Stresul psihologic si cancerul

Stresul psihologic descrie ceea ce simte subiectul uman cand acesta se afla sub presiune mentala, fizica sau emotionala. Desi este normal ca sporadic sa experimentam stresuri psihologice, o expunere repetitiva pe perioade lungi de timp sau o expunere la un stres psihologic extrem de intens poate duce la probleme de sanatate atat din punct de vedere mental cat si somatic.

Stresul poate fi determinat atat de responsabilitati cotidiene sau de rutina cat si de evenimente intempestive cum ar fi traumele sau boala unui apropiat sau al unui membru al familiei. Un pacient diagnosticat cu cancer care nu este capabil de a controla modificarile corpului induse de boala sau de tratamentul acestuia si care isi desfasoara cu dificultate activitatile zilnice normale se afla intr-o stare de depresie. Suferinta data de inabilitatea indeplinirii activitatilor zilnice este un factor care reduce semnificativ calitatea vietii pacientilor cu cancer.In plus, sunt tot mai multe date care atesta ca o suferinta extrema manifestata prin depresie reprezinta un factor nefavorabil de evolutie a unui cancer. Experienta practicii clinice zilnice arata ca pacientii care sunt diagnosticati cu cancer si care au un tonus optimist au o evolutie a bolii mult superioara pacientilor depresivi, preocupati de boala si de evolutia acesteia.

Cum reactioneaza organismul la stres?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Urmarea presiunii fizice, mentale sau emotionale se elibereaza hormonii de stres (epinefrina si norepinefrina) care cresc nivelul tensiunii arteriale, ritmul cardiac precum si nivelul glicemiei, modificari care permit organismului o adaptare rapida la nivelul de stres. Cercetarile au aratat ca persoanele care experimenteaza stresuri intense sau persistente, pot prezenta o pleiada de modificari digestive, urinare, de fertilitate si nu in ultimul rand imunitare. Persoanele expuse unui stres cronic sunt mult mai susceptibile infectiilor virale, tulburarilor de somn, anxietatii si depresiei. In conditii de stres cronic, organismul ramane intr-o stare permanenta de stimulare cu cresterea nivelului seric al epinefrinei, nonepinefrinei dar si al cortizolului. In perioadele de stres acut creste si nivelul seric de dopamina care se reduce semnificativ in conditii de stres cronic.

Stresul psihologic poate determina aparitia cancerului?

Cu toate ca stresul poate induce o multitudine de probleme de sanatate, legatura directa cu cancerul este mai degraba intuitiva. Desi anumite studii arata o legatura intre factorii psihologici si cresterea riscului de cancer, alte studii infirma aceste date. Legatura intre stresul psihologic si cancer poate fi vazuta sub mai multe aspecte. De exemplu, pacientii aflati sub stres isi pot dezvolta o serie de obiceiuri cum ar fi fumatul, apetit exagerat sau consumul de alcool care cresc riscul de a dezvolta un cancer. De asemenea, o persoana care are o ruda apropiata diagnosticata cu cancer, prezinta un risc mai mare de a dezvolta o asemenea boala mai degraba prin impartasirea acelorasi factori de risc mosteniti decat prin stresul declansat si mentinut de diagnosticul de cancer al unui membru al familiei.

Cum afecteaza stresul psihologic pacientul diagnosticat cu cancer?

Pacientii diagnosticati cu cancer percep in general dificil efectele fizice, emotionale si sociale ale bolii.Cei care aleg sa recurga la alcool sau fumat ca reactie la stres sau cei care devin mult mai inactivi si sedentari, prezinta o calitate a vietii mult mai slaba dupa tratamentele oncologice. In schimb, pacientii cu o atitudine pozitiva si care recurg la tehnici de relaxare sau de management al stresului sunt mult mai putin depresivi sau anxiosi si suporta mult mai usor simptomatologia indusa de boala sau de tratamentele oncologice. Cu toate acestea, nu exista nici o evidenta potrivit careia un mai bun management al stresului psihologic ar creste supravietuirea unui pacient cu cancer.

Studiile experimentale ale ultimilor 30 ani au sugerat ca stresul psihologic ar putea afecta capacitatea tumorii de a creste si de a disemina. O explicatie simplista ar deriva din actiunea hormonului de stres-noradrenalina, care are efect de promotie a angiogenezei si a metastazarii. Daca pentru initierea procesului neoplazic rolul factorilor psihologici este limitat sau chiar contradictoriu, in schimb, progresia bolii este semnificativ crescuta in conditii de stres, depresie sau izolare sociala. Angiogeneza este un proces complex, crucial pentru cresterea tumorala si pentru procesul de metastazare. Procesul de angiogeneza necesita eliberarea unor factori proangiogenici (VEGF,IL6,TNF,) de catre tumora care determinarea activarea unor celule endoteliale, cresterea vaselor de sange si subsecvent, expansiunea tumorala. VEGF (factorul de crestere vascular endotelial) este o molecula care joaca un rol esential in embriogeneza, angiogeneza fiziologica dar si in neovascularizarea unei neoplazii. Studiile clinice au evidentiat legaturi intre nivele serice scazute ale VEGF si suportul social crescut la pacientii cu cancer. Depresia severa se insoteste de nivele serice crescute ale VEGF atat pre cat si postoperator in timp ce pacientii echilibrati si cu o calitate a vietii foarte buna prezinta nivele serice scazute ale VEGF. De asemenea, nivelul seric al IL-6, un alt factor proangiogenic, este semnificativ scazut in conditii de stres psihologic minimal sau inexistent..

Cu toate ca nu este inca evidentiabila o legatura directa intre stres si evolutia unui cancer,unele date sugereaza ca un stres coplesitor conduce la dezvoltarea sentimentelor de neajutorare si de lipsa de speranta. Aceste sentimente se asociaza cu o crestere a ratei de deces, cu toate ca mecanismul intim al acestei legaturi ramane deocamdata neclar. O explicatie ar putea fi gasita in intarzierea prezentarii la medic odata cu declansarea bolii, renuntarea prematura la tratamente,incapacitatea de a accepta terapii cu potential curativ sau acceptarea recurgerii la factori de risc suplimentar negativi, cum ar fi abuzul de alcool,tutun sau chiar droguri, care conduc inevitabil la decese premature.

Cum pot face fata stresului psihologic pacientii diagosticati cu cancer?

Suportul emotional si social poate ajuta pacientul sa faca fata stresului psihologic prin reducerea nivelelor de depresie, anxietate dar si a simptomelor datorate bolii si tratamentelor oncologice. Cum este posibil acest lucru?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Prin tehnici de relaxare, meditatie sau de management al stresului, consiliere, dialog, sesiuni de educatie legate de cancer, suport social in sedinte individuale sau de grup, utilizare de medicatie antidepresiva sau anxiolitica, exercitii fizice. Expertii in psihologia comportamentala recomanda ca toti pacientii diagnosticati cu cancer sa fie supusi expertizei psihologice precoce, la debutul tratamentului si in plus, reexpertizati in momentele dificile ale evolutiei ciclului terapeutic.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0