Tot ce trebuie sa stii despre ingustarea si ingrosarea carotidelor

Arterioscleroza și ateroscleroza se referă la îngroșarea și înfundarea arterelor sau carotidelor, adică cele două artere principale situate de o parte și de cealaltă a gâtului care transportă sângele de la inimă la cap.

Ce înseamnă îngroșarea și înfundarea carotidelor?

Arterioscleroza are loc atunci când arterele se îngroașă și devin rigide, împiedicând astfel transportul de sânge și nutrienți către creier. În mod normal, arterele sunt elastice, flexibile, însă, în timp și atunci când ai un stil de viață nesănătos, acestea pot deveni regide. Arterioscleroza mai este cunoscută și ca îngroșarea arterelor.

Pe de altă parte, ateroscleroza se referă la acumularea de grăsimi, colesterol în interiorul sau pe pereții arterelor (placa de aterom). Astfel, fluxul de sânge va fi împiedicat. Atunci când placa de aterom se rupe, apar cheaguri de sânge, în termeni medicali trombi. Ateroscleroza mai este cunoscută și ca înfundarea arterelor.

Aproape jumătate din accidentele vasculare cerebrale (AVC-uri) se produc când placa de aterom se fisurează sau se desprinde. De cele mai multe ori, o astfel de bucată ajunge în fluxul sanguin, e transportată către creieri și, în final, blochează o arteră de la nivelul creierului.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Dintre toate accidentele vasculare, 10-15% sunt secundare unui embolii dintr-o stenoză carotidiană netratată gravă și care îngustează carotida în proporție de 60-99%.

Cauzele care duc la îngroșarea și înfundarea carotidelor

Ateroscleroza sau înfundarea arterelor este o boală ce se produce treptat. Aceasta poate începe chiar din copilărie. De cele mai multe ori nu este cunoscută cauza exactă, însă mai multe studii au sugerat că poate debuta în urma unui traumatism la nivelul stratului intern al unei artere.

Afecțiunea poate fi provocată de următoarele:

  • Colesterol peste valorile normale,

  • Trigliceride mari,

  • Fumat,

  • Obezitate,

  • Rezistență la insulină,

  • Diabet,

  • Hipertensiune arterială,

  • Inflamație din cauza unor boli precum artrita, lupus,

  • De la o infecție de la o cauză necunoscută.

În urma afectării peretelui intern, celulele sângelui și alte substanțe se acumulează în jurul traumatismului, transformându-se astfel în peretele intern al arterei.

Cu timpul, depozitele de grăsime se acumulează, la rândul lor, în jurul traumatismelor ducând astfel la îngroșarea și înfundarea arterelor. În final, organele și țesuturile nu mai primesc necesarul de sânge și nu mai pot funcționa corect. De asemenea, există riscul ca depozitele de grăsime să se rupă și să ajungă în fluxul sângelui. Chiar și membrana plăcii se poate rupe. Va ajunge să răspândească atât colesterol, cât și alte substanțe în circulația sanguină. De aici poate lua naștere un tromb, care, la rândul lui, poate bloca circulația sângelui.

Factorii de risc

Există mai mulți factori care duc la înfundarea și îngroșarea carotidelor. Pe lângă îmbătrânire, factorii care duc la această afecțiune sunt:

  • Alimentația nesănătoasă,

  • Sedentarismul,

  • Hipertensiunea arterială,

  • Colesterol peste limite normale,

  • Obezitatea,

  • Fumatul,

  • Diabetul,

  • Alimentația nesănătoasă,

  • În funcție de istoricul medical al fiecărui pacient, riscul de boli cardiace precoce.

Complicații

În funcție de arterele blocate, îngroșarea și înfundarea carotidelor pot duce la diverse boli grave. În cele ce urmează, enumerăm bolile, apoi vom pune accent pe boala carotidelor.

  • Boala arterială coronariană - această afecțiune apare când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea inimii.

  • Boala arterelor carotide - această boală se produce atunci când ateroscleroza îngustează arterele din zona creierului. Astfel, poți dezvolta boala arterelor carotide, care provoacă de cele mai multe ori accidentul ischemic tranzitoriu (AIT) sau accidentul vascular cerebral (AVC).

  • Boală arterială periferică - apare atunci când ateroscleroza îngustează arterele de la nivelul brațelor sau de la nivelul picioarelor.

  • Anevrism.

  • Boală renală cronică.

Simptome

În cazul aterosclerozei moderate, nu există, de obicei, simptome. Acestea apar doar în momentul în care arterele sunt atât de îngustate și trombozate încât nu mai transportă cantitatea necesară de sânge către restul organelor și țesuturilor. Când un tromb blochează total circulația atunci poate declanșa un atac de miocard sau un AVC.

