Dieta in bolile inflamatorii intestinale
În prezent sunt mai multe teorii cu privire la un regim alimentar adecvat pentru boala inflamatorie intestinală, însă niciuna nu s-a dovedit a fi 100% eficientă în remisiunea bolii fără un tratament medicamentos adecvat și individualizat.
Boala inflamatorie intestinală este un termen care se referă la boala Crohn și la colita ulcerativă. Afecțiunile sunt caracterizate de inflamație cronică în locuri diferite ale tractului gastrointestinal, având ca rezultat diaree și dureri abdominale.
O dietă bogată în fibre și săracă în carbohidrați rafinați are un efect net favorabil asupra cursului clinic al bolii. Există, de asemenea, studii care susțin beneficiul consumului de alimente și suplimente probiotice în bolile inflamatorii intestinale, însă este nevoie de cercetări mai amănunțite pentru a valida eficacitatea fibrelor dietetice și a probioticelor în managementul acestor afecțiuni.
Există o excepție de la consumul de fibre – și anume în timpul episodului diareic acut consumul de fibre trebuie redus și reluat odată cu atenuarea diareei. Fibrele alimentare se recomandă în cantități cât mai apropiate de cele normale (adică aproximativ 15 grame la fiecare 1000 de kcalorii din dietă), fiind benefice în restaurarea funcţiilor mucoasei, a absorbţiei apei și electroliților, cât și în creșterea vâscozității scaunului.
Tipuri de fibre alimentare
Fibrele alimentare sunt componente ale vegetalelor care nu pot fi digerate integral de enzimele tractului digestiv uman. Există două tipuri de fibre – solubile și insolubile.
Fibrele solubile
Fibrele solubile precum gumele, mucilagiile, unele hemiceluloze și pectina se găsesc în fructe, legume, zarzavaturi, tărâțe de ovăz, orz, secară, psylium, leguminoase (linte, fasole uscată, mazăre). Ele se dizolvă în apă și formează un gel care încetineşte pasajul alimentelor prin tractul intestinal și întârzie sau scade absorbția unor constituenți alimentari precum glucoza și colesterolul.
Fibrele insolubile
Fibrele insolubile nu se dizolvă în apă și formează balastul din colon. Acestea se regăsesc în tărâțele de grâu și în cerealele integrale (paste integrale, pâine integrală, orez brun). Aceste fibre nu le sunt recomandate pacienților cu boli inflamatorii intestinale, deoarece pot irita și mai mult pereții intestinului și pot produce sângerări în scaun, chiar în absența diareii.
Acidul folic, important în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală
Refacerea capitalului de folat sau suplimentarea cu acid folic pare a fi benefică în diareea acută, probabil datorită faptului că accelerează regenerarea celulelor epiteliale ale mucoasei. Surse alimentare bogate în acid folic sunt ficatul de vită, miel, porc, pui, alături de legumele verzi (spanac, broccoli, sparanghel, varză Kale) recomandate a se consuma fierte sau înăbușite la abur. De asemenea, citricele, fructele de pădure și pepenele galben sunt fructe bogate în acid folic și care sunt recomandate în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală.
Alimente cu proprietăți anticancerigene
Starea de nutriție a pacienților care suferă de boala Crohn este de cele mai multe ori compromisă în mod semnificativ. Acest fapt este cauzat de malnutriția protein-calorică ce poate apărea prin aportul inadecvat de substanțe nutritive provocat de anorexie sau sindromul de malabsorbție, cât și prin pierderile crescute de tulburările gastrointestinale.
Se recomandă consumul de alimente care dovedesc proprietăți anticancerigene și care previn deficitul de vitamine și minerale, precum fibre alimentare solubile, vitamine liposolubile - A, E, D, K, minerale esențiale precum seleniu, calciu, zinc, dar și alte elemente cu proprietăți dovedite antioxidante și antiinflamatorii precum fosfizotiocianați, indoli, flavone, fenoli etc. Asociat cu consumul alimentar, în sindromul de malabsorbție, sunt necesare suplimente de vitamine liposolubile sau B12, acid folic, vitamine din grupul B etc.
