Sindromul intestinului permeabil

Deși este considerat o afecțiune ipotetică, deci nu se poate da un diagnostic de „sindromul intestinului permeabil”, această problemă este asociată cu diverse afecțiuni, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau boala celiacă și multe altele. În acest articol discutăm despre cine este la risc, ce înseamnă pentru corp acest așa-zis intestin permeabil, cum se manifestă și ce se poate face în sensul de opțiuni de tratament.

Menținerea permeabilității corespunzătoare a barierei intestinale este o condiție critică pentru a evita disfuncția tractului gastrointestinal. Cercetări științifice recente arată că mai mult de 40% dintre oamenii din întreaga lume suferă de tulburări funcționale gastrointestinale, care le afectează calitatea vieții. Printre acestea, sindromul intestinului permeabil, caracterizat prin hiperpermeabilitate intestinală, pare să fie corelat cu bolile inflamatorii intestinale.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce este sindromul intestinului permeabil?

Sindromul intestinului permeabil descrie o situație în care stratul intestinal care acoperă peretele interior al intestinului subțire dezvoltă breșe sau deschideri mici, permițând astfel substanțelor care nu ar trebui să pătrundă în sânge să treacă prin peretele intestinal și să ajungă în sistemul circulator. Cum spuneam, această afecțiune nu este încă pe deplin recunoscută sau definită în domeniul medical, iar existența sa este controversată în unele cercuri științifice.

Teoretic, sindromul intestinului permeabil ar putea permite substanțelor cum ar fi toxinele, bacteriile și fragmentele mari de alimente să treacă prin peretele intestinal în sânge într-o măsură mai mare decât ar fi normal. Aceste substanțe ar putea ajunge în fluxul sangvin și ar putea declanșa reacții inflamatorii în organism, care, potrivit susținătorilor acestei teorii, pot fi legate de o serie de afecțiuni, inclusiv afecțiuni autoimune, alergii, tulburări digestive și chiar boli mintale.

Din ce cauze apare sindromul intestinului permeabil?

Cauzele exacte ale acestui intestin permeabil nu sunt pe deplin înțelese și sunt în continuare subiect de cercetare și dezbatere în comunitatea medicală. Există mai multe teorii cu privire la posibilele cauze, dar acestea nu au fost confirmate definitiv.

Factori genetici

Unele cercetări sugerează că predispoziția genetică poate juca un rol în susceptibilitatea la dezvoltarea sindromului intestinului permeabil.

Stresul

Stresul cronic sau evenimentele traumatice pot avea un impact asupra funcționării intestinului și pot contribui la creșterea permeabilității intestinale.

Alimentația

Alimentația bogată în alimente ultra procesate, grăsimi trans și zaharuri rafinate (fast-food, patiserie, chipsuri, mezeluri etc.) poate afecta sănătatea intestinului și poate contribui la permeabilitatea crescută a acestuia.

Infecții intestinale

Infecțiile sau dezechilibrele microbiene pot afecta sănătatea barierei intestinale și pot contribui la sindromul intestinului permeabil.

Medicamente

Anumite medicamente, cum ar fi antibioticele și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pot afecta echilibrul microbian în intestin și pot influența sănătatea barierei intestinale.

Alcoolul și toxinele

Consumul excesiv de alcool și expunerea la toxine pot afecta sănătatea barierei intestinale și pot avea de-a face cu acest intestin permeabil.

Afecțiuni medicale

Anumite afecțiuni, cum ar fi boala celiacă, boala Crohn sau sindromul de intestin iritabil, pot fi asociate cu permeabilitatea crescută a intestinului.

Inflamația cronică

Inflamația cronică în organism poate afecta funcționarea barierei intestinale și poate contribui la apariția sindromului intestinului permeabil.

Unele tratamente

Chimioterapia și radioterapia care degradează mucoasa intestinală pot fi, de asemenea, cauze pentru sindromul intestinului permeabil.

Ce simptome are o persoană cu intestin permeabil?

