Vitamina D - de ce este necesară pentru o sănătate de fier

Supranumită „vitamina soarelui”, vitamina D este produsă la nivelul pielii sub efectul razelor ultraviolete. Este necesară de la naștere, fiind un jucător major în menținerea sănătății organismului.

Rolul său principal este să ajute organismul să absoarbă calciul și fosforul, pentru o mineralizare normală a osului. Calciul poate fi absorbit de organism numai atunci când face echipă cu vitamina D. Din acest motiv, lipsa vitaminei D poate duce la oase subțiri, fragile sau deformări scheletice în rândul copiilor (rahitism) și dureri și fragilitatea oaselor la adulți sau adolescenți (osteomalacie). De altfel, vitamina D joacă un rol crucial în susținerea sănătății orale, scăzând riscul de apariție a cariilor dentare și a bolilor gingivale.  

Pentru o mai bună absorbție a vitaminei D, trebuie să includeți si  vitamina K, calciu, magneziu și zinc în dieta dumneavoastră. Acestea accelerează procsesele de absorbție și reduc riscul de a avea deficit de vitamina D.

Dar vitamina D oferă și alte beneficii, atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală.

 

Ce beneficii mai are vitamina D

Ca să fie benefică organismului, vitamina D trebuie transformată în hormonul denumit calcitriol. Vitamina D (calciferolul) se prezintă sub formă de vitamina D2 (ergocalciferol), vitamina D3 (colecalciferol) sau vitamina D sintetică (vitamina D5). 

Așa cum am spus, vitamina D este renumită pentru rolul pe care-l îl are în formarea și întărirea oaselor. De asemenea, poate ajuta la creșterea forței musculare, prevenind astfel căderile, care reprezintă o problemă comună ce poate duce la dizabilități și la deces în rândul adulților în vârstă.

Ar mai trebui să știi și că vitamina D poate susține sistemul imunitar, luptând  împotriva bacteriilor și virusurilor patogene, și că poate combate inflamațiile. De fapt, acest rol în prevenirea posibilă a infecțiilor a devenit o preocupare critică, mai ales acum, în pandemia de COVID-19, deoarece cercetătorii sunt interesați de rolul său potențial în prevenirea infecției cu noul coronavirus, SARS-CoV-2. 

Potrivit unui studiu efectuat în 2017, în care au fost comparate suplimentele de vitamina D cu placebo, specialiștii au ajuns la concluzia că vitamina D a redus riscul de infecții respiratorii acute, fie cu suplimente de vitamina D administrate zilnic, fie săptămânale, în special la persoanele cu deficit de vitamina D 1

Iar potrivit unei analize din 2019, oamenii de știință au ajuns la concluzia că vitamina D poate juca un rol important în tratamentul tensiunii arteriale crescute - unul dintre factorii de risc a bolilor cardiovasculare 2. Potrivit autorilor cercetării, chiar și deficitul de vitamina D pe termen scurt poate crește direct tensiunea arterială, și datorită corelației ridicate dintre vitamina D și hipertensiune, terapia suplimentării cu vitamina D poate fi o nouă perspectivă în tratamentul tensiunii arteriale, atrag atenția specialiștii.

Care sunt simptomele deficitului de vitamina D 

La copii lipsa vitaminei D poate provoca rahitism și scăderea calciului, generând crampe musculare. Scăderea calciului poate provoca, de asemenea, convulsii, în special la copiii de vârste foarte mici.

Deficiența vitaminei D la adulți se manifestă prin:

  • oboseală, dureri și senzație generală de rău;
  • durere severă la nivelul oaselor sau a mușchilor sau slăbiciune care poate provoca dificultăți la urcarea scărilor sau ridicarea din poziția șezând;
  • fracturi, în special la nivelul picioarelor, bazinului și șoldurilor.

Cum știi dacă ai nevoie de suplimentare cu vitamina D

Poți să afli printr-un test de sânge (25-OH-vitamina ) dacă vitamina D este asimilată de către organism. Aceasta analiză este necesară cu precădere în rândul copiilor și adolescenților, dar și adulții își pot verifica dozarea în sânge a vitaminei D.  Concentrația serică de 25 (OH) D reflectă rezerva de vitamina D (atât cea care este produsă pe cale cutanată, cât și cea care s-a obținut din alimente și suplimente) si trebuie sa fie intre 30-50 nmg/ml.

