Plantele aromatice, utile pentru tranzit intestinal și digestie

Cimbrul, busuiocul, coriandrul și alte plante aromatice nu doar că dau un gust mai bun cărnii sau legumelor, ci sunt și utile pentru o bună digestie și detoxifiere.

Plantele aromatice sunt ușor de găsit în piețe și magazine alimentare și, de asemenea, se pot crește acasă în ghivece sau în curte. Multe persoane folosesc diverse ierburi aromatice în salate sau în mâncarea gătită, fără să știe că acestea, pe lângă îmbogățirea gustului preparatelor, au și o multitudine de beneficii pentru sănătate. 

Plantele aromatice potențează gustul mâncării și susțin sănătatea

În primul rând, ierburile aromatice au un conținut scăzut de calorii: nu furnizează mai mult de 15-30 de calorii la 100 g, și având în vedere că de obicei punem o cantitate mică în mâncare, nu avem de ce să ne facem griji că ne îngrașă și nu ne încurcă nici curele de slăbire. În plus, prin faptul că dau gust mâncării, acestea ajută la limitarea cantității de sare adăugată în preparate.

În al doilea rând, plantele aromatice sunt bogate în clorofilă: această substanță antioxidantă este esențială pentru a lupta împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi, responsabili de boli cardiovasculare, cancer și multe altele. Nu mai puțin important, ierburile aromatice conțin vitamina K, unele dintre ele chiar în cantitate mare, vitamină esențială pentru coagularea sângelui. De asemenea, ajută calciul să se lege de oase.

Plantele aromatice pot fi utilizate și proaspete, tocate în salate sau mâncăruri, dar și uscate. Pot fi păstrate fie la congelator (se toacă proaspete și se pun în tăvi de gheață, acoperite cu apă sau cu ulei de măsline), fie uscate, în borcane, ca atare sau amestecate cu sare fină.

Cimbrul

Cimbrul este un bun remediu pentru infecțiile intestinale, timolul din conținutul său neutralizând o anumită bacterie asociată cu boli intestinale, și este util și pentru combaterea gazelor intestinale. De asemenea, proprietățile sale analgezice și antispastice contribuie la combaterea crampelor menstruale. Ceaiul de cimbru relaxează, contribuie la tratamentul depresiei și anxietății, este util în insomnie și calmează durerile de cap, diminuând inflamația.

Se recomandă ca cimbrul să fie pus în mâncare la începutul preparării. Se potrivește bine cu alimente precum fasolea, varza, morcovii, porumbul, vânăta, puiul, peștele, mielul, cartofi și roșiile, fiind adăugat mai ales în supe și în tocănițe.

Pătrunjelul

Pătrunjelul este deosebit de bogat în antioxidanți (flavonoide, carotenoizi, vitamina C), studiile aratând că dietele bogate în flavonoide pot reduce riscul de afecțiuni, inclusiv cancer de colon, diabet de tip 2 și boli de inimă. Beta carotenul și luteina sunt doi carotenoizi, aportul acestor substanțe fiind asociat cu un risc redus de anumite boli, inclusiv cancerul pulmonar. Vitamina C are, de asemenea, efecte antioxidante puternice și joacă un rol important în susținerea sănătății sistemului imunitar și protejarea împotriva bolilor cronice.

Interesant este că pătrunjelul uscat are o cantitate mai mare de antioxidanți decât cel proaspăt.

Pătrunjelul se potrivește bine cu alimente precum ouăle, peștele, lintea, orezul, roșiile și majoritatea legumelor. Se poate consuma și sub formă de salată (tabbouleh), preparată din câteva legături de pătrunjel, alături de o roșie, o ceapă, zeama de la o lămâie, sare și piper după gust.

Busuiocul

O multitudine de studii arată că busuiocul are diverse beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea pierderilor de memorie asociate cu stresul și îmbătrânirea, reducerea daunelor provocate de un accident vascular cerebral și susținerea recuperării, îmbunătățirea nivelurilor de zahăr din sânge, colesterol și trigliceride, contribuția la reducerea tensiunii arteriale la persoanele cu hipertensiune arterială, protejarea intestinului de la deteriorarea cauzată de administrarea aspirinei (prevenind în special ulcerele) și inhibarea dezvoltării bacteriilor care cauzează cariile dentare.

Busuiocul se potrivește bine atât cu legumele, cât și cu fructele, fiind utilizat ca plantă aromatică alături de caise, piersici, afine (de exemplu, în compoturi), ardei gras, broccoli, morcovi, porumb, mazăre, cartofi, orez, roșii, fasole, dovlecei.

Rozmarinul

Rozmarinul este o sursă bogată de antioxidanți și compuși antiinflamatori, despre care se crede că ajută la consolidarea sistemului imunitar și la îmbunătățirea circulației sângelui. Deși nu există studii care să confirme acest beneficiu, dovezi anecdotice sugerează că rozmarinul este adesea folosit pentru tratarea indigestiei. Unele studii au arătat că rozmarinul poate ajuta în mod semnificativ la încetinirea îmbătrânirii creierului.

La fel ca busuiocul, și rozmarinul se folosește în bucătărie și în mâncăruri sărate și acre, precum și în deserturi. Aroma lui se potrivește bine cu fasolea, mazărea, ardeiul gras, varza, lintea, cartofii, roșiile, caisele, ouăle, carnea de porc, pui, pește, fiind preferat în tocănițe, supe și la fripturi, atât proaspăt cât și uscat.

Coriandul

Coriandrul acționează ca un diuretic, care poate ajuta la eliminarea surplusului de sodiu și la reducerea tensiunii arteriale. Unele cercetări sugerează, de asemenea, că această plantă aromatică poate ajuta la scăderea colesterolului rău LDL, reducând riscul de ateroscleroză. Coriandrul pare să reducă inflamația din organism și contribuie la activarea enzimelor care ajută corpul să proceseze eficient glicemia.

Având în vedere aroma sa specifică, puternică, coriandrul face parte dintre acele plante aromatice care fie îți plac imediat ce le încerci, fie nu te împaci deloc cu ele. Se folosește pentru asezonarea alimentelor precum merele, citricele, prunele, dar se potrivește și cu ouăle, lintea, ceapa, cartofii, carnea de vită, de porc și de pui.

Menta

Menta este utilizată mai ales sub formă de ceai pentru calmarea unor probleme de stomac sau intestinale, cum ar fi indigestiile, balonarea și diareea. Însă această plantă este folosită și pentru asezonarea unor mâncăruri sau dulciuri de casă sau presărată peste salate, pentru efectul ei răcoritor.

Menta este des adăugată în mâncare în combinație cu alimente precum fasole, castraveți, sparanghel, morcovi, vinete, mazăre, cartofi, roșii, iaurt.

Mărarul

Mărarul a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru a trata colicile sugarilor și diverse probleme digestive ale adulților, precum și pentru a stimula alăptarea. Deși aceste utilizări mai tradiționale nu au fost susținute de cercetări, mărarul s-a dovedit a avea alte beneficii potențiale pentru sănătate, cum ar fi protejarea sănătății inimii, îmbunătățirea nivelului glicemiei și atenuarea crampelor menstruale.

Mărarul se potrivește cu alimente precum cartofii, castraveții, varza, țelina, roșiile, sparanghelul, avocadoul, sfecla roșie, morcovii, orezul, ceapa, dovleceii, iaurtul, peștele (mai ales cu somonul).

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Encyclopédie de l'environnement - Épices et herbes aromatiques: un bénéfice pour notre santé ?
https://www.encyclopedie-environnement.org/sante/epices-herbes-aromatiques-benefice-sante/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0