Intelegerea accidentului vascular cerebral: ce simptome are?

1. Riscul de AVC e mai mare dacă ești hipertensiv, diabetic sau fumezi
2. Cum se manifestă un accident vascular cerebral?
a. Simptome clasice de AVC
b. Alte simptome care pot indica un AVC
c. Simptomele AVC sunt diferite la femei și bărbați?
3. Ce să faci dacă ai simptome de AVC?
a. Dacă crezi că ai un AVC, sună la 112
b. Dacă bănuiești că ai simptome de AVC, notează ora debutului acestora
c. Dacă presupui că ai un AVC, rămâi pe cât posibil calm și evită să mănânci sau să bei
4. De multe ori, prevenirea unui AVC stă în mâinile tale

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală gravă care poate avea consecințe severe dacă nu este recunoscută și tratată rapid. Cunoscut și sub denumirea de „atac cerebral”, un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt, fie printr-un blocaj (AVC ischemic), fie printr-o ruptură a unui vas de sânge (AVC hemoragic).

În acest articol, vom explora ce înseamnă un accident vascular cerebral, cine este mai expus riscului, ce simptome AVC trebuie să recunoaștem, dacă acestea diferă între femei și bărbați, ce măsuri trebuie luate în caz de simptome și cum putem preveni un AVC.

Riscul de AVC e mai mare dacă ești hipertensiv, diabetic sau fumezi

Un accident vascular cerebral este o urgență medicală care apare atunci când creierul nu mai primește suficient sânge, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale din cauza lipsei de oxigen. Cam trei sferturi dintre cazuri sunt AVC-uri ischemice, cauzate de un cheag de sânge sau de acumularea de plăci care blochează un vas de sânge din creier. Restul sunt AVC-uri hemoragice, provocate de sângerări în creier din cauza ruperii unui vas de sânge. Timpul este esențial în cazul unui AVC, deoarece fiecare minut de întârziere poate agrava leziunile cerebrale.

Anumiți factori cresc probabilitatea de a suferi un accident vascular cerebral. Aceștia pot fi împărțiți în factori controlabili și necontrolabili. Printre factorii de risc controlabili se numără:
Hipertensiunea arterială: Este principala cauză a AVC-urilor ischemice și hemoragice. Presiunea arterială ridicată afectează pereții vaselor de sânge, crescând riscul de blocaj sau ruptură.

Diabetul: Persoanele cu diabet au un risc mai mare din cauza efectelor negative ale glicemiei ridicate asupra vaselor de sânge.
Fumatul: Substanțele din tutun deteriorează vasele de sânge și cresc riscul formării cheagurilor.
Colesterolul ridicat: Poate duce la formarea plăcilor de aterom, care blochează arterele.
Obezitatea și sedentarismul: Lipsa activității fizice și greutatea excesivă contribuie la hipertensiune, diabet și alte probleme cardiovasculare.
Consumul excesiv de alcool: Poate crește tensiunea arterială și riscul de AVC.
Afecțiuni cardiace: Fibrilația atrială sau alte probleme cardiace pot favoriza formarea cheagurilor care ajung la creier.

Factorii de risc necontrolabili includ:

Vârsta: Riscul de AVC crește semnificativ după 55 de ani, dublându-se la fiecare deceniu.
Sexul: La vârste mai tinere, bărbații sunt mai predispuși la AVC, dar femeile au un risc mai mare pe parcursul vieții, deoarece trăiesc mai mult.
Etnia: Anumite grupuri etnice, precum afro-americanii sau hispanicii, au un risc mai mare decât altele.
Istoricul familial: Persoanele cu rude care au avut AVC au și ele un risc crescut.
Condiții medicale specifice: Bolile precum anemia falciformă sau lupusul pot crește riscul de accident vascular cerebral.

Femeile au și factori de risc specifici, cum ar fi sarcina, preeclampsia, utilizarea contraceptivelor orale sau terapia de substituție hormonală, care pot influența riscul de AVC.

Cum se manifestă un accident vascular cerebral?

