Ce pot semnala durerile în piept

Durerile în piept sunt principalul motiv de prezentare la medic și afectează persoanele de orice vârstă. Durerea toracică se manifestă ca o senzatie de presiune, arsură, ruptură sau plenitudine în zona dintre partea superioară a abdomenului și partea inferioară a gâtului.

Forma de manifestare a durerii în piept depinde de la o persoană la alta și variază în funcție de mai mulți parametri, precum intensitate, durată, localizare. Astfel, ea poate fi simțită ca o durere ascuțită, ca împunsătura unui cuțit sau ca o durere surdă.

Deși cauzele nu sunt, în majoritatea cazurilor, îngrijorătoare, durerea în piept poate fi, la rândul ei, un simptom clasic al atacului de cord sau al altor afecțiuni cardiace. Aproximativ 13% dintre pacienții americani care ajung camera de gardă acuză dureri toracice provenite din cauza unei probleme cardiace.

Posibile cauze

Deși durerile în piept sunt frecvent asociate cu infarctul, acestea pot avea la origine numeroase alte cauze, mai mult sau mai puțin periculoase. Hai să vedem care sunt posibilele cauze ale durerilor în piept.

Afecțiuni ale inimii

- Angina pectorală (înfundarea unui vas de sânge care duce spre inimă);
- Pericardita (inflamația învelișului extern al inimii);
- Miocardita (inflamația mușchiului inimii);
- Cardiomiopatia (afecțiune a mușchiului cardiac);
- Disecția de aortă (o afecțiune rară care presupune ruptura peretelui aortei);

Atacul de cord (obstrucționarea fluxului de sânge către inimă).

Afecțiuni gastrointestinale

Arsurile la stomac sau refluxul gastroesofagian
Anumite afecțiuni la nivelul esofagului, care duc la probleme în deglutiție;
Calculii biliari sau inflamația vezicii biliare ori a pancreasului.
Afecțiuni pulmonare
Bronșita virală;
Pneumonia;
Pneumotoraxul (acumulare de aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic);
Embolia pulmonară (apariția unui cheag de sânge la nivelul plămânilor);
Bronhospasmele (acestea apar, de regulă, la persoanele care au astm sau afecțiuni respiratorii precum boala obstructive pulmonară cronică).

Afecțiuni ale mușchilor sau oaselor

Coaste rupte sau fracturate;
Dureri musculare provocate de efort (febra musculară);
Dureri musculare sau osoase cronice (reumatism, poliartrită și alte afecțiuni cronice);
Fracturi de compresie care pun presiune pe un nerv.

Alte cauze

Atacul de panică (episod de frică intensă nejustificată);
Zona zoster (o infecție a pielii, cauzată de virusul varicelei sau cu prezență pe fond nervos).

Simptome care pot însoți durerile în piept

Durerea în piept este însoțită în mod frecvent de alte simptome, iar identificarea acestora poate ajuta doctoral în stabilirea unui diagnostic corect. Așadar, deși durerea este cel mai des întâlnit simptom al problemelor de inimă, unele persoane pot avea alte simptome specifice, însoțite, sau nu, de dureri în piept. Femeile, în special, raportează simptome mai deosebite care ajung, ulterior, să fie asociate cu o afecțiune cardiovasculară.

Simptomele de durere specific bolilor de inimă includ:

senzația de presiune sau de apăsare pe piept
dureri de spate, de maxilar ori de brațe
oboseală cronică, stare de amețeală și slăbiciune
crampe abdominale și greață

La polul opus, printre simptomele care pot indica faptul că durerea în piept nu este cauzată de o afecțiune cardiacă se numără:

gustul acru sau acid în gură
dificultăți la înghițire sau instalarea durerii numai după mestecare și înghițire a mâncării
ameliorarea sau accentuarea durerii în funcție de poziția corpului
agravarea durerii la tuse sau respirație profundă
sensibilitate în zona pieptului
febră, frisoane, tuse și nas înfundat
hiperventilație
dureri de spate care radiază spre partea din față a pieptului
senzație de panică ori anxietate
durere însoțită de iritații ale pielii

Ce cauzeaza dureri in piept

Diagnostic și tratament

Dacă suspectezi că durerea în piept poate semnala un infarct, este foarte important să ceri ajutor medical de urgență. De asemenea, este recomandat să mergi imediat la medic dacă durerea în piept este ceva nou și apare brusc sau dacă durează mai mult de un minut.

Medicul îți va pune câteva întrebări, iar răspunsurile tale pot fi de real folos pentru stabilirea unui diagnostic corect, așa că ai grijă să furnizezi toate amănuntele importante. Acestea pot fi în legătură cu istoricul medical, anumite tratamente în curs sau alte afecțiuni preexistente.

