Dieta in bolile inflamatorii intestinale

In prezent sunt mai multe teorii cu privire la dieta potrivita in bolile inflamatorii intestinale, insa nicuna nu s-a dovedit a fi 100% eficienta in remisiunea bolii fara un tratament adecvat si individualizat medicamentos.

Efectul dietelor cu continut foarte scazut in carbohidrati ramane inca un subiect controversat in lumea medicala. Este insa clar dovedit faptul ca o dieta bogata in fibre si saraca in carbohidrati rafinati are un efect net favorabil asupra cursului clinic al bolii. Sunt de asemenea studii care sustin beneficiul consumului de alimente si suplimente probiotice in bolile inflamatorii intestinale, insa este nevoie de cercetari mai amanuntite pentru a valida eficacitatea fibrelor dietetice si a probioticelor in managementul bolii inflamatorii intestinale.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Exista o exceptie de la consumul de fibre – si anume in timpul episodului diareic acut consumul de fibre trebuie redus si reluat odată cu atenuarea  diareei.

Fibrele alimentare se recomanda in cantitati cat mai apropiate de cele normale (adica aproximativ 15 grame la fiecare 1000 de kcalorii din dieta), fiind benefice in restaurarea funcţiilor mucoasei, a absorbţiei apei si electrolitilor, cat si in cresterea vascozitatii scaunului.

Fibrele alimentare sunt componente ale vegetalelor ce nu pot fi digerate integral de enzimele tractului digestiv uman. Exista doua tipuri de fibre – solubile si insolubile.

Fibrele solubile precum gumele, mucilagiile, unele hemiceluloze si pectina se gasesc in fructe, legume, zarzavaturi, tarate ovaz, orz, secara, psylium, leguminoase (linte, fasole uscata, mazare). Ele se dizolva in apa si formeaza un gel care incetineşte pasajul alimentelor prin tractul intestinal si intarzie sau scade absorbtia unor constituenti alimentari precum glucoza si colesterolul.

Fibrele insolubile nu se dizolva in apa si formeaza balastul din colon. Fibrele insolubile se regasesc in taratele de grau si in cereale integrale (paste integrale, paine integrala, orez brun). Aceste fibre insolubile nu sunt recomandate pacientilor cu boli inflamatorii intestinale, deoarece pot irita si mai mult peretii intestinului si pot produce sangerari in scaun, chiar in absenta diareei.

Refacerea capitalului de folat sau suplimentarea cu acid folic pare a fi benefica in diareea acuta, probabil datorita faptului ca accelereaza regenerarea celulelor epiteliale ale mucoasei. Surse alimentare bogate in de acid folic sunt  ficatul de vita, miel, porc, pui, alaturi de legumele cu frunze verzi (spanac, broccoli, sparanghel, fasole verde) – recomandate a se consuma fierte sau inabusite la abur. De asemenea citricele, fructele de pădure si pepenele galben sunt fructe bogate in acid folic si care sunt recomandate in alimentatia pacientilor cu boala inflamatorie intestinala.

Starea de nutritie a pacientilor care sufera de este boala Crohn este de cele mai multe ori compromisa in mod semnificativ. Acest fapt se datoreaza malnutritiei protein-calorice care poate aparea prin aportul inadecvat de substante nutritive datorate anorexiei sau sindromului de malabsorbtie, cat si pierderii crescute datorita tulburarilor gastrointestinale. 

Se recomanda consumul de  alimente ce dovedesc proprietati anticancerigene si care previn deficitul de vitamine si minerale, precum fibre alimentare solubile, vitamine liposolubile - A, E, D, K, minerale esentiale precum seleniu, calciu, zinc, dar si alte elemente cu proprietati dovedite antioxidante si antiinflamatorii precum fosfizotiocianati, indoli, flavone, fenoli, etc. Asociat cu consumul alimentar, in sindromul de malabsorbtie, sunt necesare suplimente de vitamine liposolubile sau B12, acid folic, vitamine din grupul B, etc.

Vitamina A ajuta la repararea tesuturilor  deteriorate din mucoasa tractului gastrointestinal. Vitamina A se gaseşte numai in surse alimentare de origine animala precum ulei din ficat de peste (cod, somon, rechin), ficat de vita si de pui, oua, branza. Betacarotenul, precursorul vitaminei A se gaseste in legume si fructe galbene precum morcovi, cartofi dulci,  caise, mango, pepene galben, etc.

Consumul de alimente bogate in zinc intaresc sistemul imunitar si joaca un rol crucial in vindecarea ranilor din mucoasa tractului digestiv. Zincul se gaseste mai ales in carne, peste si alte alimente marine (stridii, fructe de mare), ficat, oua, dar si in fructe  precum portocale, smochine, stafide.

Pierderile acute si cronice de electroliti, in special sodiu si potasiu, care se produc prin scaunele diareice repetate, trebuie corectate rapid prin utilizarea de solutii specifice orale si prin creşterea aportului de alimente bogate în sodiu şi potasiu. Potasiul se gaseste in carnea de pui, vita, porc slab,  in unele legume (rosii, ciuperci, conopida, cartof, patrunjel radacina) si fructe (banane, portocale, prune, struguri).

Calciul este un alt element esential din dieta care este absorbit deficitar in cazul  pacientilor cu boli inflamatorii intestinale, acestia fiind astfel predispusi la apariţia osteoporozei si fracturilor. Surse de alimente bogate in calciu care pot fi consumate de acestia sunt pestii marini in conserve cu os, de tipul somon, sardine, scoici, creveţi, legume cu frunze verzi de tipul broccoli, varza de bruxelles – gatite la abur.

Alimente permise si nepermise in bolile inflamatorii intestinale

Alimentaţia bolnavului difera in functie de stadiul evolutiv al bolii.

In formele grave (cu peste 10 scaune diareice pe zi) se recomanda regim hidric timp de 2-3 zile, timp in care se vor administra doar lichide : ceai de menta, ceai de musetel, sunatoare, tei, neindulcite sau slab indulcite, sucuri de fructe neacide, supe de legume la care se adauga orez, carne fiarta slab, tocata marunt (25g la 100ml). Supele se pot imbogati cu putin unt crud sau un galbenuş de ou.

Daca evoluţia este favorabila se vor introduce in alimentaţie succesiv: in primul timp legumele putin bogate in celuloză (dovlecel, baby carrots, sfecla rosie) sub forma de piureuri, soteuri, cat si fructe coapte, neacide, fara coaja si fara samburi, mai intai sub forma de compot. Se pot introduce de asemenea lactatele fermentate subforma de branza telemea sau branza de vaci.

In timpul doi se introduc treptat legumele mai bogate in celuloza (fasole verde, vinete, andive), intodeauna bine fierte, rosiile fara coji si samburi, fructe neacide, moi, bine coapte.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Raman excluse insa permanent condimentele iritante, carnea grasa, vanatul, afumaturile, fructele tari, crude, cu coaja si seminte, conservele, mezelurile, prajelile, painea proaspata, alimentele cu celuloză dura, insa regimul alimentar depinde de toleranta individuala.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0