Senzația de rece în piept: din ce cauze poate apărea?

O senzație neplăcută de răceală în piept poate avea mai multe cauze, unele inofensive, unele mai grave, de aceea e bine să fii atent și la alte eventuale semnale pe care ți le trimite corpul. Ce poate indica senzația de rece în piept?

Deși persoanele care se confruntă cu senzația de rece în piept se tem că au o boală gravă, situația nu este mereu aceasta. Răceala și amorțeala în piept pot avea legătură, într-adevăr, și cu o boală coronariană, dar și cu un atac de panică. Mai ales în perioadele mondiale mai dificile, cu multe știri negative (cum a fost, de exemplu, perioada de pandemie, plină de interdicții, de probleme economice și sociale, de stres profesional și personal), multe persoane se pot confrunta cu atacuri de panică, tulburare afectivă sezonieră, anxietate și depresie.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Un atac de panică poate da senzația de rece în piept

Unul dintre semnele fizice ale unui atac de panică poate fi o senzație de rece în piept și de furnicături la nivelul zonei respective. Aceste episoade bruște de frică se pot confunda cu un atac de cord și pot fi foarte înspăimântătoare, dar e bine de știut că nu pun viața în pericol. Această senzație din piept este de obicei însoțită de alte simptome, cum ar fi ritmul cardiac rapid, dificultăți de respirație și senzație de strânsoare la nivelul gâtului. 

Atacurile de panică pot apărea în mod neașteptat în timpul unei stări de calm sau al unei stări anxioase. Deși atacurile de panică sunt o caracteristică definitorie a tulburării de panică, nu este neobișnuit ca indivizii să experimenteze aceste atacuri în contextul altor tulburări psihologice. De exemplu, o persoană cu tulburare de anxietate socială ar putea avea un atac de panică înainte de a susține o prezentare la muncă sau un discurs, iar o persoană cu tulburare obsesiv-compulsivă ar putea avea un atac de panică atunci când este împiedicată să-și efectueze anumite ritualuri cu care s-a obișnuit.

Dacă te-ai confruntat deja cu atacuri de panică, e bine să ceri sfatul medicului de familie. E posibil să fie vorba de stres puternic sau de depresie, caz în care poate fi nevoie de schimbări în stilul de viață sau de ajutorul unui psihoterapeut.

Și anxietatea poate cauza neplăceri la nivelul pieptului

Disconfortul la nivelul pieptului poate fi un semn de anxietate. Simptomele de anxietate sunt rareori aceleași de la o persoană la alta, iar în unele zile, aceeași persoană poate avea simptome diferite. Disconfortul toracic poate lua mai multe forme, de la durere ascuțită, la tensiune toracică, senzație de rece, de înțepătură sau de arsură. 

Alte simptome pe care le poate prezenta o persoană anxioasă sunt: ritm cardiac rapid, tensiune musculară, dureri de stomac și de cap, insomnie, neliniște, nervozitate, furie, dificultăți de concentrare. Dacă aceste simptome devin persistente, interferând cu viața de zi cu zi, e indicat să ceri sfatul medicului.

Dacă știi că te confrunți cu anxietatea, poți să încerci și câteva remedii naturale, cum ar fi exerciții fizice (ajută la gestionarea stresului și a grijilor), exerciții de respirație, meditație și unele suplimente naturale pe bază de plante (roiniță, valeriană, passiflora etc.).

Modificările stilului de viață, cum ar fi somnul suficient și evitarea alcoolului, pot, de asemenea, să ajute. În plus, unele cercetări sugerează că și alimentația potrivită poate avea un impact benefic asupra creierului unei persoane are suferă de anxietate. Printre alimentele care pot fi utile în combaterea anxietății se numără somonul, iaurtul, ciocolata neagră, ceaiul verde, ceaiul de muşeţel și curcuma.

Din ce alte cauze poți avea senzație de rece în piept?

Senzația de rece în piept poate apărea și din alte motive, cum ar fi frigul, o răceală obișnuită sau angina pectorală.

Temperaturi scăzute 

Când temperaturile sunt extrem de mici și ieșim în aerul rece, în momentul în care inspirăm avem o senzație neplăcută și deranjantă de răcire intensă a căilor respiratorii. Soluția este ca, în caz de temperaturi foarte scăzute, să se poarte un fular peste gură și peste nas, pentru ca aerul inspirat să se încălzească puțin până ajunge în căile respiratorii.

O răceală obișnuită

Când răcim, ne confruntăm cu congestie și cu secreții nazale care se pot prelungi pe mai multe zile. Căile respiratorii inflamate și solicitate devin mai sensibile, astfel încât chiar și aerul din cameră ne poate da o senzație de rece la nivelul foselor nazale sau chiar mai departe, spre piept. Pentru a scăpa mai repede de nasul înfundat și de secreții, se poate folosi ziua un spray nazal cu apă de mare. De asemenea, se pot face inhalații de 5-10 minute seara, înainte de culcare: se stă cu capul aplecat peste un vas cu apă fierbinte în care se pun câteva picături de ulei de eucalipt, pin sau mentă și cu un prosop care să acopere capul și vasul.

Parestezie

Parestezia este o senzație de furnicături care afectează frecvent mâinile, brațele, picioarele, iar uneori și pieptul. Această senzație poate fi temporară, în urma unei presiuni puse pe piept, dar poate fi și un semn de afectare a nervilor sau tulburări ale sistemului nervos central (inclusiv scleroză multiplă).

Angină pectorală

Neplăceri la nivelul pieptului pot apărea și în caz de angină pectorală, un simptom obișnuit al bolii coronariene. Senzația de răceală sau de arsură asociată cu angina se poate extinde și spre spate, maxilar, gât sau brațe, mai ales în cazul vârstnicilor.

Când să ceri sfatul medicului?

Dacă senzația de rece în piept apare de mai multe ori, fără să fi ieșit în frig și fără să ai o răceală, e indicat să ceri sfatul medicului. E bine să fii atent și la alte simptome, deoarece senzațiile neplăcute la nivelul pieptului pot fi asociate și cu probleme de sănătate care pun viața în pericol, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral.

Semnele unui atac de cord includ:

  • disconfort în piept, adesea o senzație de presiune, strângere sau arsură
  • dificultăți de respirație
  • disconfort la nivelul brațului sau al umărului
  • disconfort la nivelul gâtului, spatelui, maxilarului sau stomacului
  • greață sau vărsături
  • amețeală.

Semnele unui accident vascular cerebral includ:

  • amorțeală bruscă, în special pe o parte a corpului, față, braț sau picior
  • probleme de a vedea cu unul sau cu ambii ochi
  • confuzie apărută subit, inclusiv probleme de înțelegere sau de vorbire
  • pierderea bruscă a echilibrului sau a coordonării, inclusiv probleme de mers
  • amețeală instalată subit
  • cefalee bruscă, intensă, fără o cauză identificabilă.

Să vedem în cele ce urmează și ce semne îți indică faptul că ai putea avea sau dezvolta boli cardiovasculare sau evenimente cardiovasculare cu potențial fatal.

Cum știi că ai risc de boli cardiovasculare?

  • Istoric familial - Dacă ai membri ai familiei (părinți, frați, surori) care au avut boli cardiovasculare, ai și tu un risc mai mare de a dezvolta astfel de afecțiuni.
  • Vârstă - Riscul de boli cardiovasculare crește odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mai bătrâne sunt mai susceptibile să dezvolte probleme precum hipertensiunea arterială, ateroscleroza și boala coronariană.
  • Gen - Bărbații au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare decât femeile, în special înainte de menopauză. Cu toate acestea, riscul pentru femei crește odată cu înaintarea în vârstă și poate deveni comparabil cu cel al bărbaților.
  • Fumat - Și fumatul este un factor de risc major pentru boli cardiovasculare. Persoanele care fumează au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta aceste afecțiuni decât nefumătorii.
  • Hipertensiune arterială - Hipertensiunea arterială (tensiunea arterială crescută) este un factor de risc semnificativ pentru boli cardiovasculare. Monitorizarea și gestionarea tensiunii arteriale sunt esențiale pentru reducerea riscului. Este important ca, dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune, să urmezi recomandările medicului legat de stilul de viață și medicație.
  • Nivelurile de colesterol - Nivelurile ridicate de colesterol LDL (colesterolul rău) și nivelurile scăzute de colesterol HDL (colesterolul bun) pot crește riscul de boli cardiovasculare.
  • Diabet - Persoanele cu diabet zaharat, în special diabet de tip 2, au un risc crescut de boli cardiovasculare. Controlul glicemiei este crucial pentru reducerea acestui risc.
  • Stil de viață - Sedentarismul, alimentația necorespunzătoare (bogată în grăsimi saturate și zahăr), obezitatea și consumul excesiv de alcool pot crește riscul de boli cardiovasculare.
  • Stres - Stresul cronic sau excesiv poate avea un impact negativ asupra sănătății inimii, deci gestionarea stresului este importantă (o metodă bună este activitatea fizică moderată sau intensă).
  • Istoric medical - Și alte afecțiuni , cum ar fi boala renală cronică, pot crește riscul de boli cardiovasculare.

Pentru a-ți evalua riscul individual, poți merge la medicul de familie pentru un control: acesta va lua în considerare factorii de risc și poate efectua teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge pentru colesterol, tensiune arterială și glicemie. Pe baza evaluării, medicul îți va oferi recomandări pentru a te ajuta să îți scazi riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi adoptarea unui stil de viață adecvat, gestionarea factorilor de risc și, dacă este necesar, tratament medicamentos.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Anxiety and Depression Association of America - Panic Disorder
https://adaa.org/understanding-anxiety/panic-disorder-agoraphobia/symptoms
Cleveland Clinic - Angina
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21489-angina
NHS - Cardiovascular disease 
https://www.nhs.uk/conditions/cardiovascular-disease/

 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0