Obiceiuri care pot afecta sănătatea creierului

Sănătatea creierului este vitală pentru o viață funcțională. Din păcate, creierul este un organ deosebit de complex și sensibil, despre care cercetătorii încă nu cunosc suficiente informații pentru a putea explica anumite fenomene, în special cele legate de bolile neurodegenerative. Pentru a-ți menține creierul sănătos și la o performanță optimă, iată câteva obiceiuri nesănătoase pe care e recomandat să le eviți. 

1. Lipsa somnului

Persoanele care nu au un orar sănătos de somn sunt mai predispuse la demență și boala Alzheimer. Mai mult, lipsa somnului la adulții vârstnici crește riscul de somnolență excesivă pe timpul zilei, depresie și probleme de atenție și memorie. În plus, aceștia pot întâmpina mai frecvent probleme de somn, ceea ce dezvoltă nevoia de a lua pastile pentru dormit. 

Dacă întâmpini probleme în a adormi, este recomandat să eviți cofeina și alcoolul în exces și să limitezi timpul petrecut în fața televizorului sau a ecranelor cu lumina albastră, mai ales înainte de culcare.  

2. Izolarea socială

Oamenii sunt ființe sociale, care au nevoie de contact uman pentru a supraviețui și pentru a se simți bine. De asemenea, socializarea contribuie la sănătatea creierului. Așadar, specialiștii susțin că izolarea socială și singurătatea sunt factori de risc majori pentru performanța cognitivă scăzută, depresie și chiar declin cognitiv accelerat. 

Persoanele cu un anturaj strâns de prieteni sunt mai puțin predispuse la boala Alzheimer și la declin cognitiv, se simt mai fericiți și mai productivi. Dacă intenționezi să îți lărgești grupul de prieteni, ia în considerare ideea de a adopta hobby-uri noi, care să îți faciliteze comunicarea și colaborarea cu alte persoane, cum ar fi sporturile de echipă sau cluburile de carte sau de meșteșugărit. 

3. Consumul de mâncare fast-food

Conform cercetărilor, anumite alimente promovează sănătatea cerebrală, în timp ce altele cresc riscul de declin cognitiv. Așadar, pentru a-ți stimula funcțiile cognitive și a-ți menține creierul sănătos, specialiștii recomandă limitarea consumului de brânză, unt, margarină și, în mod special, de mâncăruri prăjite și tip fast-food.

În plus, carnea roșie promovează inflamația în corp, ceea ce afectează și sănătatea creierului. 

Mai mult, zahărul și produsele de patiserie nu sunt prietene cu creierul, iar consumul ar trebui limitat la mai puțin de 5 porții pe săptămână. 

Dacă te întrebi ce alimente ar trebui să consumi mai des pentru sănătatea creierului, acestea ar fi legumele cu frunze verzi, cerealele integrale, nucile, fructele de pădure, cătina și avocado. Nutrienții regăsiți în aceste alimente promovează sănătatea întregului corp, deci și a creierului. 

4. Muzica tare în căști

Pierderea auzului este asociată cu anumite probleme de sănătate a creierului, cum ar fi atrofia cerebrală și riscul crescut de boală Alzheimer. O explicație ar fi că, din cauza pierderii auzului, creierul trebuie să muncească în plus pentru a procesa ce se întâmplă în jur și nu poate stoca ceea ce se aude în memorie. 

Îți poți proteja auzului prin evitarea spațiilor deosebit de gălăgioase și ascultarea muzicii în căști la un volum maxim de 60%. Nu este recomandat, de asemenea, să asculți la căști mai multe ore la rând, indiferent de intensitatea volumului.

5. Sedentarismul

Lipsa activității fizice este strâns legată de un risc crescut de demență. De asemenea, sedentarismul crește riscul de hipertensiune, diabet și boli de inimă, toate acestea fiind un factor de risc pentru boala Alzheimer. 