Simptomele AVC apar brusc și pot varia în funcție de zona creierului afectată. Este esențial să recunoaștem rapid aceste semne, deoarece tratamentul prompt poate face diferența între recuperare și dizabilități permanente.

Simptome clasice de AVC

Pentru a identifica simptomele AVC, folosește acronimul FAST (Față, Braț, Speech/Vorbire, Timp).

Față: Asimetrie facială, cum ar fi căderea unei părți a feței sau incapacitatea de a zâmbi simetric.
Braț: Slăbiciune sau amorțeală la nivelul unui braț sau picior, deci pe o singură parte a corpului.
Vorbire: Dificultăți în vorbire, exprimare confuză sau incapacitatea de a înțelege ce spun alții.
Timp: Dacă observi oricare dintre aceste simptome AVC, sună imediat la 112. Timpul este critic!

Alte simptome care pot indica un AVC

Alte simptome de accident vascular cerebral care pot apărea includ:

Dureri de cap severe, mai ales în cazul AVC hemoragic, uneori însoțite de greață sau vărsături.
Probleme de vedere, cum ar fi vederea dublă, încețoșată sau pierderea vederii într-un ochi.
Pierderea echilibrului, dificultăți de coordonare sau mers.

Aceste simptome apar rapid și pot evolua în câteva minute. În cazul unui atac ischemic tranzitor (AIT), simptomele pot dura mai puțin de 24 de ore, dar sunt un semnal de alarmă, indicând un risc crescut de AVC în viitorul apropiat.

Simptomele AVC sunt diferite la femei și bărbați?

Deși simptomele unui accident vascular cerebral sunt în mare parte similare la femei și bărbați, există anumite diferențe subtile. Femeile pot prezenta simptome mai puțin tipice, ceea ce face diagnosticul mai dificil. Pe lângă semnele clasice (FAST), femeile pot experimenta:

Amețeală sau oboseală extremă.
Dureri de cap mai frecvente sau mai severe.
Greață sau vărsături.
Dureri toracice sau dificultăți de respirație.

Aceste simptome atipice pot întârzia recunoașterea unui accident vascular cerebral la femei, ceea ce subliniază importanța educației și vigilenței. Bărbații tind să prezinte simptomele clasice, cum ar fi slăbiciunea pe o parte a corpului sau problemele de vorbire, mai frecvent decât femeile. Totuși, diferențele nu sunt absolute, iar oricine poate prezenta orice combinație de simptome ale unui accident vascular cerebral.

Ce să faci dacă ai simptome de AVC?

Dacă suspectezi un accident vascular cerebral, acționează imediat. Fiecare secundă contează, deoarece tratamentul rapid poate reduce daunele cerebrale. Urmează acești pași:

Dacă crezi că ai un AVC, sună la 112

Nu încerca să conduci singur la spital. Ambulanța te va duce rapid la o unitate medicală echipată pentru tratarea accidentului vascular cerebral.

Dacă bănuiești că ai simptome de AVC, notează ora debutului acestora

Acest detaliu este crucial pentru medici, deoarece anumite tratamente, cum ar fi tromboliza (administrarea unui medicament care dizolvă cheagurile), sunt eficiente doar în primele 3-4,5 ore de la debut.

Dacă presupui că ai un AVC, rămâi pe cât posibil calm și evită să mănânci sau să bei

Acest lucru reduce riscul de complicații în timpul transportului sau tratamentului. La spital, medicii pot efectua teste precum tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN) pentru a determina tipul de AVC și pentru a iniția tratamentul adecvat, care poate include medicamente trombolitice pentru AVC ischemic sau intervenții chirurgicale pentru AVC hemoragic.

De multe ori, prevenirea unui AVC stă în mâinile tale

Prevenția unui accident vascular cerebral este esențială pentru a reduce riscul acestei afecțiuni grave, care poate duce la dizabilități severe sau chiar deces. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc, îți reduci semnificativ probabilitatea unui AVC. Iată o descriere detaliată a măsurilor pe care le poți lua pentru a preveni un accident vascular cerebral.