Surse de vitamina D

Dacă ți s-a confirmat de către medic că ai deficiență de vitamina D, există câteva modalități-cheie prin care îți poți crește doza zilnică de vitamina D. Pentru că sursa principală de vitamina D este pielea, este important să te expui la soare timp de 15-20 de minute, de preferat dimineața, fără protecție solară. Cauza principală a deficitului de vitamina D este expunerea insuficientă la lumina soarelui, o consecință a vieții moderne. Totuși, este important să folosești protecție solară, dacă urmează să petreci mult timp în aer liber, pentru că expunerea excesivă și neprotejată la soare crește riscul de cancer de piele. 

Pe lângă expunerea la soare, organismul poate să absoarbă vitamina D consumând alimente, precum peștele gras (inclusiv somonul, tonul, macroul și sardinele), ulei de ficat de cod, gălbenuș și ciuperci. Laptele, sucul de portocale, iaurtul și cerealele pentru micul dejun pot fi, de asemenea, îmbogățite artificial cu vitamina D. 

Și, desigur, poți opta pentru suplimentele alimentare care conțin vitamina D3, dacă medicul consideră că este necesar, mai ales în lunile de toamnă și de iarnă, când obișnuim să petrecem mai mult timp în interior și mai puțin în aer liber. 

Suplimentarea cu vitamina D

Există anumite grupuri de persoane care au nevoie de mai multă vitamină D decât altele. Printre acestea se numără persoanele în vârstă, cele cu pielea mai închisă la culoare, cele care petrec mai mult timp în interior, precum și cele care au anumite afecțiuni medicale, precum bolile inflamatorii intestinale  (boala Crohn și colita ulcerativă), afecțiuni hepatice, endocrine, alergii, neoplazii, afecțiuni cardiovasculare, tulburări metabolice. 

Totuși, trebuie să știi că nivelul de vitamina D depinde de mai mulți factori: vârstă, pigmentul pielii, nivelul actual de vitamina D din sânge, anotimpul, poziționarea geografică, gradul de însorire și de poluare etc.  În funcție de zona în care locuiești și de stilul tău de viață (dacă petreci mult timp în interior), producția de vitamina D poate scădea, în special, în sezonul rece.  

Mulți adulți în vârstă care nu se expun regulat la lumina soarelui și au probleme cu absorbția vitaminei D au nevoie de administrarea unui supliment cu vitamina D. La persoanele adulte, asimptomatice, care nu se încadrează în grupele de risc despre care am discutat mai sus, se recomandă suplimentarea cu 600-1.000 UI (unități internaționale) de vitamina D în sezonul rece, fără a fi necesară măsurarea nivelelor serice 3

Cantitatea zilnică recomandată de vitamina D este de 400 de unități internaționale (UI) pentru copiii cu vârsta de până la 12 luni, 600 UI pentru persoanele care au între 1 și 18 ani și 800 UI pentru persoanele de peste 70 de ani. Femeile însărcinate sau care alăptează au nevoie de 600 UI de vitamina D. 

Totuși, administrarea unei cantități prea mari de vitamina D poate fi dăunătoare. Copiii cu vârsta de cel puțin 9 ani, adulții și femeile însărcinate și cele care alăptează, care iau mai mult de 4.000 UI pe zi de vitamina D, s-ar putea confrunta cu:

  • Greaţă;
  • Vărsături;
  • Lipsa poftei de mâncare;
  • Constipație;
  • Slăbiciune;
  • Pierdere în greutate;
  • Confuzie;
  • Dezorientare;
  • Tulburări de ritm cardiac.

Din acest motiv, este important să consulți medicul înainte de a lua suplimente cu vitamina D. Dozele pot fi ajustate de către medic, în funcție de nevoile individuale ale fiecărei persoane.

Deoarece vitamina D este solubilă în grăsimi, specialiștii recomandă administarea acesteia în timpul unei mese care să conțină și alte grăsimi sănătoase (uleiuri extravirgine, presate la rece, avocado, pește, iaurt), astfel încât, datorită liposolubilității, absorbția să fie la nivel maxim. 

