De ce bolile autoimune afectează mai mult femeile?

80% dintre toți pacienții diagnosticați cu boli autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă, sunt femei. Oamenii de știință au emis ipoteza că acest lucru ar putea fi legat de variațiile genetice și modificările hormonale.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

O boală autoimună se instalează atunci când sistemul imunitar nu poate face diferența între celulele proprii și celulele străine, determinând corpul să atace celulele sănătoase. Cercetările estimează că femeile sunt de două ori mai susceptibile să dezvolte boli autoimune.

Genetica și modificările hormonale cresc riscul femeilor de a face boli autoimune

Mecanismul exact al acestor afecțiuni rămâne neclar, dar oamenii de știință¹ au identificat două posibile motive pentru care sunt mai frecvente la femei decât la bărbați:

Genetica

Numărul mai mare de gene care provin din cromozomul X (femeile au doi, în timp ce bărbații au unul) crește posibilitatea de a se produce un număr mai mare de mutații, de aceea femeile au un risc mai mare pentru dezvoltarea bolilor autoimune. 

Cromozomii X conțin aproximativ 800-900 de gene codificate pentru a oferi instrucțiuni pentru proteine, care implică 5% din ADN-ul total din celulele umane, în timp ce cromozomii Y conțin aproximativ 50-60 de gene codificate pentru a oferi instrucțiuni pentru proteine și acest lucru implică aproximativ 2% din ADN-ul total din celulele umane.

Mai mult, cromozomul X este corelat cu o cantitate mai mare de gene legate de imunitate, precum și gene de reglare imună, care ajută și induce răspunsuri imunologice în organism. Numărul mai mare de gene originare din cromozomul X crește, deci, posiblitatea de a se produce un număr mai mare de mutații.

Acest lucru crește riscul femeilor pentru dezvoltarea bolilor autoimune, deoarece au doi cromozomi X, în timp ce bărbații posedă doar unul. Prezența a doi cromozomi X creează în esență o „doză dublă” de gene prezente pe cromozomul X și din această cauză predispune femeile la tulburări autoimune.

Modificările hormonale

Bolile autoimune tind să afecteze femeile în timpul tranzițiilor endocrine majore, cum ar fi pubertatea, sarcina și menopauza. Aceste modificări influențează sistemul imunitar în moduri semnificative având în vedere interacțiunile dintre hormoni, sistemul imunitar și alte organe. Femeile trec de obicei prin mai multe schimbări hormonale decât bărbații, ceea ce face ca bolile autoimune să fie mai răspândite în această grupă de populație.

Factori de risc pentru bolile autoimune la femei

Factorii de risc cunoscuți ai bolilor autoimune la femei includ vârsta, istoricul familial și istoricul medical personal.

Vârsta 

Bolile autoimune afectează adesea femeile începând cu perioada fertilă, deoarece sarcina duce adesea la un aflux de modificări hormonale. Modificările nivelului hormonal la femeile care trec prin pubertate și menopauză cresc, de asemenea, riscul de a dezvolta boli autoimune.

Un istoric familial de boli autoimune

Unele boli autoimune apar în familii, cum ar fi lupusul și scleroza multiplă, iar riscul mai mare este atribuit unei variații genetice moștenite. Anumiți factori declanșatori de mediu pot activa părți ale genomului.

O altă boală autoimună

Femeile care au deja o boală autoimună sunt mai predispuse să dezvolte încă una. Dacă o persoană are mai mult de trei boli autoimune această asociere este cunoscută sub numele de sindrom autoimun multiplu.

Obezitatea

Excesul de greutate a fost legat în mai multe studii de riscul crescut de boli autoimune. Obezitatea trimite corpul într-o stare cronică de inflamație de grad scăzut și poate amenința un răspuns imun altfel sănătos.

Fumatul

Inhalarea fumului de țigară afectează sistemul imunitar prin diferite interacțiuni, inclusiv răspunsuri inflamatorii, supresie imunitară și dezvoltarea autoanticorpilor.

