Teste și analize obligatorii pentru un bărbat

Este important ca fiecare persoană să aibă grijă de sănătatea sa și să efectueze anumite teste și analize medicale periodice pentru a preveni, depista și trata eventualele afecțiuni în stadii incipiente. În ceea ce privește bărbații, există anumite teste și analize specifice pe care ar fi bine să le efectueze în mod regulat.

Bărbații au nevoie atât de analize de rutină, cât și de screeninguri specifice, mai ales de la o anumită vârstă sau dacă au în familie risc crescut pentru anumite boli. În plus, anumite boli sunt mai frecvente în cazul bărbaților - de exemplu, cancer colorectal -  așa că e bine ca aceștia să fie bine informați în legătură cu riscurile pentru sănătate.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Analizele de sânge

Hemograma și leucograma pot orienta în evaluarea stării de sănătate, subliniind aspecte importante cum ar fi posibile anemii, prezența unor inflamații sau infecții în organism, un nivel crescut al glucozei, prezența în exces a grăsimilor în sânge. Prin acestea din urmă se pot depista nereguli ale profilului metabolic.

Colesterol

De exemplu, în cazul depistării valorilor crescute ale colesterolului (atât a celui bun - HDL, cât și a celui rău - LDL), dar și a trigliceridelor și lipidelor totale se impun în prima fază măsuri la nivelul dietei, pentru a evita instalarea problemelor cardiovasculare sau chiar medicație specifică. Tot aceste valori pot avertiza asupra unor boli ale ficatului sau a unor tulburări endocrine.

Glicemie

Glicemia „a jeun” este o probă importantă care ajută la depistarea timpurie a diabetului zaharat. Dacă acest indicator este în zona de îngrijorare, de peste 110 mg/dl atunci dozarea hemoglobinei glicoziloate HbA1C este strict necesară. Aceasta va arăta situația titrului zahărului în sânge în ultimile 3 luni, reflectând dinamica acestui indicator esențial pentru diagnosticul sindromului metabolic sau al apariției timpurii a diabetului de tip 2, o boală frecventă a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI. Aceste analize de sânge ar trebui făcute la fiecare cinci ani până la 40 de ani și anual după această vârstă.

VSH

Tot legat de analizele de sânge, se pot solicita și anumiți markeri care evidențiază posibile inflamații în organism, cum ar fi VSH (care va arăta dacă este un proces inflamator în organism), proteina C reactivă, fibrinogenul, transaminazele. Valorile crescute ale acestor transaminaze sunt corelate cu afecțiuni ale inimii, prostatei și ficatului.

Fier

Sideremia (nivelul fierului în sânge) alături de homocisteină - generată de un exces de fier în sânge sunt extrem de importante pentru sănătate și predicția pentru diverse boli sistemice și cardiovasculare.

Urocultură

Urocultura constă într-o probă de urină, care indică dacă există o infecție urinară; dacă rezultatul este pozitiv, se efectuează și o antibiogramă aferentă bacteriei, pentru ca medicul să poată prescrie un antiobiotic potrivit pentru a combate infecția. Ureea, creatinina și acidul uric, precum și sumarul de urină indică activitatea rinichilor.

Analizele hormonale

Acestea sunt, de obicei, efectuate la solicitare. Orice bărbat peste 40 ani ar trebui să își facă periodic dozări ale testosteronului și ale hormonilor tiroidieni. Analizele de sânge privitoare la funcționarea glandei tiroide ar trebui făcute prima dată în jurul vârstei de 20 de ani, apoi din cinci în cinci ani până la 60 de ani, apoi anual. O activitate slabă a acestei glande poate duce la depresie, mărirea colesterolului, constipație. 

Testosteronul poate înregistra scăderi în jurul vârstei de 40 de ani sau chiar mai devreme și unul dintre semne poate fi îngrășarea. În plus, un dezechilibru hormonal poate împiedica abilitatea unui bărbat de a lupta cu stresul și îl face să se simtă epuizat, anxios, iritat și mai puțin interesat de a face sex. Testosteronul influențează mărimea masei musculare și rezistența osoasă și joacă un rol important în apetitul sexual și producția de spermatozoizi.  

Serologii virale 

Incidența tot mai crescută în țara noastră a hepatitelor virale de tip B (aprox. 5% din populație) sau C (aprox 8%) impun efectuarea unor teste și analize care să le pună eventuală prezență în evidență, mai ales dacă bărbatul a efectuat tratamente stomatologice, tatuaje, piercinguri sau a practicat sexul neprotejat. Pe lângă AgHBs și anticorpii HVC, screeningul viral include și infecția cu virusul HIV.  

Măsurarea tensiunii arteriale 

În mod normal, această măsurare ar trebui efectuată și de mai multe ori pe an dacă ai această ocazie, dacă ești supraponderal, fumezi, consumi alcool sau dacă provii dintr-o familie de cardiaci, întrucât indică existența unor probleme ale arterelor. Tensiunea arterială ar trebui verificată anual, valorile prea mari ducând la complicații grave precum anevrism, accidente vasculare, boli cardiovasculare și blocaj renal. O tensiune normală este 120/80mm Hg. Riscurile pentru sănătate încep să apară de la valori de peste 140/90mm Hg. 

Ecografia abdominală 

Este o metodă imagistică neinvazivă extrem de eficientă, care ajută la vizualizarea organelor interne situate în cavitatea abdominală - colecist, ficat, calea biliară principală, vena portă, pancreas, splină, rinichi, ansele intestinale, putând să identifice cu ușurință posibili noduli, chisturi, formațiuni anormale, litiază renală sau biliară. 