Simptomele aterosclerozei moderate, care tind spre severă, depind de arterele afectate:

  1. La nivelul arterelor cardiace, poți experimenta simptome precum durerea toracică sau senzația de presiunea toracică (angina).

  2. La nivelul arterelor ce duc către creier, pot apărea semne și poți resimți simptome precum amorțeala bruscă sau slăbiciune a mâinilor sau picioarelor. Uneori, poți avea chiar dificultăți în vorbire, pierderea temporară a vederii la un ochi sau căderea mușchilor feței. Acestea semnalează un accident ischemic tranzitoriu (AIT), care, dacă nu este tratat din timp, poate progresa către un AVC.

  3. La nivelul mâinilor sau picioarelor, poți avea simptome precum durerea de picior la mers.

  4. La nivelul arterelor care duc către rinichi, se poate dezvolta hipertensiune arterială sau insuficiență renală.

Cum să previi îngroșarea și înfundarea carotidelor

Dacă nu ai manifestat simptome, poți preveni aceste afecțiuni adoptând un stil de viață sănătos. Încearcă să ai o alimentație sănătoasă, renunță la fumat în cazul în care ai deprins acest viciu sau nu te apuca de fumat, fă mișcare în mod regulat și menține o greutate optimă a corpului tău.

Diagnostic în înfundarea și îngroșarea carotidelor

Cel mai folosit test pentru determinarea acestei afecțiuni este ecografia Doppler. Nu trebuie să îți faci griji, deoarece testul se face pe bază de ultrasuntete și e total nedureros. Prin intermediul acestei ecografii se vizualizează vasele de sânge și se măsoară viteza de circulație. În final, realizând dacă și unde se află o îngustare sau înfundare a carotidelor.

Alte teste pe care medicul ți le poate recomanda sunt:

  • Angio RMN-ul

  • Angio CT-ul

  • Arteriografia carotidiană

Principalele intervenții pentru tratarea îngroșării și înfundării carotidelor

În cazul în care specialistul sesizează o problemă, acesta poate recomanda următoarele intervenții:

  • ENDARTERECTOMIA CAROTIDIANĂ – prin această intervenție se curăță interiorul peretelui arterei carotide. În primul rând, se face o incizie la nivelul arterei coratide, se extrage placa de aterom și, în final, se închide artera printr-o sutură directă sau prin lărgirea lumenului cu ajutorul unei bucăți de venă, o bucată dintr-un pericard bovin sau cu un material sintetic.

Această intervenție este recomandată de cele mai multe ori după descoperirea unei stenoze carotide (îngustarea arterei) importante, chiar dacă pacientul nu a manifestat simptome. Totuși, riscul unui AVC este mare.

În cazul în care această problemă apare la un pacient care a suferit în trecut accindente vasculare ischemice, procedura este obilgatoria deoarece riscul de AVC este major. Specialiștii recomandă ca intervenția să fie făcută în decurs de 14 zile de la demararea simptomelor.

  • ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ – este o procedură minim invazivă, fiindcă nu se face nicio incizie la nivelul gâtului. În primul rând, se face o anestezie locală cu ajutorul unui cateter, un tub flexibil, care se introduce în zona inghinală. Pe acest tub se așază un filtru de protecție antiembolică și se montează un stent, un cilindru de plasă metalică, în punctul în care se regăsește stenoza. Stentul ajută la menținerea arterei deschis și scade riscul ca aceasta să ajungă la forma pe care o avea înainte de intervenție. Angioplastia carotidiană se recomandă atunci când metodele chirurgicale tradiționale sunt prea riscante.

Societatea Europeană de Chirurgie Vasculară și Societatea Europeană de Cardiologie recomandă ca tratament principal endarterectomia carotidiană. Angioplastia carotidiană sau stenarea carotidiană este o alternativă sigură, dar se recomandă la anumite cazuri foarte bine selecționate de către medicii specialiști.

 

 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

Common carotid intima-media thickness and arterial stiffness: indicators of cardiovascular risk in high-risk patients. The SMART Study (Second Manifestations of ARTerial disease) P C Simons, A Algra, M L Bots, D E Grobbee, Y van der Graaf

Carotid Intima Media Thickness and Plaques Can Predict the Occurrence of Ischemic Cerebrovascular Events Patrizio Prati, Alberto Tosetto, Diego Vanuzzo, Giovanni Bader, Marco Casaroli, Luigi Canciani, Sergio Castellani and Pierre-Jean Touboul

Relationship Between Carotid Intima-media Thickness and the Results of Exercise Echocardiography in Patients With Suspected Coronary Disease

Carotid artery intima-media thickness and plaque score can predict the SYNTAX score Nobutaka Ikeda, Norihiro Kogame, Raisuke Iijima, Masato Nakamura, Kaoru Sugi


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0