Presbiopia – necesitatea de a purta ochelari “de aproape”

Ȋn jurul vȃrstei de 40 de ani, majoritatea oamenilor au nevoie de ochelari, căci observă că nu mai văd atȃt de clare obiectele sau scrisul mic de aproape, astfel că tendinţa este de a ȋndeparta planul de lucru, uneori la distanţe inconfortabile pentru activităţile curente. Aceasta este presbiopia, o stare fiziologică. Nu este o boală, ci o „ȋmbătrȃnire” a structurilor ochiului - practic, se pierde treptat capacitatea ochilor de a focaliza obiectele apropiate.

Presbiopia este o condiție oftalmologică legată de îmbătrânirea ochilor, care afectează capacitatea de focalizare a ochilor asupra obiectelor din apropiere. Este o formă normală de pierdere a flexibilității cristalinului și a capacității de a schimba focalizarea între obiectele aflate la diferite distanțe. De presbiopie vorbim de obicei după 40 de ani, aceasta progresând odată cu înaintarea în vârstă, dar sunt și persoane, cum ar fi cele care suferă de ochi uscat sau diabeticii, la care problema poate să apară mai devreme.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apare presbiopia?

Ȋn interiorul ochiului se află o lentilă (cristalin) cu o structură care ne ajută să vedem clar obiectele situate foarte aproape de ochi. Dacă la naștere acomodaţia cristalinului este foarte puternică, bebelușii văzȃnd la 7-10 cm chiar, treptat, aceasta funcţie se pierde continuu pȃnă la 65-70 de ani, cȃnd cristalinul nu se mai acomodează. De pe la 40 de ani se instalează ceea ce numim presbiopie.

Cum se manifestă presbiopia?

Presbiopia începe ca o senzaţie de oboseală oculară, spre sfȃrșitul zilei apărȃnd tendinţa pacientului de a ȋndepărta de ochi obiectele apropiate (carte, ecranul telefonului, al calculatorului etc.) pentru a le vedea clar. Ulterior, această oboseală apare permanent ȋn efortul la aproape, deoarece acomodaţia scade ȋn continuare.

De obicei, pacienţii care vin la cabinet cu presbiopie se plȃng de faptul că lucrează ȋn lumina de neon de o viaţă ȋntreagă și, din cauza aceasta, ȋn ultima perioadă, simt nevoia să aprindă cȃt mai multe surse de lumină pentru a vedea clar pe hȃrtiile de la birou. De fapt, lucrul ȋn lumină slabă sau artificială nu deteriorează vederea, deci nu are legătură cu presbiopia, ci doar obosește ochii.

Cum se corectează presbiopia?

Este impropriu spus „se corectează”, deoarece presbiopia, după instalare, nu poate decȃt să crească, să avanseze. Lipsa acomodaţiei cristalinului se face prin compensare cu ajutorul unor lentile convergente (cu plus), deci așa-numiții „ochelari de aproape”.

Dacă ai și miopie...

În unele cazuri, e nevoie ca aceste lentile să fie adăugate peste dioptria de la distanţă, deci pentru cine are așa ceva. Astfel, dacă pacientul poartă o pereche de ochelari e cu minus (adică este miop), va descoperi că vede mai bine la apropiere fără ochelarii de distanţă, o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, ȋn funcţie de dioptrie (minusul din ochelari cu plusul pentru aproape fac zero, adică pacientul poate ajunge să vadă bine cu ochiul liber).

Dacă ai hipermetropie...

Dacă pacientul este hipermetrop (deci poartă deja ochelari cu plus), atunci va avea nevoie fie de două perechi de ochelari cu dioptrii diferite, fie de o pereche de ochelari cu lentile bifocale sau progresive.

Presbiopia avansează mai rapid între 40 și 50 de ani, apoi încetinește ritmul

Purtarea ochelarilor așa-numiți de citit nu stopează, nu ȋncetinește și nici nu agravează presbiopia. Similar, nici nepurtarea acestor ochelari nu dăunează ochilor; însă oricât de mult ți-ai dori să eviți purtarea unor ochelari de aproape, aceștia vor deveni indispensabili la un moment dat, căci efortul vizual ȋn vederea de aproape va fi prea mare. 

Ȋntre 40 si 50 de ani, presbiopia avansează mai rapid, astfel ȋncȃt pacientul va schimba dioptriile ochelarilor cam la fiecare 2 ani, urmȃnd ca apoi, până la 65-70 de ani, creșterea să fie mai lentă, astfel că o schimbare de dioptrii poate deveni necesară cam o dată la 3 ani. De multe ori, mai în glumă, mai în serios, îmi încurajez pacienţii cu presbiopie să vină la control cȃnd „li se termină mȃinile”, ȋn sensul că au intins atȃt de mult cartea sau telefonul ca să vadă clar scrisul, că nu li se mai lungesc braţele mai mult de atât.

E posibil să ai nevoie de două perechi de ochelari

Deoarece ideea de a purta două perechi de ochelari sperie mulţi pacienţi, mare parte dintre aceștia optează pentru varianta de lentile progresive sau de interior. Aceste lentile speciale sunt astfel concepute ȋncȃt pacientul vede bine la distanţă prin zona de sus a lentilei, iar pe măsură ce coboară privirea, acoperă zonele de vedere intermediară, respectiv de aproape, dioptria crescȃnd „progresiv”. Asemănător, există și lentile de contact multifocale, care folosesc un alt mod de distribuţie al dioptriei.

Totuși, este bine de știut că, dacă ai mult de citit ceva dintr-o carte sau de pe un ecran (ore ȋn șir), este bine să folosești ochelari de aproape, deci doar cu dioptrii pentru presbiopie, deoarece lentilele progresive au zone de vedere neclară ȋn lateral, iar câmpul de vedere clară este mai mic.

Oricare ar fi opţiunile de lentile alese, cel mai bine este să te sfătuiești atȃt cu medicul oftalmolog, cȃt și cu opticianul, pentru confecţionarea unor ochelari potriviți vieţii tale de zi cu zi. Cȃnd vine vorba de zona de aproape, ȋntotdeauna trebuie să te transpui ȋn viaţa de acasă și de la muncă și să te gândești exact cum procedezi de obicei: dacă stai numai la calculator, dacă mai ai nevoie și să vorbești cu cineva aflat la distanță din când în când etc.

Opţiunile de rame/lentile/tratamente pot fi multiple, după cum și nevoile pacienților sunt diferite, de aceea, chiar dacă vei avea nevoie de două perechi de ochelari ca să te descurci în viața de zi cu zi, nu trebuie să faci o tragedie din acest aspect. Gândește-te că, așa cum ai pantofi de sport, pantofi casual de serviciu și pantofi eleganţi pentru evenimente speciale, la fel poate fi cazul și cu perechile de ochelari: unii de aproape, unii pentru orice altă problemă de refracție mai ai.

Se poate întârzia presbiopia?

Din păcate, încă nu s-a descoperit o metodă prin care presbiopia să poată fi amânată, tot ce poți face de-a lungul timpului e să încerci să îți păstrezi cât mai mult timp sănătatea generală a ochilor. Unele dintre măsurile de păstrare a sănătății oculare includ:

Menținerea unei diete sănătoase

O alimentație echilibrată, bogată în nutrienți precum vitamina A, C și E, zinc și Omega 3, luteină și zeaxantină, poate contribui la sănătatea ochilor. Spanacul, varza kale și alte legume cu frunze verzi conțin luteină și zeaxantină, care sunt antioxidanți benefici pentru ochi. Bogați în vitamina A, morcovii sunt esențiali pentru sănătatea ochilor, iar citricele sunt surse excelente de vitamina C, care ajută la prevenirea problemelor oculare legate de îmbătrânire. Alunele, nucile și semințele, în special cele de chia și de in, sunt bogate în Omega 3 și vitamina E, care contribuie la menținerea sănătății ochilor, dar și peștele gras, cum ar fi somonul, tonul și macroul, este o sursă excelentă de acizi grași Omega 3.

Protecția împotriva radiațiilor ultraviolete

Folosirea ochelarilor de soare cu protecție UV poate ajuta la reducerea riscului de deteriorare a ochilor cauzată de expunerea la radiațiile ultraviolete. Când cumperi ochelari de soare, asigură-te că eticheta indică protecție împotriva radiațiilor ultraviolete UVA și UVB. Cercetările indică faptul că ochelarii ar trebui să ofere cel puțin 99% protecție împotriva radiațiilor UVB și cel puțin 95% împotriva radiațiilor UVA. De aceea, e bine să nu îi cumperi la întâmplare, de pe stradă, ci dintr-un magazin de optică.

Renunțarea la fumat

Fumatul poate crește riscul de dezvoltare mai rapidă a problemelor de vedere, inclusiv apariția mai rapidă a presbiopiei. Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea degenerescenței maculare legate de vârstă, care poate duce la pierderea vederii centrale, poate contribui la dezvoltarea cataractei, o afecțiune în care lentila ochiului devine opacă, afectând vederea și poate contribui și la creșterea riscului de glucom, o afecțiune caracterizată prin deteriorarea nervului optic și pierderea progresivă a câmpului vizual.

Exercițiile oculare

Realizarea de exerciții specifice pentru ochi poate ajuta la păstrarea flexibilității musculaturii oculare și poate contribui la menținerea sănătății ochilor. Există mai multe exerciții simple pe care le poți face pentru a relaxa și întări mușchii ochilor. Ca exercițiu de focalizare, ține un deget în fața ochilor și concentrează-te asupra acestuia. Apoi, îndepărtează treptat degetul la o distanță pe care încă o poți vedea clar și repetă acest proces de mai multe ori. Un alt exercițiu simplu este să miști ochii în cercuri în sensul acelor de ceasornic și apoi în sens invers, timp de 1-2 minute, apoi să închizi ochii și să te relaxezi un minut. De asemenea, când lucrezi zilnic multe ore la computer, e necesar să iei pauze regulate și să schimbi distanța de focalizare (de exemplu, să te uiți într-un punct aflat la depărtare de 10, 20 sau 50 de metri).

Controlul regulat al sănătății oculare

Vizitele regulate la medicul oftalmolog pot ajuta la depistarea precoce a oricăror probleme de vedere și la stabilirea unui plan de gestionare adecvat. În principiu, un consult oftalmologic o dată pe an este suficient, însă, dacă există mai multe probleme oculare, medicul îi poate cere pacientului să vină mai des.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Eye Institute - At a glance: Presbyopia
https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/presbyopia
NCBI - New insights in presbyopia: impact of correction strategies
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9887707/
Studiul „New insights in presbyopia: impact of correction strategies”, apărut în BMJ Open Ophthalmol. 2023; 8(1): e001122. Published online 2023 Jan 30. doi: 10.1136/bmjophth-2022-001122, autori: James S Wolffsohn et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0