Ce este neurologia și ce afecțiuni diagnostichează un doctor neurolog?

Rezumat: Neurologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor care implică sistemul nervos, adică creierul, măduva spinării și nervii.

Un doctor neurolog poate evalua simptome precum amețeala, confuzia, slăbiciunea musculară, tulburările de memorie, convulsiile, durerile de cap, tremorul, amorțeala sau problemele de coordonare.

Consultul neurologic include discuția despre simptome, examinarea reflexelor, forței, mersului, sensibilității și funcțiilor cognitive. Uneori, medicul poate recomanda alte investigații pentru a identifica precis cauza problemei și pentru tratament adecvat.

1. Neurologia și sistemul nervos
2. Afecțiuni diagnosticate de neurolog
3. Ce presupune un control neurologic și cum se efectuează?
a. Testarea stării mintale (cogniția)
b. Evaluarea nervilor cranieni
c. Analizarea mișcării, coordonării și echilibrului
d. Testarea reflexelor
e. Examinarea senzorială
f. Verificarea nivelului de conștiență
g. Evaluarea sistemului nervos autonom
4. Ce alte teste poate solicita medicul neurolog?
5. Când ar trebui făcută o programare la un doctor neurolog?
6. Concluzie

Recomandările Experților DOC

Un doctor neurolog are pregătire în afecțiunile sistemului nervos; acesta diagnostichează, tratează și gestionează tulburările creierului și ale sistemului nervos (creier, măduva spinării și nervi).

Neurologul nu trebuie confundat cu neurochirurgul, acesta fiind un medic care efectuează intervenții chirurgicale asupra creierului, măduvei spinării și nervilor.

1. Neurologia și sistemul nervos

Neurologul este medicul care se specializează în tratarea afecțiunilor sistemului nervos. Acest sistem este alcătuit din două părți:

sistemul nervos central - care include creierul și măduva spinării;
sistemul nervos periferic - include toate celelalte elemente neurale, cum ar fi ochii, urechile, pielea și alți „receptori senzoriali”.

Simptomele care necesită, cel mai adesea, serviciile medicului sunt:

problemele de coordonare motorie
slăbiciunea musculară
o modificare apărută în simțul tactil
confuzia
amețeala

Pacienții care au probleme la nivelul simțurilor, cum ar fi cel tactil, vizual sau cel olfactiv pot avea nevoie de consult neurologic, pentru că problemele legate de procesarea senzorială (informații primite de la simțuri) sunt uneori cauzate de afecțiunile sistemului nervos.

2. Afecțiuni diagnosticate de neurolog

crize convulsive, cum ar fi cei care au epilepsie
accident vascular cerebral
scleroză multiplă
tulburări neuromusculare, cum ar fi miastenia gravis
infecții ale sistemului nervos, printre care encefalită, meningită sau abcesele de la creier
afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Lou Gehrig și maladia Alzheimer
afecțiunile măduvei spinării, inclusiv bolile autoimune și cele inflamatorii
durerea de cap, cum ar fi migrena și cefaleea de tip „cluster”.

Deoarece sistemul nervos este foarte complex, medicul neurolog se poate specializa pe o anumită zonă, iar în prezent există numeroase sub-specializări care intră sub ramura neurologiei.

Printre acestea se numără medicina neuromusculară, îngrijirea pacientului neurocritic, neuro-oncologia, neurologia geriatrică, neurologia pediatrică, neuroradiologia-intervențională.

Un doctor neurolog tratează tulburările care afectează creierul, măduva spinării și nervii, cum sunt cele de mai jos:

boli cerebrovasculare, așa cum este atacul cerebral (accidentul vascular cerebal)
boli demielinizante ale sistemului nervos central, cum este scleroza multiplă
tulburări de tipul durerii de cap
infecții ale creierului și ale sistemului nervos periferic
tulburări motorii, ca de exemplu boala Parkinson
afecțiunile neurodegenerative (boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică)
tulburări cu convulsii recurente (epilepsia)
traumatismele și tulburările măduvei spinării
tulburări de limbaj și tulburări de vorbire
durere de spate
tumori pe creier
neuropatie periferică
compresie nervoasă (când există presiune pe un nerv periferic)
crize convulsive
tremor (mișcări incontrolabile)

3. Ce presupune un control neurologic și cum se efectuează?

Când pacientul merge la cabinetul unui doctor neurolog, acesta va discuta despre istoricul medical și despre simptome. Totodată, va efectua o examinarea care are în prim plan creierul și nervii.

