Se poate trata autismul inainte de aparitia simptomelor?
Se poate trata autismul inainte de aparitia simptomelor?
Se poate trata autismul inainte de aparitia simptomelor?
Autismul este un spectru larg de tulburări neurologice caracterizate prin dificultăți în comunicare socială și comportamente repetitive sau restrictive. Aceste tulburări, colectiv denumite tulburări de spectru autist (TSA), afectează modul în care o persoană interacționează cu alții, precum și modul în care aceasta percepe și răspunde la lumea din jur. Potrivit unui studiu preliminar, tratarea primelor semne de autism la bebelușii nou-născuți care se confruntau cu un risc ridicat de dezvoltare a tulburării respective a ajutat la îmbunătățirea atenției, limbajului, comunicării și abilităților sociale ale acestora.
La nivel mondial, cam 1 din 100 de copii suferă de autism, trăsăturile fiind detectate în general în copilăria timpurie. Caracteristicile autismului pot varia semnificativ de la o persoană la alta, iar diagnosticul se face pe baza unui set complex de criterii comportamentale. Cu toate acestea, există câteva trăsături comune asociate cu autismul, printre care se numără dificultățile în comunicarea socială, comportamentele repetitive și restrictive, dificultățile în comunicarea verbală și non-verbală și reactivitate senzorială.
Ce caracteristici are autismul?
Autismul este un spectru, iar simptomele pot varia de la forme mai ușoare, în care persoana poate să aibă o viață relativ independentă, până la forme mai severe, care pot necesita sprijin constant și îngrijire specializată. Caracteristicle asociate cu autismul sunt:
Greutățile în comunicare socială
Greutățile în dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale, dificultățile în înțelegerea și utilizarea limbajului non-verbal (cum ar fi limbajul trupului, expresiile faciale), precum și dificultățile în dezvoltarea și menținerea prieteniilor sunt caracteristice spectrului autist.
Comportamentele repetitive și restrictive
Preocupările și interesele limitate, activitățile repetitive sau ritualurile, rezistența la schimbare și fixarea intensă pe anumite obiecte sau subiecte sunt, de asemenea, asociate cu autismul.
Dificultăți în comunicarea verbală și non-verbală
La copiii cu autism, pot exista întârzieri în dezvoltarea limbajului, utilizarea repetitivă a anumitor fraze sau cuvinte, alături de lipsa contactului vizual cu interlocutorii și lipsa gesturilor normale într-o conversație.
Reactivitatea senzorială
Autismul este corelat și cu o sensibilitate crescută sau scăzută la stimuli senzoriali, cum ar fi sunetele, lumina sau texturile.
Cum se poate recunoaște autismul în copilărie?
Recunoașterea autismului în copilărie poate fi un proces complex și implica evaluarea atentă a comportamentului și dezvoltării copilului. Este important să subliniem că simptomele autismului pot varia semnificativ de la un copil la altul și că acești copii pot dezvolta anumite abilități în timp ce întârzie în altele.
Cu toate acestea, există câteva semne și comportamente comune care pot ridica suspiciunea privind posibila prezență a autismului:
- Lipsa răspunsului la zâmbete și alte expresii faciale
- Dificultăți în stabilirea și menținerea contactului vizual
- Întârzieri sau absența limbajului verbal
- Dificultăți în înțelegerea și utilizarea limbajului non-verbal, cum ar fi gesturile
- Activități repetitive sau ritualuri
- Iritare dacă rutina le este schimbată
- Jocul imaginativ redus sau absent
- Sensibilitate crescută sau scăzută la lumină, sunete, mirosuri sau texturi
Este important să subliniem că unele dintre aceste comportamente pot fi prezente și în absența autismului și că unii copii pot prezenta doar o parte dintre aceste trăsături. Diagnosticul de autism trebuie efectuat de către profesioniști specializați în evaluarea și tratamentul tulburărilor de spectru autist, cum ar fi pediatri, psihologi, neuropsihiatri sau terapeuți specializați în autism.
Un studiu a observat copiii care aveau un frate cu autism
În primul studiu de acest gen, o echipă de cercetare a folosit luni întregi de înregistrări video pentru a ajuta părinții a 28 de bebeluși cu risc ridicat de dezvoltare a autismului (din cauza faptului că un frate suferea de această tulburare) să înțeleagă și să răspundă la semnele de comunicare individuală ale celor mici.
Copiii au fost monitorizați până la vârsta de 3 ani, vârsta la care apar cel mai des simptomele autismului. „Am dorit să vedem efectele în cascadă ale acestui tip de dezvoltare și să îi observăm dezvoltarea în următorii ani”, a spus dr. Jonathan Green, autorul studiului.
Acesta este profesor de psihiatrie infantilă și a adolescentului la Universitatea din Manchester. „La finalul tratamentului, bebelușii din grupul de tratament au prezentat anumite modificări ca urmare a terapiei”, a adăugat acesta. „Îmbunătățirea s-a menținut după tratament... schimbarea a continuat să fie vizibilă.”
Părinții au învățat să se adapteze la stilul de comunicare al copiilor
Aproximativ 1 din 68 de copii americani sunt afectați de tulburarea de spectru autist, conform U. S. Centers for Disease Control and Prevention - CDC (Centrele SUA pentru Prevenirea și Controlul Bolilor). Simptomele variază, dar în mod obișnuit includ dificultățile de comportament, comunicare și interacționare cu cei din jur. Comportamentele repetitive și obsesiile sunt și ele caracteristici ale tulburării.
