Afectarea neurologica in lupusul eritematos sistemic

Lupusul este o boala autoimuna care poate afecta orice zona din corp. Cu toate ca pielea, rinichii si inima sunt principalele victime ale acestei boli, sistemul nervos central si creierul nu sunt ferite de lupusul eritematos sistemic.

Sistemul nervos este alcatuit din 3 componente: sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii), sistemul nervos periferic (reteaua de nervi care conecteaza creierul si maduva spinarii cu restul corpului, dar care totodata este responsabila si cu primirea semnalelor pentru senzatii si miscare) si sistemul nervos autonom (cel care permite comunicarea maduvei spinarii si a nervilor periferici cu organele interne; acesta e responsabil si cu reglarea functiilor precum respiratia, circulatia sanguina si bataile inimii).

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Lupusul eritematos sistemic poate cauza o serie de complicatii la oricare dintre aceste componente. Simptomele neurologice in lupus pot aparea subit si pot disparea la fel de brusc, insa de multe ori revin la un anumit interval. De multe ori, medicii confunda simptomele neurologice cauzate de lupus cu cele ale altor boli. Asta pentru ca lupusul mimeaza foarte bine alte afectiuni si este destul de dificil de diagnosticat.

Simptome neurologice specifice lupusului

  • Dureri de cap – pacientii cu lupus sunt de doua ori mai expusi riscului de dureri de cap, iar aceste dureri pot fi cauzate de vasculita, ce apare la randul ei din cauza inflamatiei declansate de un puseu de activitate a bolii
  • Confuzie
  • Ceata mintala
  • Oboseala extrema
  • Depresie
  • Probleme de vedere
  • Probleme de concentrare
  • Tulburari de memorie
  • Accident vascular cerebral
  • Atac de apoplexie
  • Dureri faciale
  • Caderea pleoapelor.


O alta problema intalnita, rareori ce-i drept, la pacientii cu lupus eritematos sistemic, este psihoza lupica. Aceasta psihoza este caracterizata de episoade (izolate sau multiple) de halucinatii si iluzii. De cele mai multe ori, psihoza este, insa, asociata cu administrarea de corticosteroizi si este temporara. Este foarte greu pentru medici sa diferentieze psihoza lupica de psihoza indusa de medicamentele folosite in tratarea bolii autoimune.

Daca ai de-a face cu doua sau mai multe dintre aceste simptome, e posibil ca lupusul sa iti afecteze sistemul nervos. Medicul tau este cel in masura sa stabileasca acest lucru.

De multe ori, simptome similare pot fi cauzate de medicamentele folosite in tratarea lupusului. Reactiile adverse ale tratamentului administrat pot fi confundate cu simptome neurologice cauzate de aceasta afectiune.

Antiinflamatoarele nesteroidiene, de pilda, pot cauza ameteli, dureri de cap, confuzie si chiar si simptome ce imita meningita. Antimalaricele administrate in doze mari pot cauza psihoze si atacuri de apoplexie. Pe de alta parte, corticosteroidele pot avea ca efect secundar stari precum agitatia, depresia, confuzia.

Diagnosticare complicatii neurologice in lupus

Medicul reumatolog care trateaza lupusul poate cere ajutorul unui neurolog pentru a diagnostica problemele neurologice ce pot aparea in lupus.

O serie de analize si teste vor fi folosite in acest sens, printre care si:

  • Radiografiile
  • Tomografia computerizata si RMN-ul
  • Electroencefalograma
  • Biopsia maduvei spinarii.

Tratament complicatii neurologice in lupus

In functie de problema neurologica depistata, se va folosi un tratament pentru rezolvarea acesteia. Medicamentele precum antiinflamatoarele, antimalaricele ori steroizii sunt folosite pentru tratarea complicatiilor neurologice ale pacientului care sufera de lupus eritematos sistemic. Tratamentul poate da rezultate imediat ce este administrat, insa exista si situatii in care rezultatele se vad abia dupa cateva luni.

Lupusul eritematos sistemic este o afectiune care se manifesta episodic, prin pusee de activitate a bolii si perioade de remisiune. In timpul unui puseu, boala poate ataca orice zona din corp, declansand procesul inflamator. De aceea, e bine ca puseele sa fie evitate si sa se foloseasca o serie de strategii pentru prelungirea remisiunii. In acest fel, nu numai sistemul nervos central este protejat, ci intregul organism.

In vederea prevenirii unui puseu, pacientul va urma recomandarile oferite de medic, va lua tratamentul asa cum acesta i-a recomandat, dar totodata va adopta si un stil de viata mai sanatos, fara potential inflamator.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: Studiul “Neurological disease in lupus: toward a personalized medicine approach”, publicat pe ncbi.nlm.nih.gov, autori: Sarah McGlasson, Steward Wiseman, Joanna Wardlaw, Neeraj Dhaun si David P.J. Hunt

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0