Simptomele asociate cu sindromul intestinului permeabil pot varia de la o persoană la alta. Totuși, trebuie menționat că aceste simptome nu sunt specifice și pot fi întâlnite și în alte afecțiuni. Datorită complexității și lipsei unei definiții clare a sindromului intestinului permeabil în comunitatea medicală, este important să mergi la medic pentru evaluare dacă te confrunți cu următoarele simptome:

  • Balonarea, gazele intestinale, constipația sau diarea și disconfortul abdominal pot fi simptome comune asociate cu un intestin permeabil.
  • Persoanele cu sindromul intestinului permeabil pot prezenta o creștere a sensibilității la anumite alimente, precum lactoza sau glutenul.
  • Se crede că permeabilitatea crescută a intestinului ar putea contribui la dezvoltarea alergiilor alimentare sau a intoleranțelor.
  • Unii oameni cu sindromul intestinului permeabil pot prezenta oboseală excesivă, slăbiciune sau letargie.
  • Există teorii conform cărora această problemă ar putea juca un rol în dezvoltarea sau agravarea afecțiunilor autoimune, cum ar fi boala celiacă, lupusul sau poliartrita reumatoidă.
  • Unele persoane prezintă probleme cutanate, cum ar fi acnee, eczeme sau erupții cutanate care pot fi asociate cu sindromul intestinului permeabil.
  • Anxietatea, depresia și tulburările de dispoziție pot fi întâlnite la pacienții cu sindromul intestinului permeabil, deși legătura exactă nu este pe deplin înțeleasă.
  • Unele persoane pot avea dureri articulare sau musculare, care pot fi asociate cu inflamația din corp.

Cum se măsoară permeabilitatea intestinală?

Deși nu există un test standard care să măsoare permeabilitatea intestinală, anumite teste sunt în prezent investigate în cercetarea clinică ca având potențial în diagnosticarea acestei probleme.

Se poate face, de exemplu, un test de urină: pacientul bea o soluție care conține diferite tipuri de zaharuri cu molecule de diferite dimensiuni, dintre care unele nu sunt de obicei absorbite în intestine. Apoi, i măsoară nivelurile de zahăr din urină pentru a vedea care zaharuri au trecut prin peretele intestinal.

De asemenea, se poate face un test de sânge, prin care se analizează o probă de sânge, în încercarea de a găsi dovezi de infiltrare a bacteriilor intestinale (endotoxinele sunt unii dintre biomarkerii căutați).
Pentru a măsura permeabilitatea intestinală se mai poate face și o biopsie tisulară. Acest test mai invaziv examinează o probă de țesut intestinal în camera Ussing (un aparat pentru măsurarea proprietăților membranei epiteliale). Testul folosește curent electric pentru a măsura transportul ionilor peste bariera intestinală. 

Un alt test este endomicroscopia confocală, care permite analizarea mucoasei intestinale la rezoluție mare. Un lichid de contrast injectat în venă poate apărea în intestin dacă există un gol în „căptușeala” intestinului.

Cum se tratează sindromul intestinului permeabil?

Deoarece există această dezbatere cu privire la existența și cauzele sindromului, nu există un consens cu privire la abordările de tratament. Cu toate acestea, unele strategii generale care pot fi luate în considerare pentru gestionarea simptomelor asociate:

Modificări ale alimentației

Alegerea unei diete sănătoase și echilibrate poate ajuta la reducerea inflamației și a iritației intestinale. Unele persoane cu intestin permeabil pot beneficia de evitarea alimentelor care pot agrava simptomele, cum ar fi glutenul, lactoza sau zaharurile rafinate. Spre exemplu, dietele sărace în FODMAP (fructoză, lactoză, fructani, galactan și polioli, adică zaharurile alcoolice, precum xylitol, sorbitol, maltiol și manitol) pot oferi beneficii pentru persoanele care suferă de afecțiuni digestive.

