Microbiomul - noua țintă în terapia cancerului

Considerat maladia secolului, cancerul reprezintă un grup de afecțiuni severe, manifestate în diferite părți ale corpului, în funcție de țesutul/organul lezat. Debutul cancerului se produce atunci când celule anormale (displazice) se formează în corp și încep să se înmulțească, depășind numărul celulelor sănătoase. Evoluția celulelor canceroase poate ajunge, în cele din urmă, la metastază, adică răspândirea acestora către alte țesuturi/organe, față de locul în care s-au format, inițial. 

Dacă până în trecutul apropiat, modalitățile convenționale de tratament al cancerului erau doar radioterapia și chimioterapia, ambele cu efecte adverse foarte neplăcute pentru pacient, în prezent se lucrează intens pe solidificarea unor noi terapii, mai puțin dăunătoare, de combatere a acestei boli.  

Imunoterapia, terapie în cancer

Așadar, terapia cancerului a cunoscut o adevarată revoluție în ultimii ani, prin apariția unor noi opțiuni terapeutice, mai moderne și mai ușor de integrat în tratamentul pacientului de cancer. Dintre acestea, imunoterapia se bucură de cea mai mare recunoaștere mediatică, dar și academică. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Imunoterapia sau terapia de modulare a răspunsului imun este folosită din ce în ce mai des în tratamentul diferitelor forme de cancer, iar rezultatele sunr promițătoare, în sensul că se remarcă o îmbunătățire a prognosticului de supraviețuire al pacienților. Cu toate acestea, nu toți pacienții prezintă un răspuns terapeutic favorabil, ceea ce ridică o nouă problemă, cea a identificării tiparului de pacient care poate beneficia, cu succes, de această formă de terapie. 

Pentru acest lucru, se analizează mai mulți parametri: secvențierea optimă, asocierea terapeutică cea mai potrivită, precum și timpul ideal de administrare a tratamentului. Conform ultimelor cercetări în domeniu, microbiomul uman joacă un rol esențial atât în menținerea stării de sănătate, cât și în susținerea sistemului imunitar în fața bolii, mai precis, ca răspuns la terapia antineoplazică (terapia anticancer). 

Microbiomul uman și rolul său în lupta anticancer

Microbiomul reprezintă micromediul bacterian intestinal, adică flora bacteriană necesară unei bune activități intestinale. Acesta este alcătuit din multiple comunități de bacterii, virusuri și fungi, cu o activitate și un profil deosebit de complex. Astfel, microbiomul uman este alcătuit din aproximativ 100 de trilioane de microbi, iar cea mai mare parte dintre aceștia se află în tractul digestiv. De asemenea, microbiomul cuprinde 3,3 milioane de gene unice, al căror rol este de a codifica proteinele din corp, precum și numeroase funcții complexe, cum ar fi dezvoltarea sistemului imunitar, favorizarea producției de acizi grași de lanț scurt, sinteza vitaminelor și multe altele.  

S-a constatat, așadar, faptul că alterările populației bacteriene sunt asociate cu o serie intreagă de afecțiuni, de la probleme intestinale de natură inflamatorie, la astm, eczeme sau, chiar, anumite forme de cancer.

Mai mult, în momentul de față se studiază flora microbiană ca potențial biomarker pentru răspunsul la terapia cancerului, dar și ca potential adjuvant, prin modularea activității florei microbiene, pentru creșterea ratei de succes în terapia antineoplazică.

Cercetările recente evidențiază o asociere între diversitatea microbiomului intestinal si răspunsul terapeutic la agenți imunologici, cum ar fi anti PD1, care sunt inhibitori anticancerigeni. Astfel, s-a constatat că pacienții care răspund la agenții anti PD1 prezintă o diversitate mai mare a bacteriilor intestinale. 

Transplantul de materii fecale

În altă notă, mai multe studii realizate pe animale arată faptul că transplantul de materii fecale poate ameliora semnificativ reacția pacientului la terapia imunologică. La pacienții cu Clostridium difficile (bacterie intestinală, dificil de izolat, care poate produce diaree în rândul persoanelor infestate) și sindrom de intestin iritabil, transplantul de materii fecale, de la donatori sănătoși, poate ameliora semnificativ simptomatologia celor bolnavi. 

Plecând de la acest aspect, transplantul de materii fecale ar putea fi un punct de cotitură în modularea răspunsului terapeutic la inhibitorii punctelor de control, precum PD1. Provocarea rămâne, însă, în identificarea mixului de microbi care ar putea spori rata de succes a imunoterapiei în rândul pacienților bolnavi de cancer. 

Alimentația și probioticele

Dieta este, de asemenea, un factor important în cadrul imunoterapiei, deoarece alimentația poate influența flora intestinală. Cercetările recente arată faptul că o dietă bogată în fibre crește diversitatea microflorei intestinale, cu efect pozitiv în ceea ce priveste răspunsul la tratamentul prin imunoterapie. Așadar, s-a constatat că pacienții cu o dietă bogată în fibre și un microbiom în parametri normali sunt de 9 ori mai receptivi la imunoterapie, din punct de vedere organic, decât pacienții cu o dietă săracă în fibre și un microbiom precar. 

În paralel cu o dietă bogată în fibre, se ia în discuție și consumul de probiotice, care poate avea un rol de susținere a sănătății microbiomului și, prin urmare, creșterea receptivității la tratamentul imunoterapeutic al pacientului. Acest lucru nu este, încă, infirmat sau confirmat de literatura de specialitate, prin urmare nu se poate discuta, cu precizie, despre rolul acestora. Având în vedere că, în prezent, multe persoane iau probiotice fără a se consulta cu un medic, în prealabil, este posibil ca această formă de automedicație să devină desuetă, dacă rolul lor va fi infirmat de cercetările în curs și cele viitoare.  

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
https://www.nature.com/articles/s41591-019-0377-7


 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0