Lupusul este o boală autoimună care poate afecta orice zonă din corp. Cu toate că pielea, rinichii și inima sunt principalele victime ale acestei boli, sistemul nervos central și creierul nu sunt ferite de lupusul eritematos sistemic.

Creierul și sistemul nervos sunt ținte importante în lupusul eritematos sistemic (LES), rezultând un spectru complex de sindroame neurologice. Definirea bolii sistemului nervos în lupus prezintă provocări semnificative pentru specialiștii din domeniu. Printre dificultățile care trebuie abordate se numără o diversitate de manifestări clinice și o lipsă de înțelegere a bazei mecaniciste a acestora. În ciuda acestor provocări, s-au înregistrat progrese în identificarea factorilor care contribuie la boala neurologică în lupusul eritematos sistemic.  
 

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Despre sistemul nervos

Sistemul nervos este alcătuit din trei componente: sistemul nervos central (creierul și măduva spinării), sistemul nervos periferic (rețeaua de nervi care conectează creierul și măduva spinării cu restul corpului, dar care totodată este responsabilă și cu primirea semnalelor pentru senzații și mișcare) și sistemul nervos autonom (cel care permite comunicarea măduvei spinării și a nervilor periferici cu organele interne; acesta e responsabil și cu reglarea funcțiilor precum respirația, circulația sangvină și bătăile inimii).

Lupusul eritematos sistemic poate cauza o serie de complicații la oricare dintre aceste componente. Simptomele neurologice în lupus pot apărea subit și pot dispărea la fel de brusc, însă de multe ori revin la un anumit interval. De multe ori, medicii confundă simptomele neurologice cauzate de lupus cu cele ale altor boli. Asta pentru că lupusul mimează foarte bine alte afecțiuni și este destul de dificil de diagnosticat.

Probleme neurologice specifice lupusului

Pe scurt, acestea sunt problemele neurologice asociate cu boala lupus:

Lupusul și sistemul nervos central

• Confuzie și dificultăți de concentrare (uneori numită ceață mintală)
• Convulsii (mișcări sau comportament bruște, neobișnuite)
• Accident vascular cerebral (blocarea fluxului de sânge în creier care provoacă moartea celulelor creierului)

Lupusul poate provoca, de asemenea, unele probleme rare, dar grave, inclusiv:

• Psihoza (a vedea și a auzi lucruri care nu există, credințe false)
• Mielita (inflamația măduvei spinării)

Lupusul și sistemul nervos periferic

Lupusul poate deteriora nervii din organism provocând inflamarea nervilor sau a țesutului din jurul nervilor. Această afectare a nervilor este uneori numită neuropatie periferică. 

Lupusul și sistemul nervos autonom

Lupusul din sistemul nervos autonom poate provoca o gamă largă de simptome, inclusiv:

• Modificări ale ritmului cardiac sau tensiunii arteriale
• Probleme cu stomacul, cum ar fi vărsături sau diaree (scaune apoase)

Este important să menționez că simptomele neurologice pot să nu fie cauzate de boala lupus și pot reprezenta pur și simplu o boală neurologică foarte răspândită, cum ar fi migrena sau cefaleea tensională. În plus, simptomele neurologice pot fi cauzate direct sau indirect de terapiile medicamentoase. Prin urmare, investigarea acestor simptome ar trebui să implice o anamneză detaliată, o examinare atentă și investigații ulterioare acolo unde este indicat, inclusiv scanare RMN, analiza lichidului cefalorahidian și neurofiziologie.

Sindroame clinice recunoscute asociate cu boala lupus

Sindroamele neurologice clinice recunoscute asociate cu lupusul sunt:

Convulsii

Se știe deja că apar convulsii la 14-25% dintre pacienții cu lupus, comparativ cu 0,5-1% din populația generală. Convulsiile pot rezulta din vasculita cerebrală (manifestări ischemice sau hemoragice), embolism cardiac, infecții, intoxicație cu medicamente sau tulburări metabolice asociate. 

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral este evidențiat clinic în 5-10% dintre pacienții diagnosticați cu lupus și poate implica vase mici, medii sau mari printr-o varietate de mecanisme. Vasculita este adesea observată cu lupusul eritematos sistemic, dar este de obicei limitată doar la vasele mici. Accidentul vascular cerebral ischemic trebuie diferențiat de o hemoragie cerebrală, abces cerebral și alte leziuni structurale.  

Mielita

Mielita este rară, dar poate fi mortală. Au fost descrise mielita transversală, sindroamele demielinizante subacute până la cronice și evenimentele ocluzive vasculare bruște (de exemplu, tromboza arterei spinale). Leziunile lent progresive pot rezulta din demielinizare sau compresie prin tumoră sau hernie centrală de disc. Debutul rapid sugerează mielită transversală, infarct sau compresie printr-o leziune cu expansiune rapidă (de exemplu, abces epidural).

Neuropatia periferică 

Potrivit statisticilor, neuropatia periferică apare la 18% dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic. Principalele simptome ale acesteia sunt amorțeală, furnicături și incapacitatea de a mișca o parte a corpului.

Alte simptome includ:

• Pierderea vederii
• Durere la nivelul feței
• Zgomote în urechi sau modificarea auzului
• Ameţeală
• Pleoape căzute
• Sindromul de tunel carpian, care provoacă durere, furnicături și amorțeală în mână

Meningita aseptică acută 

Meningita aseptică acută poate apărea izolat la pacienții cu lupus, dar poate însoți și alte evenimente precum mielita transversală. Având în vedere că multe persoane cu lupus sunt imunodeprimate, un diagnostic diferenţial critic este unul de meningită infecţioasă cauzată de agenţi patogeni tipici. Un spectru larg de agenți patogeni, inclusiv Cryptococcus neoformans și Listeria monocytogenes pot provoca meningită la pacienții cu lupus.