Suplimente alimentare

Unele suplimente pot fi sugerate pentru a sprijini sănătatea intestinală, cum ar fi probioticele (pentru menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale), enzimele digestive sau aminoacizii precum glutamina. Probioticele se găsesc în alimente precum kefir, murături fermentate (varză murată, castraveți în saramură, kimchi), tempeh (un produs alimentar fermentat din soia) și miso, iar prebioticele - substanțe alimentare naturale care susțin creșterea și activitatea bacteriilor benefice din intestinul gros se găsesc în alimente precum ceapă, usturoi, banane, păstârnac, mere, pere și citrice.

Gestionarea stresului

Stresul cronic poate afecta sănătatea intestinală. Practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi yoga sau alte exerciții de relaxare poate avea un impact pozitiv. Poți să înveți mai multe despre aceste forme de combatere a stresului de pe internet sau cere sfatul medicului de familie.

Evitarea substanțelor iritante

Renunțarea sau reducerea consumului de alcool, cafea sau alți iritanți poate ajuta la reducerea inflamației intestinale. 

Medicamente

În unele cazuri, medicul poate recomanda medicamente pentru gestionarea simptomelor, cum ar fi antialergicele sau antiinflamatoarele, în funcție de nevoile individuale.

Colaborarea cu un specialist

Consultarea cu un medic gastroenterolog sau un specialist în nutriție poate oferi o abordare personalizată pentru gestionarea simptomelor și pentru menținerea sănătății intestinale.

Se poate preveni sindromul intestinului permeabil?

Deși sindromul intestinului permeabil nu este încă pe deplin înțeles, există anumite strategii generale de sănătate pe care le poți adopta pentru o mai bună sănătate intestinală și pentru scăderea riscului de a dezvolta probleme legate de permeabilitatea intestinală. 

  • Consumă legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase și evită alimentele ultra procesate, bogate în zaharuri și grăsimi trans (produse de fast-food și de patiserie, brânzeturi topite, mezeluri, acadele, chipsuri etc.).
  • Mănâncă alimente bogate în fibre: legumele, fructele și cerealele integrale pot contribui la menținerea sănătății intestinale și la îmbunătățirea funcției digestive.
  • Nu uita de prebiotice: alimentele bogate în prebiotice, cum ar fi legumele cu conținut ridicat de fibre și alte alimente menționate anterior, pot contribui la menținerea sănătății bacteriilor benefice din intestin.
  • Fii atent la alergii și intoleranțe alimentare. Identificarea și evitarea alimentelor care pot provoca alergii sau intoleranțe alimentare poate ajuta la prevenirea inflamației și a iritației intestinale.
  • Menține o hidratare adecvată. Consumul suficient de apă este esențial pentru sănătatea generală și pentru funcționarea corespunzătoare a tractului intestinal.
  • Tehnicile de gestionare a stresului pot contribui la menținerea echilibrului intestinal.
  • Evită excesul de alcool și fumatul. Aceste obiceiuri pot afecta și sănătatea intestinală, printre altele, și pot contribui la inflamație.
  • Nu lua antibiotice decât dacă ți le-a prescris medicul. Dacă ai nevoie de antibiotice, discută cu medicul despre posibilele efecte asupra sănătății intestinale și despre strategii pentru menținerea unui echilibru sănătos în microbiota intestinală.
  • Dacă ai probleme digestive sau suspectezi probleme legate de permeabilitatea intestinală, discută cu un medic gastroenterolog sau un specialist în nutriție pentru evaluare și sfaturi personalizate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Leaky Gut Syndrome
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22724-leaky-gut-syndrome
Harvard Health Publishing - Leaky gut: What is it, and what does it mean for you? 
https://www.health.harvard.edu/blog/leaky-gut-what-is-it-and-what-does-it-mean-for-you-2017092212451 
NCBI - Preventing Bacterial Translocation in Patients with Leaky Gut Syndrome: Nutrition and Pharmacological Treatment Options
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8949204/
Studiul „Preventing Bacterial Translocation in Patients with Leaky Gut Syndrome: Nutrition and Pharmacological Treatment Options”, apărut în Int J Mol Sci. 2022 Mar; 23(6): 3204. Published online 2022 Mar 16. doi: 10.3390/ijms23063204, autori: Agata Twardowska et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0