Green și echipa sa au împărțit 54 de familii cu bebeluși cu factor de risc, în două grupe. Au fost selectate în mod aleatoriu 28 de familii pentru a primi aproximativ 9 vizite la domiciliu din partea unui terapeut. Terapeutul a folosit feedback-ul video pentru a-i ajuta pe părinți să se adapteze stilului de comunicare al bebelușului lor. Părinții au folosit aceste informații pentru a îmbunătăți atenția, comunicarea, dezvoltarea timpurie a limbajului și angajamentul social al bebelușului.
Acești bebeluși au fost supuși tratamentului timp de 5 luni, de la vârsta de la 9 până la 14 luni. Ulterior, au fost evaluați la vârstele de 15 luni, 27 de luni și 39 de luni. Conform spuselor lui Green, aproximativ 1 din 5 bebeluși cu risc ridicat de autism din cauza faptului că unul dintre frați suferă de această tulburare dezvoltă la rândul lor această tulburare. Nici unul dintre bebelușii supuși terapiei nu au arătat „semne clare” care să indice că vor dezvolta în mod cert autism.
Părinții devin terapeuți pentru copiii lor cu autism
Training-urile părinților cu privire la feedback-ul video „i-au sensibilizat cu adevărat la semnalele de comunicare subtile și interacționale date de bebeluși, iar noi considerăm că aceste semnale sunt ușor nepotrivite la copiii cu risc de dezvoltare a autismului”, a explicat Green. „De fapt, i-am ajutat pe acești [părinți] să aibă un comportament normal în preajma bebelușului lor”, a adăugat acesta. „Acest lucru implică contactul vizual, sprijinirea părinților să privească și să aștepte, și apoi, când bebelușul le oferă semnale, să răspundă.”
Thomas Frazier, care a fost șeful diviziei științifice al organizației de susținere Autism Speaks, a avut cuvinte de laudă la adresa studiului, precizând că nu a fost „deloc surprinzător, dar a reprezentat o cercetare utilă”. Aptitudinile bazate pe comportament sunt importante în dezvoltarea oricărui copil, în special pentru cei cu autism. „Aceste aptitudini nu sunt specifice autismului, dar copiii cu autism se luptă cu aceste probleme - părinții lor trebuie să îi ajute să se implice și să le atragă atenția. Practic, acest lucru îi permite părintelui să devină terapeut”, a mai spus Frazier.
Green și Frazier au fost de acord că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma rezultatele și pentru a le extinde la un grup de studiu mai amplu. „Deoarece acesta a fost un studiu relativ restrâns, de fază I, trebuie efectuat un alt studiu la scară largă, poate cu 200 de bebeluși”, a spus Green. „Dacă apar efecte pozitive, atunci aș sugera ca această intervenție să intre în practica medicală”, a concluzionat medicul.
În concluzie, se poate vindeca autismul?
Autismul nu poate fi vindecat în sensul tradițional al cuvântului, deoarece este o tulburare de neurodezvoltare cronică. Cu toate acestea, există numeroase intervenții și terapii disponibile care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism. Scopurile tratamentului includ dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare și de comportament, precum și îmbunătățirea adaptării la mediul înconjurător.
Iată câteva modalități prin care autismul poate fi gestionat și tratat:
- Terapia comportamentală aplicată (ABA): ABA este o abordare terapeutică care se concentrează pe dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare și comportamentale. Aceasta implică utilizarea unor strategii bazate pe observații și analiza comportamentală pentru a învăța și a consolida comportamente pozitive.
- Terapie de limbaj și vorbire: Pentru copiii cu autism care întâmpină dificultăți în limbaj, terapia de limbaj și vorbire poate ajuta la dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților de comunicare verbală și non-verbală.
- Terapie ocupațională: Această terapie se concentrează pe dezvoltarea abilităților de autoîngrijire și independență, precum și pe gestionarea problemelor senzoriale.
- Terapie prin joc: Această abordare se bazează pe utilizarea jocului pentru a dezvolta abilități sociale, de comunicare și creativitate.
- Intervenții educaționale specializate: Educația specială poate oferi un mediu adaptat nevoilor individuale ale copiilor cu autism, cu accent pe dezvoltarea abilităților sociale și academice.
- Sprijin medical și farmacologic: Unele persoane cu autism pot beneficia de medicamente care ajută la gestionarea anumitor simptome, cum ar fi hiperactivitatea, agresivitatea sau anxietatea. Aceste medicamente trebuie prescrise și monitorizate de către medici specializați.
Este important să subliniem că abordarea optimă poate varia în funcție de nevoile individuale ale fiecărei persoane cu autism. Diagnosticul timpuriu și intervenția adecvată pot avea un impact semnificativ asupra progresului și calității vieții. De asemenea, este esențială implicarea părinților și familiilor în procesul de tratament și sprijin.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NICHD - What are the treatments for autism?
https://www.nichd.nih.gov/health/topics/autism/conditioninfo/treatments
Pub Med - Global prevalence of autism: A systematic review update
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35238171/
Studiul „Global prevalence of autism: A systematic review update”, apărut în Autism Res. 2022 May;15(5):778-790. doi: 10.1002/aur.2696. Epub 2022 Mar 3, autori: Jinan Zeidan
NCBI - Randomised trial of a parent‐mediated intervention for infants at high risk for autism: longitudinal outcomes to age 3 years
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5724485/
Studiul „Randomised trial of a parent‐mediated intervention for infants at high risk for autism: longitudinal outcomes to age 3 years”, apărut în J Child Psychol Psychiatry. 2017 Dec; 58(12): 1330-1340. Published online 2017 Apr 10. doi: 10.1111/jcpp.12728, autori: Jonathan Green et al.
Te-ar mai putea interesa și...