Posibile analize și investigații

De asemenea, este posibil ca medicul să îți ceară să faci anumite analize și investigații, pentru a elimina afecțiunile cardiace din lista de posibile cauze. Acestea pot include:

o electrocardiogramă (ECG sau EKG), pentru monitorizarea activității electrice a inimii. Aceasta presupune plasarea unor electrozi pe piept (uneori și pe brațe sau picioare) conectați la un computer, care afișează rezultatele testului. Poate arăta dacă inima bate prea repede, prea încet sau deloc și dacă ai avut sau ai un atac de cord.
analize de sânge, pentru măsurarea nivelului de enzime. Se pot face teste de sânge pentru a verifica nivelurile crescute ale anumitor proteine sau enzime care se găsesc de obicei în mușchiul inimii. Deteriorarea celulelor inimii asociată unui atac de cord poate permite acestor proteine sau enzime să se scurgă, pe o perioadă de câteva ore, în sânge.
o radiografie a toracelui poate arăta starea plămânilor și dimensiunea și forma inimii și a vaselor de sânge majore. O radiografie toracică poate dezvălui, de asemenea, probleme pulmonare, cum ar fi pneumonia sau un plămân care nu mai funcționează normal.
ecocardiograma. Aceasta folosește unde sonore pentru a produce o imagine video a inimii în mișcare. Un dispozitiv mic poate fi introdus prin gât pentru a obține o vedere mai bună a diferitelor părți ale inimii.
Tomografie computerizată (CT). Diferite tipuri de scanări CT pot fi utilizate pentru a verifica arterele inimii pentru posibile blocaje. O angiografie coronariană CT poate fi făcută și cu substanță de contrast pentru a verifica inima și arterele pulmonare.
Teste de stres. Acestea măsoară modul în care inima și vasele de sânge răspund la efort, ceea ce poate indica dacă durerea în piept este legată de inimă. Există multe tipuri de teste de stres. Ți se poate cere să mergi pe o bandă de alergare sau să pedalezi pe o bicicletă staționară în timp ce ești conectat la un ECG sau ți se poate administra un medicament care îți va stimula inima la fel ca exercițiul fizic.
Angiografie. Acest test îi ajută pe medici să vadă blocajele din arterele inimii. Un tub flexibil lung și subțire (cateter) este introdus într-un vas de sânge, de obicei prin zona inghinală sau încheietura mâinii, și ghidat către inimă. Substanța de contrast curge prin cateter către arterele inimii. Aceasta ajută arterele să apară mai clar pe imaginile cu raze X și pe videoclipuri.

Tratament medicamentos sau invaziv

Medicul îți poate prescrie tratament medicamentos pentru durerea din piept sau îți poate recomanda procedure non-invazive dar, în funcție de cauză, poate fi nevoie și de intervenție chirurgicală. Tratamentul se stabilește în funcție de severitatea afecțiunii. Așadar, opțiunile de tratament pentru afecțiunile cardiace pot include:

medicamente pe bază de nitroglicerină sau anticoagulante pentru deblocarea arterelor partial obstrucționate
cateteruri sau stenturi cardiace pentru deschiderea arterelor blocate
reparare pe cale chirurgicală a arterelor (bypass arterial)
suplimente alimentare pe bază de acizi grași omega-3, pentru prevenție sau cu rol complementar în recuperare

Tratamentul pentru alte cauze ale durerilor în piept poate fi deosebit de variat, dar, de regulă, se apelează la următoarele opțiuni:

medicamente antiacide, probiotice sau altele din spectrul de tratament al simptomelor de reflux gastroesofagian
medicamente anxiolitice pentru tratamentul simptomelor asociate cu atacurile de panică

Când reprezintă o urgență medicală

Reține că durerea în piept care apare brusc și este ascuțită poate fi cauzată de un atac de cord (numit și infarct miocardic), caz în care trebuie solicitat ajutor medical de urgență. De asemenea, alte simptome grave care însoțesc durerea în piept și care pot ascunde o afecțiune ce amenință viața sunt:
- Febra peste 38 de grade;
- Dificultăți în respirație;
- Amețeală, dezorientare sau leșin;
- Durere care radiază la nivelul brațului stâng, maxilarului, umărului sau în spate;
- Palpitații, transpirație, crampe puternice la nivelul pieptului ori senzație de ruptură toracică;
- Mâini și picioare reci, cianoza pielii, buzelor sau a unghiilor.

Dacă prezinți astfel de simptome sau crezi că ai un atac de cord, apelează la serviciile medicale de urgență! Doar medicul este în măsură să îți ofere un diagnostic corect și un tratament corespunzător.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: