Plasmafereza: ce este si cand e necesara?

Plasmafereza este o procedură medicală menită să îndepărteze o parte din plasma din sânge. Practic, plasma nesănătoasă este schimbată cu plasmă sănătoasă sau cu un substitut, înainte ca sângele să fie returnat în corp. Plamafereza poate fi utilizată ca tratament sau ca procedură pentru donare de plasmă.

Ce este plasmafereza?

Plasmafereza, cunoscută și sub denumirea de schimb terapeutic de plasmă, este o terapie nechirurgicală care îndepărtează și înlocuiește plasma sangvină a unei persoane. În acest proces, partea lichidă a sângelui, numită plasmă, este separată de celulele sangvine. De obicei, plasma este înlocuită cu o altă soluție, cum ar fi ser fiziologic sau albumină, dar este posibil și ca plasma să fi tratată și apoi returnată în organism.

În cazul unei persoane bolnave, plasma poate conține anticorpi care atacă sistemul imunitar, și în acest caz un aparat o îndepărtează pentru a o înlocui cu plasmă bună sau cu un înlocuitor de plasmă (în principal soluție de albumină). Acest proces, similar cu dializa renală, este cunoscut și sub numele de schimb de plasmă. Plasmafereza se poate referi și la procesul de donare a plasmei, în care plasma este îndepărtată și celulele sangvine sunt returnate în organism.

Când este recomandată plasmafereza?

Plasmafereza poate fi utilizată pentru a trata o varietate de tulburări autoimune, inclusiv miastenia gravis, sindromul Guillain-Barré, polineuropatia demielinizantă inflamatorie cronică, sindromul miastenic Lambert-Eaton, precum și pentru a trata anumite complicații ale siclemiei (anemie cu celule în seceră) sau anumite forme de neuropatie.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

În fiecare dintre aceste tulburări, organismul dezvoltă proteine numite anticorpi care sunt programate să identifice celulele și să le distrugă. Acești anticorpi se află în plasmă și în mod normal sunt direcționați către celule străine care pot dăuna organismului, cum ar fi virusurile.

La persoanele cu boli autoimune, anticorpii răspund la celulele din interiorul corpului care îndeplinesc funcții importante (de exemplu, în scleroza multiplă, anticorpii atacă învelișul protector al nervilor, ceea ce duce la deteriorarea funcției mușchilor). Plasmafereza poate opri acest proces prin eliminarea plasmei care conține anticorpi și înlocuirea acesteia cu plasmă nouă.

În ultimii ani, plasmafereza a fost din ce în ce mai utilizată pentru a trata persoanele grav bolnave în urma unor infecții sau pe cele care au boala Wilson ori purpură trombotică trombocitopenică. De asemenea, terapia mai este folosită pentru a ajuta persoanele care au primit un transplant de organ să contracareze efectul procesului natural de respingere al organismului.

Ce presupune plasmafereza?

Pentru această procedură, pacientul stă întins pe un pat și i se plasează un ac sau un cateter într-o venă. În unele cazuri, un cateter este plasat în zona inghinală sau în umăr. Plasma de înlocuire (cea returnată) curge în corp printr-un al doilea tub care este plasat în braț sau în picior.

Persoanele care doresc să doneze plasmă prin plasmafereză pot face acest lucru nu mai des de două ori pe lună. Procedura se desfășoară sub supravegeherea medicului specialist și durează aproximativ o oră.

În România, pentru a putea dona plasmă, cetățeanul trebuie să aibă între 18 și 60 de ani, peste 50 kg, puls regulat și tensiune normală, să nu fi trecut prin intervenții chirugicale în ultima jumătate de an, să nu fi consumat alcool și grăsimi cu 48 de ore înainte de donare și să nu aibă ori să fi avut hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie și alte boli neurologice, boli psihice, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele, miopie forte peste (-) 6 dioptrii, cancer.

Dacă unei persoane i se administrează plasmafereza ca tratament, procedura poate dura între una și trei ore și este posibil să aibă nevoie de până la cinci tratamente pe săptămână. Frecvența tratamentului poate varia foarte mult de la o afecțiune la alta și depinde, de asemenea, de starea generală de sănătate a pacientului. Uneori este necesară spitalizarea, alteori este posibil tratamentul ambulatoriu.

Cum te pregătești pentru plasmafereză?

Ca pregătire pentru plasmafereză, e bine să ai în vedere următoarele aspecte:

  • o dietă bogată în proteine și săracă în fosfor, sodiu și potasiu în zilele premergătoare plasmaferezei și o masă hrănitoare înainte de tratament sau donație;
  • somn bun cu o noapte înainte de procedură;
  • aport mare de lichide;
  • evitarea fumatului;
  • purtarea unor haine confortabile în timpul procedurii;
  • eventual, aducerea unei reviste sau a unei cărți pentru ocuparea timpului în timpul procedurii (cum spuneam, durează cam o oră).

Care sunt beneficiile plasmaferezei?

Dacă plasmafereza este utilizată ca tratament pentru slăbiciune sau o tulburare autoimună, este posibil ca pacientul să simtă efectele în doar câteva zile. Pentru alte afecțiuni, poate dura câteva săptămâni înainte de a se observa orice modificare a simptomelor.

Plasmafereza oferă ușurare pe termen scurt și, adesea, procesul va trebui repetat. Frecvența și durata rezultatelor depind în mare măsură de starea pacientului și de severitatea bolii. Medicul poate oferi o idee generală despre cât timp va fi eficientă plasmafereza și cât de des trebuie făcută.

Care sunt riscurile plasmaferezei?

Reacțiile adverse după plasmafereză sunt rare și în general ușoare, cea mai frecventă fiind scăderea tensiunii arteriale. Aceasta este adesea însoțită de slăbiciune, vedere încețoșată, ameţeală, senzație de frig, crampe stomacale. Plasmafereza poate prezenta și alte riscuri, precum:

  • Infecție (majoritatea procedurilor care implică transferul de sânge în sau în afara corpului prezintă un risc de infecție);
  • Coagularea sângelui (medicul poate prescrie un anticoagulant pentru a ajuta la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge);
  • O reacție alergică (de obicei o reacție la soluțiile utilizate pentru a înlocui plasma).

Riscurile mai grave, dar și mai puțin frecvente, includ sângerarea, care rezultă din medicamentele anti-coagulare. Alte riscuri mai grave includ convulsii, crampe abdominale și furnicături la nivelul membrelor.

Plasmafereza poate să nu fie un tratament adecvat pentru unele persoane, cum ar fi cele instabile hemodinamic, cele care au alergii la heparină ori la albumina sau plasma congelate, precum și persoanele cu hipocalcemie.

Ce se întâmplă după plasmafereză?

Unii oameni spun că se simt obosiți după procedură, dar cei mai mulți o tolerează bine, mai ales dacă se pregătesc înainte așa cum am discutat mai sus și respectă orice alte indicații ale medicului.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
UC San Diego Health - Plasmapheresis
https://health.ucsd.edu/specialties/apheresis/pages/plasmapheresis.aspx
NCBI - The Role of Plasmapheresis in Critical Illness
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3381605/
Centrul de Transfuzie Sanguină București - Tipuri de donări
http://www.ctsbucuresti.ro/tipuri_donari.html

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0