Medicamentele

Anumite medicamente pentru tensiunea arterială, precum și statinele și antibioticele pot declanșa afecțiuni autoimune induse de medicamente, cum ar fi lupusul, miopatia sau hepatita autoimună.

Infecțiile

Unele virusuri pot activa anumite gene care au impact asupra funcției sistemului imunitar, cum ar fi virusul Epstein-Barr, asociat cu lupusul și poliartrita reumatoidă.

Bolile autoimune pot fi deosebit de dificil de diagnosticat, deoarece multe dintre ele au aceleași simptome cu alte afecțiuni. Deși există teste care pot fi utilizate pentru a ajuta la diagnosticarea anumitor afecțiuni, cum ar fi tiroidita Hashimoto, boala Graves, boala celiacă și poliartrita reumatoidă, nu există niciun test unic care să poată verifica prezența tuturor bolilor autoimune.

În ciuda diferitelor tipuri de boli autoimune, multe dintre ele prezintă simptome similare, cum ar fi oboseală, dureri articulare și umflături, probleme de piele, dureri abdominale sau probleme digestive, febră recurentă, glande umflate.

Boli autoimune care afectează mai mult femeile

Potrivit Autoimmune Registry, un organism nonprofit care oferă cercetări, statistici și date despre pacienți cu privire la toate bolile autoimune, psoriazisul, boala celiacă și boala inflamatorie intestinală sunt în topul tulburărilor autoimune care afectează mai mult femeile decât bărbații.

Psoriazisul

Psoriazisul duce la creșterea la suprafață a celulelor noi ale pielii care cresc de obicei în adâncimea pielii. Simptomele psoriazisului includ zone de piele îngroșată și înroșită și zone cu aspect solzos de culoare argintie, care apar de obicei pe cap, coate și genunchi. Din cauza acestor zone afectate, persoana cu psoriazis poate avea mâncărimi și dureri, iar calitatea somnului poate fi scăzută.

Psoriazisul poate fi greu de diagnosticat, deoarece seamănă cu alte boli ale pielii, iar persoana afectată se poate confrunta cu această boală toată viața. Simptomele apar și dispar, fiind înrăutățite de stres, piele uscată, unele medicamente sau infecții.

Boala celiacă

Boala celiacă este marcată de o intoleranță la gluten. Consumul de gluten face ca sistemul imunitar al persoanei sensibile să atace mucoasa intestinului subțire. Incidența bolii celiace este cea mai mare în rândul femeilor și al copiilor. Simptomele bolii includ balonare abdominală și durere, diaree sau constipație, pierdere în greutate sau creștere în greutate, oboseală, erupții cutanate și mâncărimi, infertilitate sau avorturi spontane.

Singurul tratament pentru boala celiacă este urmarea unei diete fără gluten, adică evitarea tuturor alimentelor care conțin gluten. Pentru majoritatea oamenilor, urmarea acestei diete va opri simptomele, va vindeca leziunile intestinale existente și va preveni deteriorarea ulterioară.

Bolile inflamatorii intestinale

Cele mai frecvente forme de boli inflamatorii intestinale sunt boala Crohn și colita ulcerativă, milioane de oameni la nivel global confruntându-se cu aceste afecțiuni. Simptomele includ dureri abdominale și diaree, uneori cu sânge.

În prezent nu există nici un remediu pentru boala Crohn și nu există un singur tratament care să funcționeze pentru toată lumea. Un obiectiv al tratamentului medical este reducerea inflamației, care se poate face cu medicamente antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii, cu supresoare ale sistemului imunitar, medicamente biologice și o dietă specială.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cureus - The Prevalence of Autoimmune Disorders in Women: A Narrative Review
https://www.cureus.com/articles/31952-the-prevalence-of-autoimmune-disorders-in-women-a-narrative-review
1. Studiul „The Prevalence of Autoimmune Disorders in Women: A Narrative Review”, apărut în Cureus 12(5): e8094. doi:10.7759/cureus.8094, autori: Fariha Angum et al.
Johns Hopkins Medicine - What Are Common Symptoms of Autoimmune Disease?
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/what-are-common-symptoms-of-autoimmune-disease


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0