Placile formate la nivelul creierului asociate din nou cu boala Alzheimer
Placile formate la nivelul creierului asociate din nou cu boala Alzheimer
Placile formate la nivelul creierului asociate din nou cu boala Alzheimer
Potrivit unui studiu nou, adultii inaintati in varsta care dezvolta „placi” la nivelul creierului sunt mai predispusi sa prezinte o deteriorare a abilitatilor de memorare si gandire in urmatorii ani.
Cercetatorii sustin ca aceste rezultate confirma o teorie foarte veche: Acumularea anormala de proteine la nivelul creierului semnaleaza aparitia stadiului incipient al bolii Alzheimer.
Se stie de ani de zile ca persoanele care sufera de Alzheimer acumuleaza depozite anormale de proteine in creier, cunoscute ca „placi”. Placile reprezinta depozite de proteine beta-amiloide. Dar chiar si persoanele care nu prezinta semne de dementa pot sa dezvolte niveluri anormale de beta-amiloide la nivelul creierului. De fapt, cercetarile sugereaza ca acest lucru este valabil pentru aproximativ o treime din adultii peste 65 de ani, sustine dr. Paul Aisen, principalul cercetator din cadrul noului studiu.
Principala intrebare a fost urmatoarea: Ce inseamna cresterea proteinelor beta-amiloide la o persoana care nu sufera de dementa? „Exista trei posibilitati” sustine Aisen, profesor de neurologie in campusul de stiinte medicale al University of Southern California, din San Diego. „In primul rand, e posibil sa nu insemne nimic, sa fie doar o constatare accidentala”.
In al doilea rand, este posibil ca persoanele cu un nivel ridicat de beta-amiloide sa se confrunte cu un risc crescut de a dezvolta in cele din urma, boala Alzheimer.
In al treilea rand, este posibil ca acumularea de beta-amiloide sa reprezinte de fapt, aparitia stagiului incipient al bolii Alzheimer.
Noile rezultate sprijina a treia explicatie posibila, potrivit spuselor lui Aisen. Este o distinctie esentiala, spun specialistii, pentru ca speranta este ca boala Alzheimer sa poata fi depistata in stadiu incipient si sa se poata preveni si incetini evolutia acesteia. Pentru acest lucru, cercetatorii au nevoie de mai mult decat tratamente eficiente. Au nevoie si de biomarkeri de incredere - semne- care sa indice daca persoana respectiva urmeaza sa dezvolte dementa, a explicat heather Snyder, director al departamentului stiintific si medical al Alzheimer’s Association.
Un biomarker se foloseste pentru a se stabili cu precizie daca boala a aparut, desi nu exista simptome vizibile. „Vrem sa depistam boala de timpuriu, si apoi sa intervenim pentru a modifica traiectoria bolii, fie prin medicamentatie, masuri de schimbare a stilului de viata sau o combinatie intre cele doua” a precizat Snyder, care nu a participat la noul studiu. „Inca nu am ajuns in acel punct” a subliniat aceasta. Dar Snyder sustine ca noile rezultate vin in sprijinul dovezilor potrivit carora acumularea de beta-amiloide „nu reprezinta un proces benign” si poate functiona, in schimb, ca biomarker.
Cercetatorii dezvolta numeroase medicamente experimentale de incetinire a progresiei bolii Alzheimer, inclusiv medicamente care vizeaza proteinele beta-amiloide. In studiile anterioare, medicamentele „anti-amiloide” nu au dat rezultate, a explicat Aisen. Dar acest lucru ar putea fi pus pe seama faptului ca medicamentele au fost administrate prea tarziu.
Unele cercetari recente sunt mai promitatoare. Un studiu clinic raportat anul trecut a aratat ca un anticopr anti-amiloide pare sa incetineasca degradarea capacitatilor in randul pacientilor cu Alzheimer in stadiu moderat sau „pre-clinic”, potrivit Alzheimer’s Association. Noul studiu a inclus 445 de adulti americani si canadieni (varsta medie a fost de 74 de ani), care la debutul studiului nu prezentau semne de dementa. Cu toate acestea, 200 dintre acestia au prezentat un nivel crescut al proteinelor beta-amiloide din creier. Proteinele au fost depistate fie prin analize ale lichidului spinal sau prin scanari PET la nivelul creierului. Per total, studiul a aratat ca persoanele cu un nivel ridicat de beta-amiloide au inregistrat o deteriorare accentuata a memoriei si altor abilitati cognitive in urmatorii trei ani.
In cel de-al patrulea an, aproape o treime au dezvoltat simptome ale bolii Alzheimer in stadiu prodromal, probleme cu memoria sau alte dificultati care apar inainte de aparitia dementei. Spre deosebire de 15% din adultii cu varsta inaintata cu un nivel normal de beta-amiloide. Nu este inca prea clar cati dintre participantii la studiu vor dezvolta in cele din urma, dementa, a spus Snyder. Dar Aisen sustine ca daca ajung sa traiasca suficient de mult, toti adultii la o varsta inaintata cu un nivel ridicat de beta-amiloide vor ajunge in acel punct.
Un numar redus de participanti la studiu au fost monitorizati 10 ani de zile. Pe baza rezultatelor lor, cercetatorii au estimat ca 88% dintre cei cu un nivel ridicat de beta-amiloide vor dezvolta declin mental dupa un deceniu. Dar studiul nu raspunde la o intrebare fundamentala: Este boala Alzheimer cauzata de acumularea de proteine beta-amiloide? Aisen este de parere ca dovezile se indreapta in acest sens.
In prezent, nu exista nicio modalitate de prevenire a evolutiei bolii Alzheimer, iar medicii nu practica medicala standard nu presupune testarea nivelului de beta-amiloide, acest lucru are loc doar in cadrul cercetarilor. Snyder sustine ca in cele din urma, oamenii de stiinta ar putea descoperi ca o combinatie de biomarkeri functioneaza cel mai bine pentru a identifica ce adulti inaintati in varsta pot beneficia de terapiile de preventie care se dovedesc eficiente.
Sursa articol: New York Times
Sursa foto: Shutterstock