Acest lucru nu înseamnă că trebuie să te suprasoliciți sau să faci sport ore în șir, pentru că nici așa nu e sănătos, mai ales pentru un organism învățat cu un stil  de viață sedentar de mult timp. O plimbare de jumătate de oră pe zi reprezintă un efort fizic suficient pentru a ieși din capacana sedentarismului, dar și pentru a reduce riscul de demență sau de alte boli cronice.  

Mersul pe jos este una dintre cele mai eficiente și ușoare tipuri de activități fizice și, mai ales, este la îndemâna oricui. În plus, mișcarea are un impact deosebit de benefic asupra sănătății creierului și a aparatului cardiovascular. Prin mișcare, neuroplasticitatea se îmbunătățește, adică abilitatea creierului de a face noi conexiuni ca răspuns la experiențele trăite și informațiile învățate. Nu în ultimul rând, mișcarea contribuie la diminuarea stresului, prin creșterea aportului de oxigen livrat către mușchi și creier.  

Vei avea nevoie de o pereche de pantofi sport confortabili, dacă intenționezi să mergi pe jos 30 de minute în fiecare zi. 

6. Fumatul

Fumătorii prezintă un risc crescut de demență, boală Alzheimer, atrofie cerebrală și pierdere de memorie. Totodată, fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de diabet, boli de inimă, hipertensiune și atac cerebral. 

Majoritatea persoanelor care încearcă să se lase de fumat trec prin mai multe recidive până la renunțarea definitivă. Dacă intenționezi să te lași de fumat și ai nevoie de ajutor, consultă-te cu medicul de familie despre opțiunile existente pe piață, care te pot ajuta în acest proces. De asemenea, optează pentru un supliment nutraceutic cu acizi grași Omega-3 și minerale, care îți va susține performanța cognitivă, ce poate fi ușor alterată în etapa de sevraj. 

7. Mâncatul în exces

Mâncatul în exces este asociat cu un risc crescut de declin cognitiv și demență. De asemenea, mâncatul în exces este o cale sigură spre obezitate, care contribuie la instalarea diabetului, bolilor de inimă și a hipertensiunii arteriale. Toate acestea cresc riscul de boli cognitive, printre care și boala Alzheimer.

Dacă te afli în această situație, este indicat să discuți cu un medic nutriționist despre cea mai bună cale de a adopta o dietă echilibrată pe termen lung. Dacă suspectezi că mâncatul în exces este corelat cu o problemă de natură emoțională, poți apela, de asemenea, la un medic psiholog, care te poate ajuta să rezolvi cauza ce a declanșat acest obicei nesănătos. 

8. Lipsa expunerii la lumină naturală

Lumina naturală susține funcțiile creierului în nenumărate feluri și combate anumite afecțiuni, printre care depresia și anxietatea. 

Expunerea controlată la soare contribuie și la sintetizarea vitaminei D în organism, atât de necesară pentru sănătatea oaselor și buna dispoziție. În plus, soarele poate contribui la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și poate scădea riscul de demență și declin cognitiv. 

Ai grijă, însă, la evitarea orelor de vârf și folosește mereu protecție solară cu factor de protecție de minimum 30. Sinteza vitaminei D nu este afectată de filtrele de protecție solară.

9. Deshidratarea

Deshidratarea afectează creierul în mod negativ, jucând un rol important în apariția anumitor disfuncții de ordin cognitiv. Persoanele care nu consumă suficientă apă zilnic întâmpină dificultăți în procesele cognitive care susțin controlul comportamentului. De asemenea, deshidratarea afectează nivelul de atenție și scade viteza de reacție în sarcinile motorii. 

Este important să consumi apă și alte lichide neîndulcite, precum și fructe și legume bogate în apă, pe parcursul întregului an, și nu doar vara, când ne deshidratăm mai repede. 


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
WebMD - Bad Habits That Can Hurt Your Brain
https://www.webmd.com/alzheimers/ss/slideshow-bad-brain-habits 
OnHealth - Dementia and Alzheimer's: 13 Bad Brain Health Habits
https://www.onhealth.com/content/1/health_habits_dementia_alzheimers_bad_brain 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0