Meningita aseptică acută este rar descrisă în asociere cu terapia antiinflamatoarelor steroidiene (AINS), dar această afecțiune trebuie diferențiată de etiologiile infecțioase, în special la pacienții imunodeprimați.

Durerea de cap

Cefaleea este o tulburare foarte răspândită la persoanele cu lupus eritematos sistemic. Aproximativ 20% dintre pacienții cu lupus au dureri de cap asemănătoare migrenei. Aceste dureri de cap sunt diferite de „durerile de cap care apar în boala lupusului” și necesită o puncție lombară (puncție spinală) sau o examinare a vaselor de sânge (CT-angiografie) pentru diagnostic. O durere de cap în lupus necesită de obicei corticosteroizi ca tratament. 

Boli psihiatrice

Termenul „psihoză lupică” a fost folosit pentru a descrie episoadele unice sau repetate de tulburări de gândire, cum ar fi halucinațiile și iluziile care apar la persoanele cu lupus eritematos sistemic. 
Persoanele cu lupus sunt expuse la o serie de substanțe biologice care pot provoca psihoză, în special corticosteroizi și anticorpi circulanți direcționați împotriva NMDA-R. Diferențierea psihozei induse de steroizi de psihoza asociată lupusului este deosebit de provocatoare pentru medici.

Depresia și anxietatea

Acestea sunt frecvente în populația generală și sunt observate cu precădere în stările de boală cronică. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aproximativ 15% dintre pacienții diagnosticați cu lupus eritematos sistemic dezvoltă tulburări de dispoziție și 5% o tulburare de anxietate.

Alte probleme ale sistemului nervos

Sindroamele neurologice mai puțin frecvente care pot apărea la pacientul despre care se știe că are lupus eritematos sistemic includ tulburări de mișcare (coree, ataxie, parkinsonism), pseudotumor cerebral și tromboză sinusală venoasă. 

Tulburările de mișcare nu au fost incluse în criteriile Colegiului American de Reumatologie (ACR), iar coreea (boala a nervilor, caracterizată prin mișcări musculare involuntare continue și neregulate ale diverselor segmente corporale) a fost raportată la mai puțin de 4% dintre pacienți. 

Sindroamele neurologice sunt adesea prezente la următoarele persoane:

• Pacienți tineri cu stări confuzionale sau psihiatrice cu debut nou, accident vascular cerebral sau parkinsonism
• Pacienții cu diagnostic prezumtiv de scleroză multiplă 
• Pacienți cu neuropatii craniene
• Pacienți cu mielopatii necompresive
• Pacienți cu coree, ataxie inexplicabilă (tulburare a coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase și centri nervoși), miopatie (afecțiune a sistemului muscular, în special de natură degenerativă, cu localizări diverse și caracter mai ales ereditar) sau polineuropatie (boala care afectează nervii periferici multipli)

Dacă ai oricare dintre aceste simptome, discută cu medicul specialist despre posibilele cauze și despre cum să le tratezi. De multe ori, simptome similare pot fi cauzate de medicamentele folosite în tratarea lupusului. Reacțiile adverse ale tratamentului administrat pot fi confundate cu simptome neurologice cauzate de această afecțiune.

Pe de o parte, antiinflamatoarele nesteroidiene, de pildă, pot cauza amețeli, dureri de cap, confuzie și chiar și simptome ce imită meningita. Pe de o parte, antimalaricele administrate în doze mari pot cauza psihoze și atacuri de apoplexie. Pe de altă parte, corticosteroidele pot avea ca efect secundar stări precum agitația, depresia, confuzia.

Diagnosticare probleme neurologice în lupus

Medicul reumatolog care tratează lupusul poate cere ajutorul unui neurolog pentru a diagnostica problemele neurologice ce pot apărea în această afecțiune.

O serie de analize și teste vor fi folosite în acest sens, printre care și:

• Radiografiile
• Tomografia computerizată și RMN-ul
• Electroencefalograma
• Biopsia măduvei spinării

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Tratament complicații neurologice în lupus

În funcție de problema neurologică depistată, se va folosi un tratament pentru rezolvarea acesteia. Medicamentele precum antiinflamatoarele, antimalaricele ori steroizii sunt folosite pentru tratarea complicațiilor neurologice ale pacientului care suferă de lupus eritematos sistemic. Tratamentul poate da rezultate imediat ce este administrat, însă există și situații în care rezultatele se văd abia după câteva luni.

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune care se manifestă episodic, prin pusee de activitate a bolii și perioade de remisiune. În timpul unui puseu, boala poate ataca orice zonă din corp, declanșând procesul inflamator. De aceea, e bine ca puseele să fie evitate și să se folosească o serie de strategii pentru prelungirea remisiunii. În acest fel, nu numai sistemul nervos central este protejat, ci întregul organism.

În vederea prevenirii unui puseu, pacientul va urma recomandările oferite de medic, va lua tratamentul așa cum acesta i-a recomandat, dar totodată va adopta și un stil de viață mai sănătos, fără potențial inflamator.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Articol „Neurological Disease in Lupus: Toward a Personalized Medicine Approach”, Front. Immunol., 06 June 2018, Sarah McGlasson, Steward Wiseman, Joanna Wardlaw, Neeraj Dhaun si David P.J. Hunt
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2018.01146/full
Lupus Foundation of America - Lupus and the nervous system
https://www.lupus.org/resources/how-lupus-affects-the-nervous-system#