Stenoza carotidiană: metode de investigatie

Stenoza arterei carotide se numără printre factorii favorizanți ai accidentului vascular cerebral (AVC), una dintre cele mai răspândite cauze de deces din întreaga lume. Cum se diagnostichează stenoza carotidiană?

În fiecare an, 150.000 de pacienți își pierd viața ca urmare a unui accident vascular cerebral, în timp ce 600.000 de pacienți rămân cu urmări grave, cum ar fi orbirea sau paralizia. Dintre toate aceste evenimente, peste 10% apar ca urmare a stenozei arterelor carotide, a cărei prevalență crește odată cu înaintarea în vârstă. Investigarea imagistică are ca scop principal prevenția unor astfel de complicații grave, în special în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, care urmează tratamente cu statine.

Metode de diagnostic pentru stenoza carotidiană

Ecografia

Investigarea cu ajutorul ultrasunetelor sau ecografia (ultrasonografia) folosește undele sonore pentru a produce imagini ale arterelor carotide din gât, care transportă sângele de la inimă la creier. Ecografia Doppler este o tehnică inclusă deseori în acest examen, fiindcă evaluează fluxul sangvin care traversează un vas și, implicit, observă orice îngreunare a circulației sângelui. Este, de altfel, cel mai frecvent folosit mijloc pentru a depista blocarea sau îngustarea arterelor carotide și, implicit, pentru a detecta riscul de AVC.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Angio CT

Tomografia computerizată (CT) permite scanarea carotidei cervicale și a arterelor cerebrale, oferind un mijloc precis de a evalua stenoza și efectele pe care aceasta le poate avea asupra creierului, în funcție de gradul de evoluție. Avantajul acestei tehnici este că se pot obține imagini axiale, imagini multiplanare și detalii 3D care pot ajuta la acuratețea rezultatelor.

Prin utilizarea scanerelor CT avansate, stenoza arterelor carotide poate fi diagnosticată la un grad de precizie egal sau mai mare decât cel al angiografiei de bază de cateter, însă fără a implica metode invazive. Tehnicile CT folosesc radiații X, similare cu radiografiile.

Angio RMN

Examenul imagistic prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) intercranian are o sensibilitate de 92-95%, o specificitate de 91% și o precizie totală de 91% în detectarea stenozei carotidiene intracraniene. Scopul acestuia este de a obține mai multe imagini bidimensionale, unite ulterior în cadrul unei imagini tridimensionale, care să ofere informații privind starea țesuturilor scanate. Fiindcă pot înregistra trei parametri diferiți, imaginile RMN oferă o cantitate mai mare de informații decât alte investigații imagistice, iar nocivitatea este mai mică, fiindcă nu utilizează radiații ionizante.

Stenoza arterelor carotide crește riscul de AVC

Boala obstructivă carotidiană sau stenoza carotidiana are loc când depozitele ori depunerile de grăsimi (plăci de aterom) înfundă vasele de sânge care transportă sângele la creierul și la capul pacientului, adică arterele carotide. Blocajul acesta crește riscul de AVC, o urgență medicală care are loc când fluxul sangvin către creier este întrerupt sau este grav redus. Accidentul vascular cerebral privează creierul de oxigen. În decurs de câteva minute, celulele creierului încep să moară.

Stenoza carotidiană se dezvoltă lent

Primul semn de stenoză carotidiană ar putea fi un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu (AIT). Un AIT este o insuficiență temporară a fluxului sangvin către creierul pacientului. Tratamentul stenozei arterelor carotide, de regulă, implică o combinație de modificări în stilul de viață, medicație și, uneori, intervenție chirurgicală.

Simptomele unei persoane cu stenoza arterelor carotide

De cele mai multe ori, în stadiile ei incipiente, stenoza carotidiană nu produce niciun fel de semne ori simptome. Afecțiunea poate să treacă neobservată până când este suficient de gravă pentru a priva creierul de sângele de care are nevoie, cauzând un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu.

Simptomele unui AVC

Semnele și simptomele unui accident vascular cerebral sau ale unui atac ischemic tranzitoriu includ:

  • Slăbiciune subită sau senzație de amorțeală subită în zona feței sau membrelor (mâini și picioare), de cele mai multe ori doar pe o parte a corpului;
  • Dificultăți subite de vorbire și de înțelegere;
  • Dificultăți de vedere subite, la un ochi sau la ambii ochi;
  • Amețeală bruscă sau pierderea echilibrului;
  • Durere de cap bruscă, severă, fără să aibă o cauză cunoscută.

Cere îngrijiri medicale de urgență dacă te confrunți cu oricare dintre semnele și simptomele unui AVC sau dacă le observi la o persoană din jur. Chiar dacă durează doar puțin timp și apoi începi te simți normal, trebuie să te vadă imediat un doctor. Este posibil să fi suferit un accident ischemic tranzitoriu, un semn important că ești expus unui risc mare de a avea un AVC.

Cum se poate preveni stenoza arterelor carotide?

Modificările stilului de viață pot ajuta la întârzierea sau prevenirea bolii obstructive carotidiene:

Renunțarea la fumat

Fumatul dăunează mucoasei vaselor de sânge și crește acumularea de placă în artere, deci renunțarea la acest viciu ajută la prevenirea precum și la oprirea progresiei stenozei carotidiene, reducând astfel riscul de accident vascular cerebral.

Reglarea valorilor colesterolului

Prea mult colesterol în sânge poate duce la formarea plăcii în artere, ceea ce face mai dificilă circulația sângelui, iar acumularea plăcii de aterom poate provoca un blocaj în arterele carotide. Dacă se constată la analizele uzuale de sânge că valorile colesterolului sunt prea mari, e indicat ca pacientul să limiteze consumul de grăsimi animale și de zahăr și să pună accentul în alimentație pe legume, fructe, leguminoase, carne și lactate slabe, precum și grăsimi sănătoase (pește gras, nuci, ulei de măsline).

Dacă schimbările în stilul alimentar nu funcționează pentru a reduce colesterolul mărit, medicul poate recomanda tratament cu statine sau alte medicamente ori suplimente pentru reglarea valorilor (fibrați, drojdie de orez roșu etc.).

Scăderea tensiunii arteriale prea mari

Hipertensiunea arterială pune stres asupra inimii, plămânilor, creierului, rinichilor și vaselor de sânge. În timp, acest lucru poate duce la leziuni ale organelor și țesuturilor, boli de inimă, atac de cord sau accident vascular cerebral. Pacientul cu stenoza arterelor carotide trebuie să-și monitorizeze tensiunea regulat.

Păstrarea unei greutăți corporale normale

Excesul de greutate sau de grăsime corporală poate crește tensiunea arterială și nivelul colesterolului și poate duce la diabet, dar și la accident vascular cerebral. O greutate normală se obține printr-o alimentație adecvată, cu un număr suficient de calorii (nu mai multe decât are nevoie organismul fiecărei persoane) și cu activitate fizică regulată. Dacă ai kilograme în plus și nu știi cum să slăbești sănătos și să te menții, întreabă-ți medicul de familie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
RadiologyInfo - Carotid Artery Stenosis
https://www.radiologyinfo.org/en/info/carotidstenosis
NIH - Management of carotid stenosis for primary and secondary prevention of stroke: state-of-the-art 2020: a critical review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7916422/
Studiul „Management of carotid stenosis for primary and secondary prevention of stroke: state-of-the-art 2020: a critical review”, apărut în Eur Heart J Suppl. 2020 Nov; 22(Suppl M): M35–M42. doi: 10.1093/eurheartj/suaa162, autori: Emmanuel Messas et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0