Controlează tensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc pentru AVC, contribuind la aproximativ 50% dintre cazuri. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este crucială, mai ales dacă ai peste 40 de ani sau antecedente familiale. Menținerea tensiunii sub 120/80 mmHg poate reduce riscul de AVC cu până la 40%. Consumă mai puțină sare (sub 5 g pe zi), evită stresul cronic și urmează tratamentul prescris de medic, cum ar fi medicamentele antihipertensive. Exercițiile de relaxare, precum yoga sau meditația, pot ajuta, de asemenea, la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.

Gestionează diabetul

Diabetul crește riscul de AVC prin afectarea vaselor de sânge și favorizarea formării cheagurilor. Menținerea glicemiei în limite normale (sub 100 mg/dL à jeun) prin dietă, exerciții fizice și medicamente este esențială. Consumă alimente cu indice glicemic scăzut, cum ar fi legumele verzi și cerealele integrale, și evită zaharurile rafinate. Controalele regulate la medic pentru monitorizarea hemoglobinei A1c sunt importante pentru a preveni complicațiile care pot duce la un accident vascular cerebral.

Renunță la fumat

Fumatul dublează riscul de AVC ischemic prin deteriorarea vaselor de sânge și creșterea riscului de formare a cheagurilor. Renunțarea la fumat poate reduce acest risc semnificativ în doar câțiva ani. Programele de consiliere, terapiile de înlocuire a nicotinei sau medicamentele prescrise pot facilita procesul. Evitarea expunerii la fumul de țigară pasiv este, de asemenea, importantă pentru a proteja sănătatea cardiovasculară.

Adoptă o dietă sănătoasă

O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase (cum ar fi cele din pește sau nuci), poate reduce riscul de AVC. Dieta mediteraneeană, care include ulei de măsline și pește bogat în Omega-3, s-a dovedit eficientă în scăderea riscului de accident vascular cerebral cu până la 20%. Redu consumul de grăsimi saturate, alimente procesate și sare pentru a preveni acumularea plăcilor de aterom în artere.

Fii activ fizic

Activitatea fizică regulată, de cel puțin 150 de minute pe săptămână (de exemplu, mers rapid sau înot), scade riscul de AVC cu aproximativ 26%. Exercițiile fizice îmbunătățesc circulația, reduc tensiunea arterială și ajută la controlul greutății. Chiar și plimbările zilnice de 30 de minute pot face o diferență semnificativă. Consultă un medic înainte de a începe un program intens de exerciții, mai ales dacă ai afecțiuni preexistente.

Limitează consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială și riscul de AVC. Bărbații ar trebui să limiteze consumul la maximum două pahare pe zi, iar femeile la unul. Abstinența sau consumul moderat ajută la protejarea sănătății vaselor de sânge.

Controale medicale regulate

Monitorizarea regulată a sănătății, incluzând analize pentru colesterol, glicemie și funcția cardiacă, poate detecta din timp problemele care cresc riscul de AVC. Persoanele cu afecțiuni precum fibrilația atrială sau istoric de atac ischemic tranzitor (AIT) trebuie să urmeze tratamente precum anticoagulantele pentru a preveni formarea cheagurilor.

Gestionarea stresului și somnul adecvat

Stresul cronic și lipsa somnului pot crește tensiunea arterială și inflamația, factori care contribuie la AVC. Practicile de reducere a stresului, cum ar fi meditația sau exercițiile de respirație, și un somn de 7-8 ore pe noapte sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCGI - Ischemic Stroke
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499997/
Cleveland Clinic - Hemorrhagic Stroke
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23969-hemorrhagic-stroke
BMC - Symptoms at stroke onset as described by patients: a qualitative study
https://bmcneurol.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12883-024-03658-4
Studiul „Symptoms at stroke onset as described by patients: a qualitative study”, apărut în BMC Neurol 24, 150 (2024). https://doi.org/10.1186/s12883-024-03658-4, autori: Andersson, J., Rejnö, Å., Jakobsson, S. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...