Medicul va verifica în timpul consultului statusul de sănătate mintală, vorbirea, vederea, stabilitatea, coordonarea, reflexele și simțurile (recepțiile fiziologice cu ajutorul sistemului senzorial).

Un examen neurologic constă într-un examen fizic pentru a identifica semnele tulburărilor care afectează creierul, măduva spinării și nervii.

Fiecare examen neurologic este diferit în funcție de simptomele pacientului, dar toate includ o serie de pași prin care se evaluează funcționarea sistemului nervos.

Testele evaluează starea mintală (cogniția) și vorbirea, funcția nervilor cranieni, forța, coordonarea și tonusul muscular, reflexele, percepția senzațiilor în diferite părți ale corpului la stimulare diferită, mersul și mobilitatea, starea coloanei vertebrale.

După o leziune cerebrală traumatică, de exemplu, se verifică și nivelul de conștiență.

a. Testarea stării mintale (cogniția)

Testarea cogniției oferă informații utile despre gândire, memorie și starea emoțională. Pacientului i se poate cere să răspundă la întrebări despre dată, oră și locație, să numere cu voce tare, să descrie cum se simte sau să repete o scurtă secvență de cuvinte.

b. Evaluarea nervilor cranieni

Nervii cranieni permit creierului să comunice cu partea superioară a corpului.

Această evaluare ajută la identificarea tulburărilor care afectează anumite zone ale creierului și poate implica testarea mișcărilor feței, ochilor și limbii, testarea pupilelor și a vederii, testarea auzului și a mirosului.

c. Analizarea mișcării, coordonării și echilibrului

Aceste teste evaluează comunicarea creierului cu mușchii care contribuie la mișcări, la statul în picioare și la îndeplinirea unor sarcini simple.

Medicul îi poate cere pacientului să închidă ochii și să-și atingă nasul cu degetul, să își miște brațele și picioarele, să își scrie numele, să meargă în linie dreaptă sau să pășească pe călcâie ori pe vârfuri.

d. Testarea reflexelor

Neurologul poate testa răspunsul automat la anumite declanșatoare, pentru a afla cât de bine comunică nervii dintre creier și corp.

Aceste teste pot implica stimularea tălpii piciorului, lovirea genunchiului sau a altor tendoane cu un ciocan de cauciuc pentru a vedea dacă membrul respectiv se mișcă, atingerea pielii de pe abdomen pentru a vedea dacă mușchii abdominali se strâng.

e. Examinarea senzorială

Această parte a examenului fizic efectuat de medicul neurolog evaluează capacitatea pacientului de a percepe durerea, temperatura și alte senzații.

Medicul îi poate cere persoanei să închidă ochii și să își miște degetele de la picioare, îi poate pune obiecte calde sau reci pe piele, poate atinge ușor zone de piele cu un tampon de bumbac pentru a afla dacă pacientul îl simte și poate atinge diverse zone ale corpului cu un ac.

f. Verificarea nivelului de conștiență

Dacă pacientul nu este pe deplin conștient, acest tip de testare evaluează activitatea creierului, capacitatea de a finaliza comenzi de bază (scala de comă Glasgow sau scorul Glasgow), cum ar fi: mișcare la comandă, deschiderea ochilor, vorbirea.

g. Evaluarea sistemului nervos autonom

Sistemul nervos autonom controlează funcții vitale precum respirația și tensiunea arterială.

În această parte a examenului, medicul poate întreba pacientul despre controlul intestinului și vezicii urinare, îi poate verifica tensiunea arterială în diferite poziții și, dacă este necesar, poate efectua și alte teste.

