Stenoza arterelor carotide: riscuri si complicatii

Stenoza sau boala arterelor carotide (numita si stenoza carotidiana) este una dintre cele mai grave afectiuni care pot provoca decesul pacientilor cu boli cardiovasculare. Arterele carotide sunt doua vase de sange importante, care aprovizioneaza creierul cu sange oxigenat, un proces esential pentru functiile creierului cum ar fi gandirea, vorbirea sau functiile motorii.

Ce este stenoza arterelor carotide

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Boala arterelor carotide sau stenoza carotidiana este similara cu arteroscleroza coronariana: pe peretii arterelor se depun substante grase sub forma de placi sau depozite de colesterol. Acestea ingroasa peretii arterelor si implicit le ingusteaza, impiedicand sangele sa circule corect.

Stenoza poate fi moderata, caz in care sunt afectate doar partial functiile neurologice (pierderi de memorie, dificultati de vorbire) sau se poate complica sub forma de ocluzie a arterei carotide, caz in care aceasta este blocata complet si apare riscul de accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) poate provoca decesul pacientului sau pierderea definitiva a anumitor functionalitati, paralizia fiind cea mai comuna dintre complicatii. Efectele pe termen lung ale unui AVC depind de timpul in care se intervine de urgenta asupra problemei. Daca pacientului i se restabileste fluxul sanguin in mai putin de 3 ore, sansele ca acesta sa se refaca in totalitate dupa AVC sunt mai mari.

Care sunt factorii de risc

Principalul factor de risc in cazul acestei afectiuni este varsta, in general peste 60 de ani. De asemenea, s-a observat ca in intervalul de varsta 60-75 de ani, exista un risc mai mare in cazul barbatilor, iar la peste 75 de ani, riscul este mai mare in cazul femeilor. Sa nu uitam ca arterele devin mai putin flexibile si sunt mai predispuse la deteriorare odata cu inaintarea in varsta.

Alti factori de risc sunt:

•    Fumatul - nicotina poate irita stratul care captuseste peretii interiori ai arterelor. Fumatul, totodata, poate creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala.

•    Hipertensiunea arteriala - presiunea excesiva a sangelui exercitata pe peretii arterelor poate sa slabeasca vasele de sange si le poate face mai vulnerabile, mai usor de lezat.

•    Valori crescute ale colesterolului - nivelurile mari ale lipoproteinelor cu densitate scazuta (colesterolul LDL sau cel "rau") si valorile mari ale trigliceridelor (o grasime din sange) incurajeaza acumularea de placi ateromatoase.

•    Diabetul si rezistenta la insulina - diabetul iti scade capacitatea de a procesa grasimile in mod eficient, punandu-te in fata unui risc mai mare de a suferi de hipertensiune arteriala si de ateroscleroza.

•    Obezitatea - excesul ponderal iti creste sansele de a avea hipertensiune arteriala, ateroscleroza si diabet.

•    Sedentarismul - faptul ca nu faci exercitii fizice ori alt gen de miscare contribuie la afectiunile care iti deterioreaza arterele, inclusiv la hipertensiunea arteriala, la diabet si la obezitate.

•    Factorii genetici: antecedente familiale de arteroscleroza sau stenoza arterei carotide. Riscul tau de a suferi de boala arterelor carotide este mai mare daca o ruda a avut ateroscleroza sau o boala arteriala coronariana.

Complicatiile stenozei arterelor carotide

Boala arterelor carotide cauzeaza aproximativ 10-20% dintre accidentele vascular cerebrale. Un AVC este o urgenta medicala care poate lasa pacientul cu leziuni cerebrale permanente si cu slabiciune musculara. In cazuri severe, un AVC poate fi fatal.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Boala arterelor carotide poate duce la un accident vascular cerebral prin:

  • Reducerea fluxului sanguin - o artera carotida poate sa se ingusteze atat de mult din cauza aterosclerozei, inca sangele nu este intr-o cantitate suficienta pentru a ajunge la unele portiuni ale creierului pacientului.
  • Placi ateromatoase desprinse sau rupte - o bucata de placa de aterom se poate desprinde sau rupe si paote sa circule pana la arterele mai mici din creierul pacientului. Fragmentul de placi de aterom se poate bloca in una dintre aceste artere mai mici, creand un blocaj care intrerupe alimentarea cu sange intr-o anumita parte a creierului.
  • Un blocaj cauzat de un cheag de sange - Unele placi ateromatoase sunt predispuse sa se crape si sa formeze suprafete neregulate pe peretele arterelor. Corpul pacientului reactioneaza la acestea ca si cand ar fi o leziune si trimite acolo globule sanguine care ajuta procesul de coagulare in acea zona. Rezultatul poate fi un cheag mare de sange (tromb) care blocheaza sau care incetineste circulatia sangelui inspre creier, cauzand un accident vascular cerebral.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0