Vitamina A ajută la repararea țesuturilor deteriorate din mucoasa tractului gastrointestinal. Vitamina A se găseşte numai în surse alimentare de origine animală precum ulei din ficat de pește (cod, somon, rechin), ficat de vită și de pui, ouă, brânză. Betacarotenul, precursorul vitaminei A, se găsește în legume și fructe galbene precum morcovi, cartofi dulci, caise, mango, pepene galben etc.
Alimente bogate în zinc, sodiu și potasiu
Consumul de alimente bogate în zinc întărește sistemul imunitar și joacă un rol crucial în vindecarea rănilor din mucoasa tractului digestiv. Zincul se găsește mai ales în carne, pește și alte alimente marine (stridii, fructe de mare), ficat, ouă, dar și în fructe precum portocale, smochine, stafide.
Pierderile acute și cronice de electroliți, în special sodiu și potasiu, care se produc prin scaunele diareice repetate, trebuie corectate rapid prin utilizarea de soluții specifice orale și prin creşterea aportului de alimente bogate în sodiu şi potasiu. Potasiul se găsește în carnea slabă de pui, vită, porc, în unele legume (ciuperci, conopidă, cartof, pătrunjel rădăcină) și fructe (banane, portocale, prune, struguri).
Calciul este un alt element esențial din dietă care este absorbit deficitar în cazul pacienților cu boli inflamatorii intestinale, aceștia fiind astfel predispuși la apariţia osteoporozei și fracturilor. Surse de alimente bogate în calciu care pot fi introduse în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală sunt peștii marini în conserve, cu tot cu os, de tipul somon și sardine, dar și scoici și creveţi, alături de legume cu frunze verzi de tip broccoli și varză de Bruxelles, gătite la abur.
Alimente permise și nepermise în bolile inflamatorii intestinale
Alimentaţia bolnavului diferă în funcție de stadiul evolutiv al bolii.
Regim hidric în formele grave
În formele grave (cu peste 10 scaune diareice pe zi) se recomandă regim hidric timp de 2-3 zile, timp în care se vor administra doar lichide: ceai de mentă, ceai de mușețel, sunătoare și tei, neîndulcite sau slab îndulcite, sucuri de fructe neacide, supe de legume la care se adaugă orez, carne slabă fiartă, mărunțită 25 g de carne la 100 ml de supă.
Piureuri când starea de sănătate se mai îmbunătățește
Dacă evoluţia bolii este favorabilă, se vor introduce în alimentaţie succesiv: în primul rând legumele care nu au multă celuloză (dovlecel, baby carrots, sfeclă roșie) sub formă de piureuri și soteuri, apoi fructe coapte, neacide, fără coajă și fără sâmburi, mai întâi sub formă de compot. Se pot introduce de asemenea lactatele fermentate sub formă de brânză telemea sau brânză de vaci.
În al doilea rând, se introduc treptat legumele mai bogate în celuloză (fasole verde, vinete, andive), întodeauna bine fierte și roșiile fără coji și sâmburi.
Condimentele și grăsimile animale, interzise în regimul alimentar pentru boala inflamatorie intestinală
Rămân excluse permanent condimentele iritante, carnea grasă, vânatul, afumăturile, fructele tari, crude, cu coajă și semințe, conservele, mezelurile, prăjelile, pâinea proaspătă, alimentele cu celuloză dură, însă regimul alimentar depinde de toleranța individuală a fiecărui pacient.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Overview of Inflammatory Bowel Disease
https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/inflammatory-bowel-disease-ibd/overview-of-inflammatory-bowel-disease
NIH - Role of diet and nutrition in inflammatory bowel disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7852575/
Studiul „Role of diet and nutrition in inflammatory bowel disease”, apărut în World J Exp Med. 2021 Jan 20; 11(1): 1–16. Published online 2021 Jan 20. doi: 10.5493/wjem.v11.i1.1, autori: Marina Moreira de Castro et al.
Te-ar mai putea interesa și...