4. Ce alte teste poate solicita medicul neurolog?

Angiografia poate arăta dacă vasele de sânge din creier, cap sau gât sunt blocate, deteriorate sau anormale, detectând anevrisme și cheaguri de sânge.
O biopsie este îndepărtarea unei bucăți de țesut din corp. Biopsiile pot fi luate din țesutul muscular, nervos sau cerebral.
Analiza lichidului cefalorahidian implică îndepărtarea unei probe din lichidul care înconjoară creierul și măduva spinării și poate detecta dovezi de sângerare cerebrală, infecție, scleroză multiplă și boli metabolice.
Electroencefalografia (EEG) măsoară activitatea electrică a creierului și este utilizat pentru a ajuta la diagnosticarea convulsiilor și infecțiilor (cum ar fi encefalita), leziuni cerebrale și tumori.
Electromiografia (EMG) înregistrează activitatea electrică în mușchi și este utilizat pentru a diagnostica tulburările nervoase și musculare, compresia rădăcinii nervoase spinale și tulburările neuronului motor, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică.
Electronistagmografia (ENG)este un grup de teste utilizat pentru a diagnostica mișcarea involuntară a ochilor, amețelile și tulburările de echilibru.
Mielografia ajută la diagnosticarea tumorilor spinării și măduvei spinării și a herniei de disc și a fracturilor.
Polisomnografia măsoară activitatea creierului și a corpului în timpul somnului și ajută la diagnosticarea tulburărilor de somn.
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) poate detecta tumori sau poate fi folosită pentru a evalua epilepsia, tumorile cerebrale, demența și boala Alzheimer.
Tomografia computerizată cu emisie de un singur foton (SPECT) poate diagnostica tumorile, infecțiile și poate evalua localizarea convulsiilor, a bolilor degenerative ale coloanei vertebrale și a fracturilor de stres.
Termografia măsoară schimbările de temperatură în corp sau în anumite organe și este utilizat pentru a evalua sindroamele dureroase, tulburările nervilor periferici și compresia rădăcinii nervoase.

5. Când ar trebui făcută o programare la un doctor neurolog?

Dacă mergi la medicul de familie având unele dintre simptomele următoare, acesta îți poate da trimitere la un consult neurologic:

Tulburări de memorie
Pierderea cunoștinței
Convulsii
Tulburări ale gustului sau mirosului
Probleme de vedere
Senzații de amorțeală și furnicături
Asimetrii faciale (pleoapă căzută, zâmbet doar pe o parte a gurii)
Vertij, tinitus, surditate
Dificultate la înghițire, răgușeală, dificultate în a ridica din umeri sau a întoarce gâtul, dificultăți la mișcarea limbii
Slăbiciune musculară, crampe, spasme
Arsură sau durere asemănătoare unui șoc electric în orice parte a corpului
Dureri de gât sau de spate, cefalee
Dezechilibru în timpul mersului
Tremurături
Încetineală în mișcări

6. Concluzie

Un consult la doctor neurolog este important atunci când apar simptome care pot indica o afectare a creierului, măduvei spinării, nervilor sau mușchilor.

Neurologia ajută la diagnosticarea unor afecțiuni variate, de la migrene, epilepsie și neuropatii, până la accident vascular cerebral, boala Parkinson, scleroză multiplă sau demență.

Consultul neurologic urmărește modul în care funcționează sistemul nervos și poate fi completat de investigații specifice.

Cu cât pacientul ajunge mai repede la specialist, mai ales în cazul simptomelor persistente sau bruște, cu atât cresc șansele unui diagnostic corect și ale unui plan de tratament potrivit.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Când trebuie să mergi la neurolog?
Răspuns: Este indicat să mergi la un doctor neurolog dacă ai tulburări de memorie, convulsii, amorțeli, furnicături, slăbiciune musculară, tremor, probleme de mers, dureri de cap persistente, amețeli sau modificări de vedere, gust ori miros.

Întrebare: Ce investigații se fac la neurologie?
Răspuns: Se pot face examinare clinică neurologică, EEG, EMG, CT, RMN, angiografie, analiză de lichid cefalorahidian, PET, SPECT sau alte teste, în funcție de simptome și de suspiciunea medicului.

Întrebare: Ce verifică medicul în timpul unui consult neurologic?
Răspuns: Medicul poate verifica memoria, vorbirea, vederea, reflexele, coordonarea, echilibrul, mersul, forța musculară și sensibilitatea, pentru a evalua cum funcționează sistemul nervos.

Întrebare: Ce boli poate diagnostica un doctor neurolog?
Răspuns: Afecțiuni precum epilepsia, migrena, accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă, boala Parkinson, demența, neuropatiile, tulburările neuromusculare și unele infecții ale sistemului nervos.

Întrebare: Care este diferența dintre neurolog și neurochirurg?
Răspuns: Neurologul diagnostichează și tratează afecțiuni ale sistemului nervos prin consult, investigații și tratament medicamentos, în timp ce neurochirurgul este medicul care poate efectua intervenții chirurgicale la nivelul creierului, măduvei spinării sau nervilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Neurology – What is a neurologist?
https://www.aan.com/tools-resources/what-is-a-neurologist
Cleveland Clinic - Neurologist
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22277-neurologist

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...