conform recomandărilor U.S. Food and Drug Administration - adică aproximativ 1 linguriță de sare la fiecare masă.

Dacă te încadrezi într-o categorie de risc sau ai deja hipertensiune arterială, Maruschak sugerează să urmezi o dietă cu conținut scăzut de sodiu - în special planul de alimentație DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).

3. Fii atent la proteine

Când mănânci proteine, corpul tău produce toxine care sunt filtrate prin rinichi. În timp ce proteinele sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, consumul de mai multe proteine decât este necesar poate face ca rinichii să lucreze mai mult. Deși trebuie să existe mai multe cercetări cu privire la efectele unei diete bogate în proteine asupra sănătății rinichilor, medicul îți va recomanda probabil o dietă cu conținut scăzut de proteine dacă ai deja insuficienta renala cronica..Prea multe proteine pot cauza acumularea de toxine în sânge, iar rinichii tăi s-ar putea să nu le poată elimina.

Reducerile proteinelor zilnice au produs unele dovezi în încetinirea progresiei insuficientei renale cronice prin întârzierea ratei declinului funcției renale. Cu toate acestea, determinarea unei cantități optime de proteine pentru insuficienta renala cronica este complicată, mai ales atunci când se evaluează circumstanțele individuale ale pacientului. Atunci când se ia în considerare o dietă restricționată în proteine, starea nutrițională individuală a pacientului trebuie evaluată cu prudență.

Persoanele cu orice stadiu de insuficienta renala cronica. care nu fac dializă ar trebui să-și limiteze aportul de proteine la 0,6 până la 0,8 grame per kilogram de greutate corporală pentru a reduce bolile renale în progresie. De exemplu, o persoană care cântărește 68 kg ar avea nevoie de 40 până la 54 de grame de proteine pe zi, din surse animale sau vegetale. Asigură-te că vorbești cu un medic pentru a determina cantitatea potrivită pentru tine.

Indiferent dacă ai fost sau nu diagnosticat cu insuficienta renala cronica, medicul urolog sau nutritionist te poate ajuta să optezi pentru surse de proteine mai sănătoase și să fii atent la mărimea porțiilor.

4. Alege carbohidrații complecși în locul carbohidraților simpli

Carbohidrații sunt principala sursă de energie a organismului, iar cei care se găsesc în mod natural în alimentele proaspete conțin fibre care susțin sănătatea inimii și a intestinelor și mențin nivelul de zahăr din sânge constant. Cu toate acestea, carbohidrații simpli - cum ar fi zaharurile adăugate în deserturi, băuturile îndulcite și multe alimente ambalate - pot crește glicemia și riscul de obezitate, diabet de tip 2 și boli de inimă.

Ca parte a unei diete generale sănătoase, ar trebui să limitezi dulciurile și alimentele cu zaharuri adăugate. Opțiunile de carbohidrați mai sănătoase includ cereale integrale, fructe, legume, fasole și linte.

5. Limitează grăsimile saturate și evită grăsimile trans

Dietele bogate în grăsimi saturate și trans cresc riscul de boli de inimă – iar ceea ce este rău pentru inimă, este rău pentru rinichi. Sănătatea inimii si a vaselor de sange precum și sănătatea rinichilor sunt interconectate, deoarece inima pompează constant sânge în tot corpul, iar rinichii filtrează continuu sângele pentru a elimina deșeurile și excesul de lichide din organism.

Ghidurile dietetice recomandă limitarea grăsimilor saturate la mai puțin de 10% din totalul caloriilor zilnice. Principalele surse includ carnea, produsele lactate bogate în grăsimi, untul, untura, uleiul de cocos și uleiul de palmier. Și încearcă să eviți grăsimile trans, care se găsesc în produse de patiserie și prăjeli. În schimb, alege grăsimi nesaturate sănătoase pentru inimă, care se găsesc în peștele gras, avocado, ulei de măsline, nuci și alte seminte.

6. Ai grijă la consumul de alcool

Alcoolul dăunează rinichilor în mai multe moduri. Este un produs rezidual pe care rinichii trebuie să-l filtreze din sânge - și care le scade eficiența. Este deshidratant, ceea ce poate afecta capacitatea rinichilor de a regla nivelul apei din organism. Îți poate afecta funcția hepatică, care, la rândul său, poate afecta fluxul de sânge către rinichi și poate duce la insuficienta renala cronica, în timp. Și un consum mare de alcool a fost legat de un risc crescut de hipertensiune arterială, care poate duce la boli de rinichi.