Interacțiunile  vitaminei D cu alte suplimente sau medicamente 

Este foarte important sa stiti ca administrarea de vitamina D poate genera interactiuni cu medicatia dvs cronica sau alte suplimente, scazand sau p0otentand efectele acestora sau generand hipercalcemie. Acestea includ:

  • Aluminiu. Administrarea de lianți de fosfat care conțin vitamina D și aluminiu, care pot fi utilizați pentru tratarea nivelurilor serice ridicate de fosfat la persoanele cu boli cronice de rinichi, ar putea provoca niveluri nocive de aluminiu la persoanele cu insuficiență renală pe termen lung.
  • Anticonvulsivante. Anticonvulsivantele fenobarbital și fenitoină (Dilantin, Phenytek) cresc degradarea vitaminei D și reduc absorbția calciului.
  • Atorvastatină (Lipitor) vitamina D poate afecta modul în care corpul dumneavoastră procesează acest medicament pentru colesterol.
  • Calcipotriene (Dovonex, Sorilux). Nu luați vitamina D cu acest medicament pentru psoriazis. Combinația ar putea crește riscul de prea mult calciu în sânge (hipercalcemie).
  • Colestiramină (Prevalit). vitamina D cu acest medicament care scade colesterolul poate reduce absorbția vitaminei D.
  • Substraturi ale citocromului P-450 3A4 (CYP3A4). Utilizați vitamina D cu prudență dacă luați medicamente procesate de aceste enzime.
  • Digoxină (Lanoxină). Evitați să luați doze mari de vitamina D cu acest medicament pentru inimă. Dozele mari de vitamina D pot provoca hipercalcemie, ceea ce crește riscul apariției problemelor cardiace fatale cu digoxina.
  • Diltiazem (Cardizem, Tiazac, altele). Evitați să luați doze mari de vitamina D cu acest medicament pentru tensiunea arterială. Dozele mari de vitamina D pot provoca hipercalcemie, care ar putea reduce eficacitatea medicamentului.
  • Orlistat (Xenical, Alli). Utilizarea acestui medicament pentru scăderea în greutate vă poate reduce absorbția de vitamina D.
  • Diuretice tiazidice. Administrarea  acestor medicamente pentru tensiunea arterială cu vitamina D crește riscul de hipercalcemie.
  • Cortizon .Administrarea de  cortizon  cum ar fi prednison, poate reduce absorbția calciului și poate afecta procesarea vitaminei D.
  • Laxative stimulante. Utilizarea pe termen lung a unor doze mari de laxative stimulante poate reduce vitamina D și absorbția calciului.
  • Verapamil (Verelan, Calan SR). Administrarea de doze mari de vitamina D cu acest medicament pentru tensiunea arterială poate provoca hipercalcemie și, de asemenea, poate reduce eficacitatea verapamilului.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data”, publicat în The BMJ, în 2017, autori: Adrian R Martineau, David A Jolliffe, Richard L Hooper, Lauren Greenberg, John F Aloia, Peter Bergman, Gal Dubnov-Raz, Susanna Esposito, Davaasambuu Ganmaa, Adit A Ginde, Emma C Goodall, Cameron C Grant, Christopher J Griffiths, Wim Janssens, Ilkka Laaksi, Semira Manaseki-Holland, David Mauger, David R Murdoch, Rachel Neale, Judy R Rees, Steve Simpson Jr, Iwona Stelmach, Geeta Trilok Kumar, Mitsuyoshi Urashima, Carlos A Camargo Jr
2 Studiul „Vitamin D and Vitamin D Receptor: New Insights in the Treatment of Hypertension”, publicat în Current Protein & Peptide Science, în 2019, autori: Lin Lin, Lei Zhang, Chao Li, Zhibo Gai, Yunlun Li
3 Ministerul Sănătății - Ghid pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulți 
http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2019/07/Anexa2-Ghid-pentru-evaluarea-statusului-vitaminei-D-la-adulti-1-1.pdf
NHS - Vitamin D
https://www.nhs.uk/conditions/vitamins-and-minerals/vitamin-d/
Mayo Clinic - Vitamin D
https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-vitamin-d/art-20363792


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0