Colonoscopia 

Auzim tot mai des în jurul nostru despre bărbați cu cancer colorectal, deoarece este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați, care, netratat, duce la deces, dar, dacă este descoperit la timp și tratat adecvat, are o rată de supraviețuire de 90%.

Alimentația joacă un rol semnificativ în apariția cancerului colorectal; studiile au arătat că un consum ridicat de carne roșie și mezeluri poate crește riscul de cancer colorectal, iar bărbații, în general, au tendința de a consuma mai multă carne decât femeile.

Începând cu vârsta de 35 de ani, se impune ca o dată la 5-10 ani să fie făcută o colonoscopie, ba chiar mai des dacă există cazuri de cancer colorectal în familie. Este de dorit că această investigație să fie făcută anual după vârsta de 40 ani în cazul în care există în familie un istoric de acest fel.

Testările genetice predictive legate de posibilitatea apariție cancerelor  

Orice bărbat care are un istoric în familie de boală canceroasă îți poate evalua riscul apariției unei astfel de patologii cauzate de mutații genetice moștenite. Progresul științific semnificativ permite în acest moment ca, printr-o simplă prelevare de sânge venos, medicii specialiști să intre în posesia unui raport complet de evaluare a riscului de apariție a celor mai frecvente tumori canceroase ca urmare a mutațiilor genetice moștenite. 

În cazul în care știi că ești la risc, medicul genetician va recomanda un astfel de test care să îți indice riscul de a dezvolta anumite cancere. Acesta este un prim pas esențial în a transforma cancerul într-o boală cronică aproape ca oricare alta, care poate fi gestionată fără să afecteze semnificativ calitatea vieții.

Investigații pentru cancerul testicular 

Această formă rară de cancer se dezvoltă în zona glandelor reproductive și poate apărea între 20 și 54 de ani. Bărbații se pot controla singuri în mod regulat și pot observa dacă în scrot există noduli tari sau moi sau dacă testiculul și-a schimbat forma sau mărimea. Prezintă un risc major barbații care au avut cazuri similare în familie sau care au avut probleme cu testiculele necoborâte în scrot. Medicul va indica o ecografie testiculară și analize de sânge pentru a detecta potențiala tumoare.

Screening pentru cancerul de prostată  

PSA-ul (antigen specific prostatic) are utilitate atât în depistarea cât și în monitorizarea cancerului de prostată, alături de tușeul rectal și ecografia transrectală și se repetă anual după vârsta de 50 de ani. 

Echilibrul metabolic necesar bărbaților care adoptă un stil de viață activ

Bărbații care optează pentru un stil de viață activ, în care exercițiul fizic sub orice formă (jogging regulat, sală de fitness etc.) este prezent regulat, vor avea nevoie de un control strict al metabolismului hidroelectroloitic; pentru bărbați, sunt importante măsurarea calciului ionic (nivelul de calciu din organism ), magneziului și fierului. 

În cazul în care aceștia recurg la anabolizanți și la un regim hiperproteic, controlul unor parametri și al metabolismului proteic devine imperativ, Astfel, ionograma, dar și creatinina serică și urică, electroforeza proteinelor serice, dozarea acidului uric au importanță mai ales în perioadele de efort intens și restricții alimentare.

Cum îți scazi riscul de boli?

Ai grijă la alimentație

Poate ai auzit sau ai citit că pentru a fi mai sănătos este nevoie să fii atent la ce mănânci zi de zi și să pui accentul pe alimente hrănitoare. Dacă mănânci mai mereu pâine albă cu carne, cartofi prăjiți și dulciuri, și mai și bei alcool în exces, acest „meniu” îți crește riscul pentru tot felul de boli. De aceea, pentru a-ți proteja sănătatea, caută să îți bazezi mesele pe alimente hrănitoare: carne slabă și pește în cantități moderate (dar evită să le prăjești, folosește alte forme de gătit), legume crude și gătite (dar nu prăjite, lasă prăjelile doar pentru ocazii, de poftă), leguminoase fierte, fructe proaspete. Bea suficientă apă, pentru a-i da ocazia corpului să-și execute cât mai bine funcțiile.

Obișnuiește-te să faci mișcare

Încorporarea activității fizice în rutina zilnică este esențială. Exercițiile cardiovasculare (de exemplu, alergat sau mers pe bicicletă) alături de antrenamentele de rezistență (de exemplu, ridicarea greutăților) sunt benefice pentru sănătatea cardiovasculară, a mușchilor și pentru menținerea greutății corporale. Atenție, însă, nu te suprasolicita: ai grijă să te și odihnești suficient și, mai ales, să dormi destul noaptea.

Renunță la fumat și limitează alcoolul

Nu e ușor să renunți la fumat și nici să limitezi consumul de alcool dacă ai fost obișnuit să faci excese. Însă, pe măsură ce înaintezi în vârstă, vei observa o deteriorare semnificativă a sănătății dacă vei continua să faci excese. Fumatul crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, cancer și afecțiuni respiratorii, în timp ce consumul mare de alcool poate duce la boli precum ciroză hepatică, pancreatită, cancer colorectal.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard Health Publishing - Screening Tests for Men
https://www.health.harvard.edu/topics/screening-tests-for-men
CDC - Cancer and Men 
https://www.cdc.gov/cancer/dcpc/resources/features/cancerandmen/index.htm


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0