Atât bărbații, cât și femeile nu ar trebui să bea mai mult de un pahar de băutură alcoolică pe zi, iar unii oameni cu boli cronice grave nu ar trebui să îl consume deloc. De asemenea, nu uita ca unul dintre cei mai mari dusmani ai rinichilor tai este si fumatul, care afecteaza direct vasele de sange de la acest nivel.

7. Discută cu medicul tău dacă trebuie să limitezi fosforul și potasiul

Fosforul și potasiul sunt minerale de care organismul tău are nevoie pentru anumite procese. Fosforul ajută la formarea oaselor puternice, în timp ce potasiul ajută la reglarea bătăilor inimii și menține funcționarea corectă a mușchilor.

Dacă ai insuficienta renala cronica, în sânge se pot acumula aceste minerale, cauzând probleme în întregul corp. Nivelurile ridicate de fosfor pot consuma calciul din oase, care devin fragile și predispuse la fracturi. Hiperfosfatemia poate duce la consecințe patogene critice, inclusiv osteodistrofie renală, calcificare cardiovasculară și a țesuturilor moi, hipertiroidism secundar, boli cardiace și mortalitate. Nefrologii recomandă o restricție de fosfor de 800–1000 mg/zi.

Poate fi necesar să limitezi alimentele bogate în fosfor, cum ar fi proteinele animale și lactatele. Aproximativ 100 mg de fosfor se găsesc în 100 mL de lapte și >500 mg la 100 g de brânză. Sursele care conțin doar fosfor organic sunt mai dense în nutrienți decât alimentele cu aditivi de fosfați, care sunt de obicei procesate și bogate în sodiu.

Nivelurile ridicate de potasiu (care se găsesc în anumite fructe și legume, precum și în lactate) pot provoca probleme cardiace. Medicul tău îți va efectua teste de sânge pentru a verifica nivelurile de potasiu și fosfor. Întreabă-l dacă trebuie să limitezi aportul acestor minerale.

8. Monitorizeaza valorile vitaminei D

Rolul principal al vitaminei D este de a activa reabsorbția intestinală a calciului, dar pe măsură ce boala renală progresează, apar modificări ale mecanismului biologic. Nivelurile scăzute de vitaminei D activă la pacienții cu IRST sunt asociate cu o reabsorbție osoasă crescută și o densitate minerală osoasă redusă. Studiile raportează o scădere progresivă a vitaminei D de peste 80% de la CKD 1-5, dializa și pacienții cu transplant. Metabolismul vitaminei D este întrerupt de incapacitatea ca a doua etapă de hidroxilare a 25-hidroxivitamina D să apară, care o transformă în forma activă 1,25 dihidroxi vitamina D, care apare în rinichi.. Inhibarea 1,25 dihidroxi vitamina D induce hipocalcemie, care stimulează glanda paratiroidă să elibereze hormonul paratiroidian la niveluri circulante persistente. În timp, aceasta poate duce la osteodistrofie renală, inclusiv paratiroidism secundar, osteită fibroasă, osteomalacie și boală osoasă adinamică

Ergocalciferol sau colecalciferol tratează eficient deficiența/ineficiența vitaminei D ; cu toate acestea, dozarea specifică ar trebui individualizată și derivată printr-o abordare pas cu pas. Această abordare pas cu pas include monitorizarea nivelurilor serice de 25(OH)vitaminei D și a calciului seric și a fosforului seric, ceea ce ajută medicul urolog sau nutritionist să recomande o doză specifică adaptată cerințelor individuale ale pacientului. Suplimentarea cu ergocalciferol sau colecalciferol este esențială în tratarea și prevenirea bolii BMD în insuficienta renala cronica.

Daca iti doresti sa te programezi pentru o consultatie la urolog sau nutritionist, nu mai amana nicio zi. Timpul si sanatatea ta sunt pretioase!

Te poti programa chiar acum, la un medic specialist, in orasul tau, pe DOC TIME.